Page 2 - Drumul_socialismului_1989_10

DRUMUL SOCIALISMULUI
f*ig. *

ÎN C E A S S O L E M N V E N I T » L A Ţ E B E A !

Trăim o Epocă strălucitoare Veniţi la Ţebea, fraţilor români,
In care omul, conştient deplin, Toţi fiii ţării, cugete curate,
In care sînge încercat străbate, i
îşi făureşte propriul destin, Să spunem clar că-i drept cc e dreptate: 1
Exemplu minunat pentru popoare. « 1
M Am fost, sîntem şi-om fi aici stăpîni 1 lor *
Muncind sub largul zărilor albastre ghiozi
De mii de ani, stăpîni pe acest loc, Ea Ţebea, sub gorunii seculari peript
Am cucerit în Augustul de foc Să ne-amintim de cei zdrobiţi pe roată, ■ studio
Cu sîngo, drumul devenirii noastre ! Iobagii care îndurară toată co. F
Mizeria, crezînd că o să poată sodul
Sub falduri de drapele glorioase Să rupă lanţul eu belciuge tari! tricolc
Moştenirea spirituală reprezintă marca Avem la Cîrmă un Partid iubit Veniţi la Ţebea, aici dorm croi 12,40
13.00
Şi un Erou cu totul dăruit
Acestor împliniri prestigioase ! Cc se jertfiră pentru întregire; bum
La fel ca Iancu, întru nemurire
individualităţii noastre printre popoarele lumii De la Congresul IX înainte Toţi au dorit a ţării fericire ; ceri d
poetic
S-a înnoit al Patriei veşmînt, Popor român, să nu te încovoi ! i rampe
te *
- V-aş propune, stimate ţin seama mai mult de cu titlu informativ, că, spre Embleme ce viază-n plin avînt La Ţebea creşte tînărul gorun J
Radu Ciobanu, ca dialogul spiritul decît de litera do­ deosebire de generaţia noas­ Sub grija încercatului Părinte. Sădit cu drag de-al ţării Preşedinte ; i iaclor
nostru să nu se rezume la cumentului. In ceea ce mă tră, ei au acces la orice In ceas solemn de vie împlinire Recunoştinţă şi îndemn fierbinte, | sanilai
ai cci
o simplă trecere în revistă priveşte, optez întotdeauna lectură. E o şansă, cum Cinstind trecutul, mersul înainte, 5 populi
a romanelor dv., ci să ne pentru această a doua cale spuneaţi, o mare şansă şi A ţelului spre care-naintăm, Uniţi să îl străbatem în comun! \
oprim asupra raportului res­ care mi se pare mai pro­ numai de ei, de puterea lor Jurăm cu străşnicie s-apărăm tologii
ponsabilitate - adevăr - an­ fitabilă pentru artă. Gine de muncă şi de spiritul lor Viaţa-n libertate şi-n unire! AUREL D. CÂMPEANU roman
Micro
gajare în munca de croajio vrea să cunoască dotele do­ de discernămînf depinde ca uşoar
pe care o desfăşuraţi. Aşa­ cumentare exacte, „datele această şansă să devină o
dar, caro este punctul dv. tehnice", ca să spunem aşa, experienţă prielnică desti­ * So
de vedere în această pro­ ale problemei, va merge nului lor. Şi, tot spre deo­ CRONICA FILMULUI torulu
blemă ? la tratatul de specialitate. sebire de generaţia noastră, derea
19.00
- Poate am să vă dez­ Literatura însă, cum bine ei dispun tot mai mult de SECRETUL ARMEI... SECRETE tor Rebengiuc, Mitică Po- 19.20
r
amăgesc, dar punctul meu se ştie, este altceva : ea mijloacele audio-vizuale la pescu, Mircea Diaconu, Ca - nici
de vedere în această pro­ oferă datele şi semnificaţii­ care noi nici nu visam. Film de mare succes Ia tatea imagistică (Vivi Dră- men Calin, Dem Rădulescu, condu
blemă e foarte comun, ge­ le umane ale. chestiunii, o- Ceea ce nu ştiu dacă mal toate vîrstele şi în orice gan Vasile), spiritul polemic Horoţiu MăJăele, Manuela 20,25
neral acceptat astăzi. El nu dică esenţialul, iar aici nu e o şansă. Rămîne de văzut. anotimp, această băşcălie şi ironia converg spre 0 Hârăbor, Adrian Păduraru, întorc
e nici măcar nou. Am chiar se poate ajunge decît pe E însă o realitate care nu pe teme grave, făcută bitru satiră Îndreptată împotriva răstoarnă intr-o clipă ima­ fio c
Senzaţia că forţăm uşi des­ căile imprevizibile ale fic­ poate fi ignorată, dar e şl cu bun simţ, îmbracă o stupidităţii, a obsesiei răz­ ginea pe care o avea pu­ R.P. <
chise. Primul care a dat ex­ ţiunii care îşi are punctul bine să fie receptată cu haină cinematografică în­ boiului continuu, a manie/ blicul despre roiurile lor Teleju
presie sentimentului de res­ de plecare şi baza în do­ circumspecţie şi cu acelaşi cercată la noi demult de de a Inventa „arme se­ memorabile, transformindu-şl
ponsabilitate în cultura cument. Documentarea, aş spirit de discernămînt care Gopo in „S-a furat o bom­ crete", a nebuniei care se apariţiile in perle strălu­ LUNI
noastră a fost Miron Cos- zice, asigură infrastructura poate să facă distincţia bă". Basmul, modernizat, substituie normalităţii. cind in marea risului şl
tin, cînd a afirmat, cu un eşafodajului romanesc. Ci­ promptă între valoare şl parodia, filmul revistă şl co­ Fantezia regizorului sce­ veseliei. • 1
evident orgoliu profesional: titorul nu trebuie s-o simtă, non-vaîoare, între arta au­ media - Alexandru Tatos ia, narist, uneori greu strunită, Proaspăt ca un debutant, 19,:
„Eu voi aa sani de ale dar, în absenţa ei, întreaga tentică şi simplu produs rind pe rînd, cîte ceva din galopează printre situaţii însă cu maturitatea pro­ o t
a
mele cîte scriu". îmi plac construcţie ar avea soarta comercial sau kitsch. Or, a- fiecare - se stâng intr-o umoristice transformate h fesionistului încercat, Tatos “ .9,45
teribil cuvintele acestea pe unui castel de nisip. cest spirit călăuzitor nu se coajă formală care crapă nuclee dramaturgice şi lasă, revine pe ecrane intr-un de Au
care le consider o posibilă - Uneori explicit, cum se poate dobîndi decît prin de la primele replici, de la lichidind „eroi" după „eroi", Ulm „cu cheie", despre tn Ceauş
deviză a profesiunii noastre. întîmplă în CREPUSCUL sau lectură. Oricît de comode prima şarjă carnavalescă a spaţii virane in care se re­ univers teatral, construit dustric
„A da samă" deci, a fi gata în ULTIMA VACANŢĂ, alte­ şi de seducătoare ar fl cavalerilor risului, lăsind să varsă triumfal energia acto­ din trimiteri culturale şl ritare
oricînd să răspunzi - chiar ori implicit, ca în NEMURI­ noile tehnici audio-vizuale, se vadă nelinişte, ginduri şl rilor schimbind mască după aluzii la civilizaţia modernă, re$c e
şi în posteritate - de ade­ TORUL ALBASTRU, VĂMILE baza adevăratei, solidei cul­ stări care depăşesc simplul mască, improvizind, deziăn- pus in mişcare de putereo ' :e
vărul istoric, politic, social, NOPŢII sau HERALZII, mili­ turi tot cartea vg rămîne. amuzament. ţuindu-se, lăsindu-se cu­ ironiei, un film cu texte, pentru
psihologic pe care-l promo­ taţi pentru valorificarea moş­ - Se poate vorbi, la ora Ritmul galopant, tensiu­ prinşi de nebunia plăcerii dar şi cu subtexte. lumea
vezi în scrierile tale. Dar a tenirii culturale. Care sînt actuală, despre dv. ca poet, nea umoristică înaltă, bra­ de a juca. Actorii, distri­ 21.20
te bate pentru adevăr nu motivele acestui constant prozator, eseist, gazetar (fi- vura regizorală şi ingeniozi­ buţie de prestigiu, cu Vic­ GHEORGHE POGAN • 21,!
înseamnă nimic altceva decît demers ? nînd cont de rubrica „Lec­
a fi angajat. Sigur, presat - Moştenirea spirituală a turi şi privelişti" pe care
de spaţiul limitat pe care-I trecutului reprezintă însăşi de ani buni o susţineţi în j CRONICA PLASTICĂ \
avem la dispoziţie, eu pre­ marca individualităţii noastre ziarul nostru). Nu însă şi \
zint lucrurile puţin simplifi­ printre popoarele lumii. despre dramaturgul Radu compoziţională, de altfel J
cat, nenuanfat, dar, în e- Cum am putea-o uita ? Cum Ciobanu. Chiar nu v-a în­ î ARHITECTURI PICTURALE
senţă, e cert că răspundere- am putea lipsi noile gene­ cercat tentaţia teatrului ? riguros elaborată. t DEV,
adevăr-angajare sînf noţiuni raţii de reverberaţiile ei ? - Poet mai puţin. E‘ Expoziţia de pictură a dilecţie florile — trădea­ Desfăşurarea spaţială a I mei
inseparabile, pe care orice Cum ar fi posibile noile drept că am început cu i Liei Teodorescu-Băncea- ză o deosebită sensibili­ formelor şi volumelor cî j HUNEI
scriitor cu conştiinţă profe­ noastre idei, fără ideile ce­ poezia, căci, vorba cînte- J nu, deschisă ia galeriile’ tate pentru arhitectura fac subiectul peisajelor | şl Cle
I-Il (A
sională le consideră în or­ lor de dinaintea noastră ? cului, „nu e om să nu fl | mici de artă ale munici- naturii, tonurile calde de realizate în vechi oraşe * din Te
dinea firească a lucrurilor Tocmai zilele trecute am scris o poezie.,.", dar foarte * piului Deva, constituie o care se foloseşte, îmbi­ transilvănene, denotă o | dern Ii
şi definitorii pentru munca dat din întîmplare peste curînd Muza nva trădat. reuşită demonstraţie a nate armonios, dînd pu­ bună cunoaştere a per- ' (Flăcăi
sa. Cu precizarea, pe care opinia unui inginer silvic. Sau eu pe ea ? ’ Lucrurile * forţei şi valorii artei ama- tere de expresie tablou­ spectivei. Valea
(Parini
o socotesc absolut necesară, „Pentru a avea idei - spu­ nu sînt toc-mai limpezi... | toare. Două sînt temele rilor. O mai riguroasă sin- ! intervi
că - în artă - aceste trei nea el - trebuie să conser­ Cît despre teatru, ce să J pe care pietoriţa le abor- Uzînd de aceeaşi teh­ teză a clemenţelor ce pot t e ce
mire;
noţiuni cardinale rămîn văm acele lucruri care sînt zic ? Nu m-am prea în­ J dează cu predilecţie: nică de lucru,, cu totul contribui la creşterea J şl Mir
lipsite de eficienţă dacă nu purtătoare de semnificaţii demnat, ştiind bine că e un * natura statică şi peisajul, altfel abordează crea­ gradului. ele expresivitate , toria
sînt vegheate de o con­ profunde". E unul dintre domeniu în care, de la j Vădind o bună cunoaş- toarea peisajul, pe care estetică a lucrărilor, o I CAN :
în acţl
ştiinţă estetică la fel de acti­ acele adevăruri fundamen­ dactilogramă pînă la repre­ îl receptează aproape va conduce pe Lia Teo- J LONEd
vă. tale care n-ar trebui uita­ zentarea scenică, se ivesc J tere a clasicilor picturii fotografic, acest fapt dorescu-Bănceanu, la îm- ( ncrul);
- Se poate afirma, fără te nici o clipă. îngrozitor de mulţi „povăţui- | româneşti, fără a încerca dăunînd uneori lucrărilor plinirile artistice spre ' sica lţ
(Munci
teama de a greşi, că sîn- - „Mi s-a oprit răsuflarea. fori", unii chiar cu preten­ J o imitare a acestora, lu- datorită unor tăieturi ne­ care, cu justificate pre- j SA : D
teţi un autor de romane is­ N-o văzusem niciodată. Cir­ ţii de... colaboratori. E un | crările expuse — cu pre­ justificate în construcţia tonţii, aspiră. (D. C.). , h ca (Mi
torice, toate cărţile dv. de culau legende, era o carte drum prea lung şi obositor. MW r MMT / Hitf M JAMT 0 MM 0 -mm t CÂNI:
pînă acum fiind, mai mult care purta nimb, devenise N-am timp. Totuşi, aşa, (Reteza
sau mai puţin, circumscrise monument. Şi acum aveam într-o doară, am scris destui PRIN CARTEA TEHNICO-ŞTlINJIFiCĂ SPRE canţa
roşie) ;
acestui gen. Cum rezolvaţi minunea asta în faţa mea, de recent şi o piesă. Se Fantom
relaţia ficţiune-documentare? puteam să-i mîngîi fiecare cheamă Golful speranţei, REZULTATE SUPERIOARE ÎN MUNCĂ ncrul);
- De la caz la caz. Nu pagină, să-i inspir mireasma dar despre perspectivele ei de la
Viaţa c
esenţiale
este
lucrare
In
acti­
cred că se pot face genera­ aceea caldă şi gravă pe e prematur să vorbim. vitate orice domeniu de parame­ tin Alexandru, nivelul o ştiinţific tudine de informaţii curentă a ra) ;
pentru
activitatea
realizată
unor
realizarea
la
lizări, pentru că relaţia a- care nu o au decît cărţile - Un nou roman semnat tri superiori de eficienţă are înalt al cerinţelor actuale în radioelectroniştllor. Răfuial
ceasta depinde de o seamă cu t/ecut, să-i contemplu în de dv. aşteaptă drumul la bază, pe lingă munca pro- lucrările de investiţii. Conţine Pentru muncitorii şl tehni­ tură şl
Romăn
dc
de variabile. Una ar fi tihnă fiecare ilustraţie, să-i plumbului. Ce ne puteţi priu-ztsă o bună pregătire reali­ toate elementele necesare la cienii ce lucrează in domeniul Maria
care
se
specialitate
epoca investigată. Dacă do­ pătrund sistematic, rînd pe spune despre el ? zează la început în şcolile de locufilo de muncă în privinţa prelucrărilor prin la aşchiere, Trnnzîs
studenţii
pentru
facul­
de
mişcării,
organizării
ridicării
cumentele asupra ei sînt rînd, toate secretele care profil şi apoi, pe parcursul şl vehiculării unor greutăţi tăţile cu profil tehnologic BRAZI (
rica:
prin
puţine, fireşte că va prevala nu puteau fi decît teribile de - Vă pot spune că se află activităţii, specialitate. intermediul fi mecanic cit şl pentru ingi­ din Roi
de
ora
La
cărţii
ficţiunea. Nu e nici un vreme ce atrăsese asupra eî în planul Editurii Dacia actuală librăriile oferă o mul­ nerii tehnologi şi mecanici de ci
păcat în asta, cu condiţia o asemenea vigilenţă". Pa­ pentru anul viitor. Se inti­ titudine de asemenea cărţi CRONICĂ DE recomandăm lucrarea a „Bro- „CIniar
de a avea în vedere dis­ sajul citat din ULTIMA VA­ tulează Steaua fiecăruia şl dintre care recomandăm cî- şarea“„ voi. I. şi ÎI, publicată SI MERI
— I-1I
in
Colec­
Editura
de
Tehnică
tincţia netă între ficţiune CANŢA, se referă la ISTO- este a treia carte dintr-o teva : specialiştii din do­ LIBRĂRIE ţia de atelier. Lucrarea pre­ Scufuni
Pentru
şi fantazare. înţeleg prin RIA... lui G. Călincscu. A- cronică de familie din care meniul construcţiilor indus­ zintă particularităţile proce­ dîncimi
fantazare - treabă neserioa­ nul acesta, fiind pe calo a au apărut pînă acum Ho- triale şi civile semnalăm pre­ 'fizice. Se adresează specia­ deului de prelucrare prin
se
să şi uneori iresponsabilă - se împlini editarea completă ralzii şi Casa fericiţilor zenţa tn librării a lucrărilor i liştilor din proiectarea şi ex­ broşare, suprafeţele ce de
şi
prelucrează
schemele
betonist"
„Cartea
a
fierarului
o ficţiune scăpată de sub a operei eminesciene, ce întregul ciclu se va inti­ de T. Cărare, ediţia a n-a, ploatarea macaralelor de con­ aşchiere la broşare. Mal tra­
rigorile documentării şi ne­ povaţă put;ţi da tinerilor de tula Frumoasa risipă. E o apărută la Editura Tehnică, strucţii. tează problemele legate de
specialiştilor
veridică nici istoric, nici azi, care n-au trăit trista idee care mă ispiteşte de îndrumar teoretic cu largă a- din Amatorilor şl radioelectronlcil proiectarea breşelor, precum
domeniul
practică
dome­
în ordine artistică. Altă va­ experienţă a generaţiei dv. mult dar care abia acum, plicabilitate construcţiilor, în oferind le recomandăm : a „Manualul şi aspecte principale legate Pentr
niul
riabilă e scriitorul însuşi. şi care au şansa de a-l citi cu aceste prime trei cărţi, fierarilor betonişti cunoştinţele radioamatorului începător", de tehnologia de execuţie a va ame
broşelor,
şi
cit
recomandări
treptat.
Documentarea, mergînd pînă po Anghezi nu ca pe „un pot să zic că a început să necesare pentru citirea corec­ Editura Tehnică, concepută privind tehnologia de exploa­ Innouri
la un fel de a doua califi­ poet al putrefacţipi", pe prindă eonfur. Nu mă în­ tă a planurilor do armare, didactic, ce oferă pasionaţilor tare a acestora. prima
înţele­
In
rapide
vederea
care, e deopotrivă de obli­ Goga nu ca pe un „naţio­ trebaţi însă cîte cărţi va pentru executarea cofrajeior, cunoştinţele necesare exploată­ procurări a unei mai acestor lui. Izo
şi
gerii,
construirii
slabe r
turnarea
betoa-
prepararea
şl
tuturor
gatorie pentru toţi cei ce nalist", pe Bacovia nu ca avea ciclul şi cînd îl vo! nelor. O carte uzuală cc nu rii in condiţii optime a apa­ lucrări, precizăm că ele so nopţii,
scriu roman istoric, indife­ pe „un decadent descompus", încheia, că nu ştiu. Dispo­ trebuie să lipsească din bi­ ratelor utilizate de radioama­ află deja reunite Intr-o expo­ nord şi
rent de formula pe care o avînd totodată acces la toa­ ziţia creatoare îşi are to­ blioteca lucrătorilor din con­ tori, precum şl probleme spe­ ziţie interioară, amenajată în tenslfic
radioamato­
la 40
traficului
cifice
adoptă. Ea ţine de probi­ tă opera lui Blaga ? tuşi enigmele ei care fac strucţii; a „Maşini de ca ridicat rilor (indicative de apel, pre­ cadrul Casei cărţii Deva, avînd rlle m
construcţii"
In
avînd
sub­
tatea profesională. Unii scrii­ - Povaţă? Dar nu mă riscante predicţiile pe ter­ titlu — exploatare, întreţi­ fixe de radiocomunicaţii In­ geneticul „Prin cartea tehnl- prinse
tori absolutizează însă do­ simt nici atîf de bătrîn, nici men lung. nere, reparaţii, publicată de ternaţionale, Codul Q etc.) s fio-ştiinţifica spre noi perfor­ de, izc
iar cel.
6
Tehnică,
aparţhiînd
cumentul, neîngăduîndu-şi atîî de înţelept ca să rr\ă-ncu- Editura dr. irig. Ioan Viţă, îul“ „Agenda a radloeiectronistu- manţe In muncă". şi 20
ediţia
Editura
Tf-a,
autorilor
nici o abatere de la litera mef să dau cuiva poveţe... Interviu realizat do Ing. Teodor Nuţeanu, irig. Tehnică, care pune la dispozi­ izolat i
lui. Alţii sînt mai detaşaţi, Tinerilor le-oş spune doar, DAN CÂMPEAN f.aurenţlu Sîrbu, ing. Constan­ ţia şeior intevgşaţi *? multi­ PETR1ŞOR CIOROBEA