Page 9 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 9
jfN Vo/ÎteH-Ă^II#. UNIŢI-VĂ! 1
Porumbul strîns fără pierderi,
IwKIOl HUUEOOftBAI
griul grabnic semănat!
O bună organizare a ac nătorii, în . condiţiile asi cia şi răspunderea pentru
tivităţii zilnice şi o largă gurării pauzei necesare în calitatea lucrărilor dove
participare la muncă se tre arat şi încorporarea dite de mecanizatorii
în
ORCAN Al COMITETULUI JUDETEfllM HUNEDOARA flt P.C înregistrează la C.A.P. această . seminţei în sol. Mecaniza Nicolae Vesel, Puiu Radu,
Laslo
Nicolae
Ha'mza,
regulă
de
torii
muncesc
Boş,
perioadă
unde cooperatorii, mecani în schimburi prelungite şi. Vlaicu, Vasile Ditot şi Cos-
zatorii, cadrele tehnice cînd este ncccsaj, noaptea, tică Dumitrov, care acţio
acţionează cu hărnicie şi la lumina ţarunlpr. nează Ia arăt şi pregătirea
răspundere — în spiritul Deşi strîngerea porum patului germinativ? La
Ano) XLI, nr. 9 914* MIERCURI, 4 OCTOMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani orientărilor şi chemărilor bului a început cu multe rîndul 'Său, Dorin Pop, spe
adresate întregii ţărănimi zile înainte, larga partici cialistul unităţii la însă-
de to v a r ă ş u 1 Nicolae pare la muncă a coopera mînţări, dovedeşte aceeaşi
Ceauşescu, secretatul ge torilor din Brigăzile Boş răspundere pentru calita
neral al partidului —, pen şi Zlaşti, conduse de Elena tea lucrului, mai exact,
tru a face din această Rădos şi Tiberia Greeu, pentru respectarea densită
toamnă, una a recoltelor hărnicia şi răspunderea ţii şi adîncimii prevăzute
record, punînd, în acelaşi dovedită de toţi pentru în tehnologii.
Aogaiare exeihplara in munca • Spirit revoluţionar t» Întreaga timp, baze trainice recol soarta recoltei a dus la O grijă deosebită a a-
cordat
conducerea
Unităţii
. ■ •' • iv.'l/\ ,/i\ -Iu;*. ; •- tei viitoare. finalizarea lucrării pe 70 şi a fermei zootehnice (ing.
— De fapt' — sublinia la sută din suprafaţa cul
Pelrişor Mircea, inginerul tivată. De fapt, sublinia Floarea Greff) asigurării
Adunările şi conferinţele de dări şef al unităţii — toate şi Maria Căciulat, preşedin unor cantităţi sporite de
forţele umane şi mecanice tele unităţii, hotărîrea tu furaje pentru stabulaţta
din cooperativa noastră turor este ca să încheie eare se apropie. Ca urma
de seamă şi alegeri—analiză temeinică sînt concentrate acum la recoltatul porumbului pînă re, pînă acum s-au strîns
toate
resursele
recoltarea porumbului şi la finele acestei săptămîni. din cîmp ultimele 10 tone
furajere,
Lucru perfect posibil dacă
a activităţii, şcoală a educaţiei însămînţarea griului, lu vremea se va menţine fru de fin transportîndu-se cu
crări pe care ne străduim
de
depozitul
atelajele
în
să le finalizăm în timp cît moasă, dacă toţi coopera furaje chiar în ziua do
torii vor dovedi vrednicie
politice, revoluţionare , mai scurt. La porumb în muncă aşa cum o fac cumentării noastre. Lenu-
care se recoltează manual,
economista
' ----------------- ------ 3---- ------ --- ----- --------- ■- . acţionăm zi-lumină în am Simion Armie, Gheorghe ţa Simeria, că la a-
fermei,
preciza
bele brigăzi ale unităţii. Munteanu, Tovică Păcurar, ceasta , dată sînt puse la
Hotărîre unanimă pentru îndeplinirea De asemenea, am con Romul us Moise, Ştefan adăpost 500 tone de fi
centrat mai multe tractoare Constantin şi alţii. broase, 250 tone de paie
la arat şi pregătit palul Şi semănatul griului se şi 274 tone de suculente.
exemplară a planului germinativ, pentru a crea apropie de finalizare. Aici MIRCEA LEPÂDATU
trebuie subliniată Dărni
front larg de lucru semă-
Aşa le este dat oameni p a r t i d a n t e r i o a r e , partidului. Aceasta, sub
lor ca, la anumite momen I.P.S.R.U.M. Deva a reuşit liniau vorbitorii, va con
te ale vieţii lor*, să pri să-şi realizeze ritmic sar stitui cea mai sigură ga
vească lucid la tot ce. au cinile de plan, în paralel ranţie că drumul nostru
creat pentru a-şi extrage cu continuarea lucrărilor victorios spre comunism
de acolo, din împliniri şi de investiţii pentru con va continua cu fermitate,
neajunsuri, noi puteri pen struirea tuturor obiective fără nici cea mai mică a-
tru viitor. Comuniştii, cei lor proiectate. Din bilanţul batere de la principiile
mai înaintaţi oameni ai aferent perioadei care a materialismului dialectic
societăţii noastre, au făcut trecut din acest an pot fi şi istoric, conform Progra
din autoanaliză şi auto consemnate depăşiri de 18 mului partidului.
exigenţă adevărate princi milioane lei la producţia Desigur, cei care au luat
pii de muncă, şi conduită, marfă, 2,7 milioane lei la cuvîntul la lucrările con
direcţii ferme de acţiune producţia netă şi o creş ferinţei s-au referit, pe
pentru mobilizarea plena tere a productivităţii mun larg, la problemele de
ră a maselor în înfăptui cii de 6,8 la sută. producţie, la sarcinile ma
rea programului partidu Conştienţi că asemenea jore ce revin comunişti- *
lui. succese nu ar fi. fost po lor pentru înfăptuirea tu
Ne-au revenit în minte sibile fără strategia eco
aceste adevăruri la recen nomică şi politică, profund turor obiectivelor econo
ta conferinţă de dare de ştiinţifică, elaborată de mice stabilite, au făcut
seamă şi alegeri a organi marele vizionar din frun propuneri concrete pentru
zaţiei de partid din cadrul tea partidului' şi a statu completarea proiectului de
întreprinderii pentru piese lui nostru, t o v a r ă ş u l hotărîre a conferinţei, pre
de schimb şi reparaţii uti Nicolae Ceauşescu, parti cum şi recomandări pentru
laj minier Deva. Meritul cipanţii la conferinţă şi-au noul organ de partid. Re
principal în această direcţie, exprimat, adeziunea fier-: dăm, în continuare, cîteva
aşa cum au relevat darea binte, patriotică, faţă de dintre aceste idei exprima-
de seamă şt vorbitorii, re Hotărîrea Plenarei C.C. al Gospodăria anexă - importai t i sursă de venituri,
vine întregului colectiv de P.C.R., din iunie a.c., pri MARIN NEGOIJÂ contribuţie la înibunătăjirea aprovizionării popu
muncă, harnic şi puternic, vind realegerea celui mai laţiei.
care s-a închegat şi acţio iubit fiu al naţiunii noas (Continuare în pag. a 2-a) (pag.- a 3-a)
nează sub conducerea ne tre, tovarăşul Nicolae
mijlocită a comuniştilor. în Ceauşescu, la apropiatul
tot acest răstimp, incluzînd forum al comuniştilor ro CONGRESUL
desigur şi perioada care a mâni, în suprema funcţie CONGRESUL ii x «.
trecut de la alegerile de de secretar general al / însemnate cantităţi
^ de produse predate
Toate eforturile şi acţiunile - ţ la fondul de stat
SUB ARCUL DE VICTORII
subordonate realizării AL U N U I T I M P E R O I C | ) din comuna Vaţa nu-
de
Cooperativa
credit
planului ( mără 3 140 de membri.
J De la începutul anului,
t după cum ne spunea
In atmosfera de însufle gramatice colectivului în D e v e n ir e a o r a ş u lu i - m in d r ia lo c u it o r ilo r lu i l| tovarăşa Rodica Jula,
ţire şi entuziasm generată treprinderii noastre, în i contabila şefă, planul a
de apropiatul Congres al vederea diversificării şi 9 I fost realizat şi depăşit
XlV-lea al partidului, la perfecţionării calitative a Dacă in anii ’50 Sime al fX-lea, de cind, cu clar tările şi modernizările a- \ la toţi indicatorii. La
1
întreprinderea „Plafar * O- producţiei, sporirii eficien ria oferea vizitatorilor ca viziune şi înţelepciune, des duse in ultimii 24 de ani i peste 350 000 de lei se
răştie se desfăşoară o sus ţei economice. puncte de atracţie doar tinele partidului şi poporu unităţilor ce deservesc ca i' ridică valoarea produ-
ţinută activitate producti In dezbaterile care au secularul parc dendrologîc, lui sint conduse de tova lea ferată. S-au construit, 1 selor contractate la
vă şl politico-educativă,- loc, oamenii muncii sub insolitul, ca formă, deal al răşul Nicolae Ceauşescu. aproape in ‘întregime, re ţ fondul de stat. Au fost
toate eforturile colectivu liniază importanţa pe ca Uroiului ţi gara ţi atelie Numai în epoca ce poar vizia Simeria triaj, clădi I predate cantităţi, im-
lui şl acţiunile întreprinse re o va marca apropiatul rele C.F.R. — cum ne in tă emblematic numele cti rea turnului de comandă portante de carne de
fiind subordonate îndepli forum comunist asupra formează un ghid turistic torului său — „ E p o c a şi o magazie de mărfuri ) vită. carne de porc.
nirii sarcinilor de plan. viitorului patriei, aduc în al vremii — astăzi, aşeza Nicolae Ceauşescu" — a in staţia călători, revizia ţ lapte ele vacă, fin şi
Menţionez că în adunările discuţie unele stări de lu rea din Valea Mureşului Iost posibil, prin accentul vagoane de călători (una 1 altele. Cantităţile cele
cruri negative care se mai înfăţişează privirii celor din cele mai moderne din
de partid şl de sindicat, manifestă în colectivul pus pe dezvoltarea Indus ţară), spaţii pentru dis I mai însemnate au fost
la învăţămîntul politico- care vor s-o cunoască pa triei şl agriculturii, pe ri ţ contractate şi predate
ideologlc se dezbat cu in nostru, îşi asumă angaja norama unui oraş modem, dicarea necontenită a bu trictele de întreţinere a li i de loan Costea, Geor-
teres şi răspundere proiec mente mobilizatoare pen- in plină înflorire. Ascensiu năstării oamenilor, ca Si niei de contact. S-au mo i ge I. Toc (Prăvăleni),
tul Programului-Directivă ANA-MARIA BOKOŞ, nea, de nebănuM in acei meria să cunoască reali dernizat revizia triaj, sta 1 loan Herbei (Tomeşti),)
şl Tezele pentru Congre secretarul organizatei ani, a oraşului feroviarilor zările cu care se mindreş- ţia triaj (care s-a şi extins, ţ Mircea Florea (Tiuleşti),
i Emil Rus (Vaţa de Sus),)
sul al XlV-lea al parti de baza de la a fost posibilă grafie epo te in prezent. Şi pentru că VIORICA ROMAN ) Nicolae Şiler (Tîrnava
dului, se fac propuneri şî Inlroprinderea „Plafar" cii de profunde transfor este cunoscut, în primul \ de Criş) şi alţii. (Ion
#
se adoptă soluţii — în Oră ştie mări revoluţionare inaugu rind, ca oraş feroviar să l Coţoi, corespondent)
baza sarcinilor ce revin rate de istoricul Congres rememorăm citeva din do (Continuare în pag o 3-a)
din aceste documente pro (Continuare în pag. a 3-aJ
