Page 10 - 1875-07
P. 10

datulu  naţionalii  Hodosiu.  Resultatulu  alegerii  va  tăsele,  ceara  bruta  si  lucrata,  luminările  de  stearina,  v a l a c h u   si  care  locuieâ  in  Transilvania  dimpreună
            da  respunsulu  celu  mai  elocentu  la  aceste  sciri  im-  săpunurile,  harthia  ordinaria,  postavurile  ordinari,  cu  poporulu  ungurescu,  impartiendu  intre  sine
            prasciate  de  Moldovăn  Glergely,  care  in  reporturile  pieile tăbăcite.                                   sărtea  in  bine  si  in  reu.  In  anulu  1848  nobilimea
            sale  ne  face  a  crede,  ca  scenele  sangerăse  inca  nu   Taxele  cu  cari  se  lovescu  aceste  producte  la  maghiara  si  romana  a  renunciatu  la  vechiele  sale
             voru lipsi.                                           intrarea  loru  in  Romani’a  suntu  f6rte  protectărie;  drepturi  si  a  redicatu  si  pre  acestu  poporu  din
                  Intre  ministeriulu  ungurescu  si  celu  nemtiescu  ca-ci  cele  mai  multe  trecu  peste  20%  ad  valorem.  starea  sclaviei  la  starea  cetatiănului  liberu  si  egalu
            din  Yien’a  s’au  inceputu  conferintiele  relative  la  Industrie  romana  va  avă  astfelu  unu  stimulentu  indreptatitu.  De-odata  inse  acestu  poporu  valachu
            inchiarea  unei  n6ue  conventiuni  vamali  si  comerciali  fărte  poternicu  spre  a  se  desvoltâ;  si  industrialii  dispare  de  pre  faci’a  pamentului  si  in  loculu  lui  se

             cu  Austri’a,  precum  si  in  privinti’a  infiiintiarei  unei  rom.,  incuragiati  prin  o  reale  protectiune  la  frun­  redica  unu  altu  poporu  nou,  asiâ  numitu  „poporu
            bance  naţionali  unguresci.  Precandu  miniştrii  un­  taria,  voru  pune  o  multu  mai  mare  activitate  in  romanu"  Cum  s’a  intemplatu  acăsta  metamorfosare
            gureşti  redica  feliu  de  feliu  de  gravamine  intru  întreprinderile loru.                                nu  se  scie  bine;  destulu  atat’a,  ca  neamtiulu  abso-

            spriginirea  pretensiuniloru  loru,  pre  atunci  domnii                                                      lutisticu,  care  aveâ  interesau  de  a  crea  aici  unu
                                                                         In camer’a F r a n c i e i s’au inceputu desbate-
             din  Yien’a  observa  o  atitudine  fărte  cerbic6sa.  Din                                                   elementu,  intru  apasarea  elementului  maghiaru,  a
                                                                  I  rile  asup’a  legiloru  constituţionali.  Republicanii
             24  Iuniu  si  pana  astadi  cestiunea  acăst’a  n’a  fa-                                                    schimbatu  indata  numirea  de  „wala<îh“  cu  numirea
                                                                  j  desvălta  mare  opositiune.  Ei  dicu,  ca  poterea  ce
                                                                                                                                      11
             cutu  nice  unu  progressu.  Ungurii  ceru,  dăra  nem­                                                      de  ,,romanu   precum  a  facutu  si  cu  banii  de  pre
                                                                  i  se  da  in  manile  presiedintelui  Mac-Mahon  este  ana-
            ţii  se  făcu  a  nu  aud!  bine  si  promitu  numai,  ca                                                     tempulu  revolutiunii,  pre  cari  i-a  scosu  din  comerciu
                                                                  ilăga  cu  poterea  unui  rege,  presiedintele  Republicei
             voru  esaminâ  valărea  gravamineloru  unguresci  si                                                         introducundu in loculu loru banii nemtiesci.
                                                                   devine  rege  in  fapta,  numai  form’a  si  dreptulu  de
            apoi  voru  vodă  ce  va  fi  de  facutu.  Unu  memo-                                                              Se  bage  de  seama  romanii,  că  se  n’o  patiăsca
                                                                   creditate  i  mai  lipseacu.  Q-eneralulu  du  Temple
            randu  alu  unguriloru  se  astăpta  la  Yien’a,  si  apoi                                                    cu  numele  de  valachu,  cum  au  patit’o  banii  din
                                                                   fece  grele  atacuri  chiaru  asupra  persănei  presiedin­
             cam  pe  adi  se  voru  reincepe  consultatiunile  asupra                                                    tempulu  revolutiunii,  cari  astadi  numai  in  cabinetele
                                                                   telui  Mac-Mahon,  din  care  causa,  după  ce  fh  de
             acestoru cestiuni de controversa cerbicăsa.                                                                  numismatice mai au valăre.
                                                                   repetite  ori  indrumatu  la  ordine,  i  se  luă  in  fine
                                                                                                                               Yorbindu  despre  limba,  scriitoriulu  articlului
                                                                   cuventulu.  Q-eneralulu  dise  intre  altele:  „E  vorb’a
                                                                                                                          observa,  ca  limb’a  romana  se  propune  numai  in
                                                                   de  a  sci,  ca  sub  ce  feliu  de  conditiuni  se  consti-
                  După  aprăpe  duoi  ani  de  negotiatiuni,  conven-                                                     scălele  romane  confessionali.  Afara  de  aceste  se
                                                                   tuescu  poterile  unui  omu  ...  Eu  sum  de  parerea,
            tiunea  comerciale  intre  guvernulu  romanu  si  celu                                                        mai  propune  si  in  unele  scdle  maghiare  său  nem­
                                                                   ca  dăca  suveranulu  la  Sedanu  a  fostu  demnu  de  o
            au8tro-magbiaru  s’a  incheiatu  in  fine  la  22/10  Iu­                                                     tiesci,  inse  ea  este  obligatăria  numai  facia  de  ju­
                                                                   pedăpsa,  atunci  generalulu  a  fostu  demnu  de  o  pe­
            niu  a.  c.  Acestu  actu  este  de  mare  insemnetate                                                        nimea  de  nascere  romana.  De  altmintrelea  limb’a
                                                                   dăpsa  si  mai  mare.  Dăca  cineva  are  onărea  de  a
            nu  numai  din  punctu  de  vedere  comercialu  si  in-                                                       valacha,  ce  se  vorbiăa  inainte  de  1848,  mai  traiesce
                                                                   comandă  unu  corpu  de  armata  de  80,000  fetiori
            dustriariu,  ci  si  din  punctu  de  vedere  politicu.  De­                                                  inca  si  astadi  si  se  folosesce  de  limba  diplomatica
                                                                   atunci  este  detoriu  se  remana  acolo  cu  ei,  său  dâca
            spre  insemnetatea  lui  politica  amu  vorbitu  si  vomu                                                     in  Ardealu.  Străinii  nu  o  invătia  in  scola  si  cu
                                                                   se  intempla  se  fia  ranitu  si  apoi  transportatu  de
            mai  vorbi  cu  alta  ocasiune,  acum  vomu  se  atingemu                                                     tăte  aceste  toti  o  vorbescu,  precandu  limb’a  năua
                                                                   acolo,  atunci  se  se  int6rca  inapoi  si  se  m6ra  in
            pucinu  numai  insemnetatea  lui  din  punctu  de  ve­                                                        romana  prea  putini  o  intielegu.  Sasulu,  ungurulu,
                                                                   mediuloculu soldatiloru sei."
            dere comercialu.                                                                                              armeanulu,  judanulu  si  alte  elemente  străine,  ce
                                                                        In  sudulu  Franciei  inca  s’au  versatu  anulu
                  S’a  stipulatu  menţinerea,  cu  bre  cari  mici  ex-                                                   s’au  asiediatu  aici,  dăca  nu  se  potu  intielege  intre
                                                                   acest’a  ploi  terribile.  In  Toulouse  a  fostu  o  inun-
            ceptiuni,  a  dreptului  de  inregistrarea  marfuriloru  ce                                                   sine  in  alta  limba,  o  dau  indata  pre  romanesce  si
                                                                   datiune  asiâ  de  mare,  incatu  s’au  innecatu  mai
            se  expbrta  din  Romani’a  in  Austro-Ungari’a.  Ace­                                                        se  intielegu  apoi  fărte  bine.  —  Aici  scriitoriulu,
                                                                   bine de 215 ămeni.
            raşi  dreptu  nu  si  l’a  conservatu  statulu  vecinu  de                                                    vrendu  nevrendu,  a  recunoscutu  unu  adeveru  fapticu,
                                                                        In  parlamentulu  Angliei  inca  se  petrech  ceva
            catu in prea pucine caşuri.                                                                                   pre  care  inse  n’a  intrelasatu  a-lu  ornâ  nu  maliti’a
                                                                   momentosu.  Mai  mulţi  deputaţi  fecera  propunerea
                  Transitulu  său  trecerea  marfuriloru  printr'unu                                                      sa,  apelandu  la  Roessler  si  Miklosich,  că  la  nisce
                                                                   că  guvernulu  Angliei  se  invite  amicabilu  pre  gu­
            stătu  sdu  altulu,  spre  a  ajunge  la  o  alta  destina-                                                   auctoritati de inalta eruditiune.
                                                                   vernulu  Turcescu,  că  se  respecteze  drepturile  ata-
            tiune, s’a stipulatu a nu fi supusu In nici o taxa.                                                                In  fine  literatulu  unguru  trece  la  literatur’a
                                                                   turiloru  de  sub  suzeranitatea  turcăsca,  ca-ci  prin
                  Unele  din  cele  mai  importante  stipulatiuni                                                         romana  si  la  modulu  ei  de  propunere  in  scăle  si
                                                                   atitudinea  ce  observa  facia  de  aceste  staturi,  cari
            suntu  cele  ce  se  reportăza  la  regularea  tarifeloru  si                                                 dice,  ca  deşi  romanii  propunu  literatur’a  loru  după
                                                                   de  altmintrelea  suntu  libere,  păte  usioru  provocă  o
            la  intregulu  sistemu  vamalu  admisu  in  acăsta  con-                                                      manuale  scrise,  ceea  ce  n’ar  trebui  se  fia  ertatu,
                                                                   complicatiune  seriăsa  si  astfeliu  păte  pune  la  ordi­
            ventiune.  Ele  se  coprindu  in  art.  9  din  conven-                                                       totuşi  dinsului  i-a  succesu  a  descoperi  misteriele
                                                                   nea  dilei  resălverea  cestiunii  orientali.  Pre  basea
            tiune, in tabelele anexate si in actulu aditionalu.                                                           instrucţiunii   după   scrisăre.   Professorulu   romanu
                                                                   §-lui  9  atu  tractatului  de  Parisu  Angli’a  este  in-
                 Sistemulu  vamalu,  adoptatu  de  părţile  contrac­                                                      dela  preparandi’a  de  stătu  din  Clusiu  datăza  perio-
                                                                   dreptatita  a  interveni,  apoi  afara  de  acăst’a  dins’a
            tante,  se  păte  impartl  in  trei:  1.  in  producte  de                                                    dulu  alu  duoilea  alu  literaturei  romane  dela  an.
                                                                   mai  are  in  Turci’a  mare  interesse,  ca-ci  cele  mai
            liberu  schimbu;  2.  in  producte  protegiate  in  favă-                                                     105,  prin  urmare  periodulu  primu  trebue  se  in*
                                                                   multe  împrumuturi  ale  statului  turcescu  suntu  con­
            rea  României  prin  tarifulu  conVentionalu  si  3.  in                                                      cepa  cu  anulu  fundării  Romei.  Professorulu  pre­
                                                                   trase  din  piatiele  Angliei.  —  Din  acestu  incidentu
            producte,  cari  voru  plaţi  drepturi  specifice  ce  nu                                                     cum  sie  istoriografulu  romanu,  nu  invătia  pre  elevi
                                                                   lumea  vră  se  deducă,  ca  intre  Russi’a  si  Angli’a
            trecu preste 7% ad valorem.                                                                                   de  a  dreptulu,  că  se  se  faca  trădători  de  patria
                                                                   esistu intielegeri si in privinti’a cestiunii orientali.
                 Din  prim’a  classa,  a  producteloru  de  liberu                                                        si  se  comită  crim’a  de  lesa-maiestate,  ci  le  spune
            schimbu  citamu  urmatăriele  producte  romane,  cari                                                         cu  cuvinte  învelite:  Lta  iubiţii  mei,  acestu  pamentu
            au  se  intre  in  Austro-Ungari’a  fara  nici  o  plata      Pana unde merge inalitî’a ma­                   unde  astadi  domnescu  ungurii,  a  fostu  odata  pro­
            de taxa:                                                                     ghiara.                          prietatea  stramosiloru  voştri,  a  Romaniloru  si  Daci-
                 Cerealele  in  genere,  gogoşi  de  metase,  metasa    De  vr’o  cativa  ani  incăce  apare  la  Clusiu  o   loru;  atunci  strămoşii  voştri  aveau  o  literatura
            bruta,  inulu  torsu,  miere  si  stupi  cu  albine  vii,  foia  politica  maghiara,  care  din  candu  in  candu  se   bogata  si  unu  trecutu  stralucitu;  pre  atunci  flage-
            nuci,  rapitia,  obiecte  de  lemne  ordinarie,  laua  bruta,  ocupa  si  cu  cestiuni  literarie,  mai  cu  seama  candu   lulu  lui  Atil’a  nu  se  ivise  inca,  si  ărdele  lui  Ar-
            precum  asemenea:  seurile,  lanele,  pieile,  petroliulu  afla  cate  o  carte  romanăsca,  asupra  careia  vră  se   padu  pasceau  inca  pre  campiele  Asiaei.  —  Prin
                                                                                                                          urmare  nu  este  mirare,  dăca  sub  influinti’a  unoru
            brutu,  lemnele  de  focu  si  de  constructiune  si  alte  atraga  atenţiunea  ministrului  de  instrucţiune  publica,
            obiecte  alu  caroru  liberu  schimbu  va  fi  stipulatu  cu  că  se  o  proscria  si  scăta  din  scălele,  unde  servesce   asemeni  doctrine  crescu  nisce  generatiuni,  cari  se
            alte naţiuni.                                          că  manualu  de  instrucţiune.  Acăsta  foia,  ce  p6rta   închina  pronunciamentului  dela  Blasiu  si  considera
                 Din  partea  României  asemenea  se  ac6rda  li-  titlulu  „Kelet"  (Orientulu),  nu  de  multu  afectă   pre  unguri  de  usurpatori  si  năvălitori.  Deci,  mini-
            ber’a  intrare  in  Romani’a,  fara  plata  de  taxa,  a  multa  bunavointia  catra  poporulu  romanu,  inse  dela   strulu  de  instrucţiune  publica  este  respunsabilu,
            mai multoru producte austro-ungare.                    nău’a  decretare  a  passivitatii  incăce  văme  focu  si   elu  trebue  se  pună  capetu  acestoru  doctrine  peri-
                                                                                                                         culăse pentru stătu.
                 Astfelu  suntu:  cerealele  in  generalu,  fain’a  si  putiăs’a  chiaru  si  asupr’a  numelui  de  „  romanu."
            farinăsele  alimentarie,  petroleulu  brutu  si  rafinatu,  Ce  e  dreptu,  unu  organu  de  o  asemene  talia  nice   Cu  acăst’a  eruditulu  scriitoriu  finesce  pamfletulu
            lemnele  de  constructiune,  ferulu  si  otielulu  brutu,  n’ar  merită  că  se  ne  ocupamu  de  esercitiele  si  seu,  din  care  vedemu,  ca  pre  langa  maliţia  este
            pieile  brute  si  alte  producte  a  caroru  libera  intrare  maculaturele  sale,  fia  ele  de  ori  si  ce  natura  ar  fi,  lemuritu  espresa  si  tendinti’a  de  denunciare.  Din
            in  Romani’a  este  prescrisa  chiaru  prin  art.  8  alu  inse  scopulu  nostru  este,  a  demască  maliti’a  ungu­  intemplare  atatu  la  universitate,  catu  si  la  insti-
            legei vamale romane.                                   rului, ăra nu a înfruntă imbecilitatea lui.           tutulu  preparandialu  din  Clusiu  este  numitu  cate
                 Partea  a  dău’a  a  sistemului  vamalu,  ce  amu      Sub  titlulu  „Limb’a  romana  in  scălele  năstre  unu  professoru  romanu  pentru  propunerea  limbei  si
            stipulatu,  coprinde  dispositiuni  pentru  protectiunea  medie"  numitulu  diariu  publică  dilele  trecute  unu   a literaturei romane.   Precum se vede inse, din
            industriei rom.                                        articlu  plinu  de  maliţia,  denunciarii  si  calumnie.   economia  financiara  ungurii  ar’  dori  se  casseze  aceste
                 Astfelu  prin  tabloulu  B,  s’au  impuau  cu  taxe  Unu  scurtu  estrassu  din  acăsta  maculatura  tenden-  catedre  si  pentru  aceea  recurgu  la  totu  soiulu  de
            mai  mari  de  protectiune  mai  multe  produse  au­   tiăsa,  va  fi  de  ajunsu,  că  se  vedemu,  pana  la  ce   denunciari.   Precandu „M. Polg." denunciâ pre
            stro-ungare,  cari  intra  in  Romani’a  si  cari  se  potu  mistificatiuni  se  demite  si  la  ce  injurie  recurge   Dr.  Q.  Silasî  de  mare  daco-romanu  si  scriitoriu  de
            fabrică si acolo.                                      aroganti’a si maliti’a ungurului defaimatoriu.        articli  passivistici  in  „Qazeta,“  pre  atunci  „Kelet“
                 Asiâ  suntu:  zacharulu  rafinatu  si  brutu,  siro-   „Eră  odata  unu  poporu  —  asiă  incepe  numit’a   se  ocupa  de  d-lu  Yictoru  Russu,  professoru  la  prq-
           pulu  si  melas’a,  berea  in  butelie  ai  in  butăie,  spir- foia  pamfletulu  seu  —  care  se  numiă  poporu  preparandi’a de stătu din Clusiu, aretandu-lu cu
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15