Page 5 - 1876-04
P. 5

Gaaet'a  sse  do  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                      Se prenumără ia poştele c. si r., si pe la
                        Fâi's,  eandn  concedu  ajatâriale.  —  Pretiulu:        Ammlm IIIIX,                                  DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
                         pa 1 anu 10 fl.  ps Va 3 8. v. a, Tieri esterna 128.                                                  Tacs’a timbrala a 30 er, de fisoare pu­
                                     ?
                        v, a. pe nan anu s^a 2 /  gslbini mon. «!. atdrie.                                                                   blicare.
                                            s
                                             g
                 ir. 24.                                                    Braslovn 6 Âprile 25 Martin                                                                1876.



                                                                     mai  mari  suntu  Drinu  de  catra  Bosni’a,  Morava  tati,  filosofica,  tecbnica  si  juridica,  reorganisata  in
              Stadiu despre Siaviî meridionali.                      mare,  de  catra  Bulgari’a,  apoi  Ibar,  Timok  8.  a.  a.  1863;  seminariu  de  theologi,  academia  militaria,

                   II.  Serbi’a  propriu  disa,  pre  catu  este  ea   Clim’a  tierei  e  temperata  si  sanetâsa,  in  munţi  fi-  scâla  comerciala,  2  gimuasie  mari,  4  gimnasie  mici,
              principatu  autonomu,  e  situata  intre  43  si  44°  5'   resce  mai  aspra.  Pamentulu  pe  vali  si  siesuri  este  mai  multe  scâle  r e a l i ,   —  1  scâla  pedagogica  la
              de  lăţime  septemtr.  si  37—40°  lungime  orient.    fertile.  Viti’a  de  viia  si  pamentulu  prosperâdia  Topcidere  unde  este  si  arsenalulu.  Scâle  comunali
              Spre  nordu  este  separata  de  serbimea  din  fost’a  ^ra-   fârte  bine,  câ  si  papusioiulu,  grane,  canepa,  tabacu.  au  pucine.  Cateva  sute  de  teneri  şerbi  se  afla  pe
              nitia  militari»  austriaca  prin  Dunăre  si  Sav’a,  spre   Dâra  economi’a  de  vite  este  aceea,  din  care  serbii  fia-care  anu  in  tieri  străine  pe  la  universităţi  si
              resaritu  are  Banatulu  Craiovei  si  Bulgari’a,  la  sud-   tragu  celu  mai  mare  folosu.  Mineralia  are  multe,  alte  scâle  civili  si  militarie,  cari  dupa-ce  vinu  acasa,
              ostu  Serbi’a  turcâsca,  âra  la  sud-vestu  Bosni’a.   dâra  pana  acuma  se  cultiva  mai  multu  numai  fe-  intra  in  servitiulu  patriei  loru.  Mai  trecu  si  din
              Asia  dâra  Serbi’a  este  incongiurata  din  tâte  păr­  rulu  si  aram’a,  câ  se  aiba  din  ce  se-si  faca  unelte  Ungari’a  şerbi  literaţi,  cari  se  punu  la  dispoaitiu-
              ţile  totu  numai  de  elementu  slavu,  cu  exceptiune   de  casa  si  economice,  si  —  a r m  e .   Calculu  fârte  nea natiunei loru.
              de  locuitorii  romani  de  pre  malurile  Dunărei  in   simplu, dâra sanetosu.                                    Sum’a  intelligentiei  unui  poporu  se  pâte  ase-
              Banatulu  Temesianu  si  in  celu  Craiovânu.  Princi-      I n d u s t r i e    m  o d e r n a   europâna,  afara  nu­  mena  cu  aluatulu  ce  se  pune  in  mass’a  de  farina
              patulu  Serbiei  are  unu  arealu  numai  de  998  miluri   mai  de  capital’a  Belgradu,  âbia  este  cunoscuta  in  frementata  cu  apa.  Dâca  aluatulu  e  bunu  si  de
              patrate,  adeca  mai  catu  alu  Transilvaniei;  locuitori   Serbi’a;  dâra  cu  atatn  mai  multu  prosperâdia  in­  ajunsu,  mass’a  dospesce  bine  si  panea  cresce  fru-
              inse  are  multu  mai  pucini,  adeca  la  1  milionu  si  dus  t r i ’ a    d e    c a s a ,   ca-ci  mai  totu  poporulu  se  mosu.  Serbii  au  atata  intelligentia,  câ  se  fia  in
              trei  sute  de  mii,  in  39  orasie  si  2306  sate.  Din   imbraca  cu  tieseturi  si  coseturi  esite  din  manile  stare  de  a  pune  massele  poporului  in  mişcare,  fora
              acelu  numeru  preste  100  de  mii  suntu  dacoromâni  femeiloru  din  familia.  Acâsta  inse  nu  insâmna  ca  a-lu  inunda  si  ameţi  cu  torrenti  de  figure  oratârie,
              emigraţi  iu  tempurile  moderne,  după  scaparea  Ser­  portulu  serbescu  nu  ar’  cunâsce  una  specie  de  luxu.  cu  periâde  intortocate  si  cu  sofisme  trase  de  sfâra.
              biei  de  sub  jugulu  turcescu,  fugiţi  din  Ungari'a  de  Precum  acelu  portu  are  multe  parti  constitutive,  Ei vorbescu mai pucinu, dâra făcu mai multu.
             jugulu  aristocraţiei,  din  Banatulu  Craiovei'  de  tira-  care  semena  tare  cu  cateva  popularie  din  Itali’a   Serbii  au  dela  1863  incâce  si  s o c i e t a t e
              ni’a  fanariotiloru  si  a  ciocoiloru.  Mai  suntu  si  si  cu  altele  din  Romani’a,  asia  s’au  si  conservatu  a c a d e m  i c a   de  sciintie.  Dâra  despre  limb’a  si
              vreo  patru  mii  de  jidovi  si  germani,  la  20  de  mii  urme  multe  din  luxulu  anticu  alu  aceloru  costume  literatur’a serbo-croatica vomu vorbi mai tardiu.
              tiegani,  cateva  mii  mohamedani.  încolo  massele  pittoresci,  care  merita  tâta  attentiunea  ethnografi-     Diariale  desu  citate,  pentru  câ  se  compromitta
              populatiunei  suntu  slavo-serbe,  care  vorbescu  limb’a  loru.  De  aici  apoi  se  pâte  esplica  si  acea  mare  si  pe  poporulu  serbescu,  câ  pe  celu  romanescu,
              serbâsca.  Romanii  emigraţi  inca-si  perdu  successive  diferenţia  intre  portulu  serbiloru  ai  intre  alu  ce-  catu  se  pâte  mai  greu  in  ochii  Europei  civilisate,
              limb’a  si  naţionalitatea  loru,  -si  schimba  si  por-  lorulalte popâra slave.                           de  vreo  6  luni  incâce  le-au  scornitu,  ca  intre  şerbi
              tulu;  este  inse  constatatu,  ca  si  serbii  făcu  totu   Comerciulu  din  afara  alu  Serbiei,  de  si  pana  8’ar’  fi  inmultitu  comuniştii,  si  ca  aceia  ar’  fi  cari
              ce  sciu  pentru  slavisarea  româniloru  emigraţi,  ca-  acum  nu  a  luatu  dimensiuni  mari,  stâ  inse  bine  nu  laşa  in  pace  pe  poporu,  pe  turci,  si  cbiaru  pe
              roru  le  dicu:  Voi  vedeţi  bine,  ca  noi  ne-amu  res-  a c t i v u   si  se  desvâlta  pe  anu  ce  merge.  Asia  de  Europ’a.  Dâra  minciuni  de  acestea  absurde  nu
              cumparatu  acâsta  patria  dela  turci  cu  sacrificarea  ex.  comerciulu  seu  de  importu  a  fostu  in  a.  1862  merita  câ  se  ne  perdemu  timpulu  cu  ventilarea
              de  totu  ce  avuseramu  in  lumea  acâsta  mai  scumpu,  de  63.481,896  lei  serbesci  *);  in  an.  1863  de  loru.  Cu  totulu  alt’a  este,  dâca  va  vorbi  cineva
              familia,  avere,  torrenti  de  sânge,  si  amu  castigat’o  79.887,894;  âra  celu  de  exportu  in  aceiaşi  ani  de  despre  asia  numit’a  comuniune  de  casa  si  familia,
              fara  ajutoriulu  nimenui.  Suntemu  dâra  decişi  pe  84.220,497  si  de  101.147,010.  Obiectele  prin­    cunoscuta  si  sustieuuta  la  mai  multe  popâra  slave
              viâtia  pe  mârte,  câ  Serbi’a  se  fia  si  se  remana  cipali  de  importu  suntu  manufacturi,  s a r e   si  za-  din  secuii  străvechi,  adeca:  v i â t i a    p a t r i a r -
              Serbia,  cu  limb’a,  cu  naţionalitatea  si  cu  t6te  in-  cbar'u;  cele  de  exportu  vite  si  producte  crude,  cumu  c b a l a ,   unde  celu  mai  betranu  comanda  pe  toti
             stitutiunile  sale.  Ve  vedemu  cu  plăcere  in  patri’a  piei,  seu,  lana,  gogoşi.  Dâca  comerciulu  Serbiei  membrii  familiei  căsătoriţi  si  necăsătoriţi,  âra  din

             nâstra,  mai  alesu  dâca  sunteti  si  de  religiunea  nâ-  nu  se  desvâlta  mai  rapede,  caus’a  e  ca  -i  lipsescu  averea  castigata  prin  labâre  comuna,  traiescu  cu  totii
             stra;  dâra  sub  conditiune  câ  se  invetiati  limb’a  drumuri  bune,  si  ne  avendu  nici  caii  ferate,  se  ajuta  pre  catu  se  pâte  la  unu  locu.  Dâra  acâsta  comu­
             serbâsca.  Ati  fugitu  de  inaintea  domniloru  voştri.  numai  cu  navigatiunea  pe  Dunăre  si  pe  Sav’a.  Dâra  niune  e  cunoscuta  si  la  serbii  de  din  câce,  unde

             Iilcca,  in  Serbi’a  nu  veţi  afla  nici  urma  de  aristo­  serbii  se  intindu  pana  unde  le  ajunge  straiuln,  si  anume  in  graniti’a  militaria  s’au  facutu  cu  ea  si
             craţia,  nici  de  ciocoi.  Aici  suntemu  toti  egali  in  de  aceea  statulu  loru  nu  e  datoriu  mai  cu  nimicu.  incercari  de  reforme.  Acesta  nu  este  comunismu
             faci’a  legei,  lipsesce  orice  privilegiu.  Dâra  dato-  In  acestu  punctu  ei  s’au  feritu  pana  acumu  a  imita  nici  in  sensulu  celu  spurcata  alu  lui  St.  S mon,  si
                                                                                                                                                                        :
             ri’a  suprema  a  fia-carui  barbatu  sanetosu  este,  câ  pe Ungari’a, pe Romani’a, pe Grreci’a si Turci’a.  cu  atatu  mai  pucinu  in  sensulu  ce  i  se  dâ  in  di-

             se  apere  patri’a  cu  armele  si  se  stâ  gat’a  in  totu   Diariale  maghiare  si  cele  din  Vien’a  striga  lele  nâstre,  adeca  furtu,  botia,  rapacitate,  desfre-
             momentulu  la  casu  de  necessitate,  ca-ci  noi  s e r ­  mereu,  ca  serbii  nu  suntu  civilisati,  ca  suntu  semi-  nare,  traiu  din  labârea  si  spinarea  altora.  In  a-
             b i i   t o t i   s u n t e m  u   s o l d a ţ i   n ă s c u ţ i   s i   c r e ­  barbari.  Este  prea  adeveratu,  ca  ei  in  civilisatiune  cestu  sensu  comunismulu  s’ar’  potâ  applica  pe
             s c u ţ i * ) .   Asia  vremu  se  fiţi  si  voi,  dâca  ati  ve-  nu  se  potu  mesura  cu  popârale  Europei  luminate,  airea,  nu  in  Serbi’a.  Au  si  serbii,  câ  si  omenimea

             nitu in patri’a nâstra.                                dâra  luata  serbimea  preste  totu,  mai  ca  nu  ar’  europâna  preste  totu,  alte  defecte  morali  si  sociali,
                   T6ta  Serbi’a  este  muntâsa,  cu  siesuri  si  vali  avea  trebuintia  se-si  schimbe  civilisatiunea  loru  cu  dâra  comunismulu  in  sensulu  europânu  le  este  cu
             auguste,  care  se  intindu  p’intre  ei,  dâra  aceştia  a  elementului  magbiaru  din  Ungari’a  si  Transilva­  totulu necunoscutu.
             nu  suntu  mai  inalti  câ  dela  2000  pana  la  4000  nii.  Vorbimu  de  poporu,  ca-ci  serbii  nu  au  si  nu   P o t e r e a    a r m  a t a    a    S e r b i e i .   Ar’comitte
             de  urme  preste  nivel’a  marei.  Păduri  are  f6rte  sufere  la  ei  acasa  formare  de  aristocraţia  naţionala,  erâre  mare  acela,  carele  vediendu  vreo  Iruppa  ser-
             multe  p’intre  ele;  puncte  strategice  din  cele  mai  pentru-câ  se  aiba  ce  compara  cu  alte  aristocraţii  bâsca,  o  ar’  mesura  cu  cotulu  ori  cu  metrulu  eu­
             favorabili.  Asia  dâra  pe  langa  innascut’a  barbatia  feudali.  Ei  adeca  dicu:  Amu  avutu  si  noi  aristo­  ropânu.  Câ  se  afli  calitatile  bune  sâu  rele,  ale
             de  legionari,  si  pe  langa  necurmatulu  exerciţiu  in  craţia,  de  si  nu  feudala;  dâra  aceea  candu  a  ve-  ori-carei  armate,  trebue  se  cunosci  mai  antaiu  ca­
             arme,  mai  este  in  favârea  serbiloru  inca  si  terre-  diutu  ca  merge  reu  in  tiâra,  a  fugitu  parte  in  Un­  litatile  poporului  din  care  este  ea  recrutata,  totu-

             nulu  celu  muntosu.  Cele  mai  celebre  puncte  stra­  gari’a,  parte  s’a  renegatu,  s’a  turcitu,  s’au  facutu  odata  si  scopurile  a  caroru  ajungere  se  pune  câ
             tegice  se  afla  in  munţii  Rudnik  camu  in  centrulu  spahii  si  ieniceri,  cari  apoi  au  tiranitu  si  spoliatu  problema  inaintea  armatei.  Organisatiunea  poterei
             Serbiei.  Acâsta  tiâra  pe  langa  ce  este  spalata  de  pe  poporu  mai  reu  de  catu  turcii  venetici  din  Asi’a,  armate  serbesci  semena  multu  cu  a  Helvetiei  si  cu
             catra  Slavoni’a  si  Banatu  de  Sav’a  si  Dunăre,  mai  precum  vedemu  si  astadi  efectele  terribili  ale  tira­  a  Republicei  staturiloru  confederate  americane,  adeca

             are si in laintrulu seu riuri multe, intre care cele   niei  loru  in  Bosni’a  si  in  tâta  Serbimea  supusa  armata  stabila  numai  câ  de  sementia,  miliţia  terri-
                                                                    Turciei.                                               toriale  cu  miriadele.  Trupele  stabili  ale  Serbiei
                                                                         Instrucţiunea  publica  in  Serbi’a  este  represen-  suntu  in  numeru  numai  de  3400  fetiori,  impartiti
                   *)  Cu  acestea  serbii  dau  romaniloru  invetia-                                                      in 2 bataliâne de pedestrime, 2 escadrâne calarime,
             tura  si  exemplu  practicu,  câ  se  scia  si  ei  cumu  au   tata prin una academia in Belgradu cu trei facul-
                                                                                                                           8  baterii  de  artileria,  cate  1  compania  de  pioniri,
             se  tractedie  pe  străini  in  patri’a  loru  rescumparata
             de  nenumerate-ori  cu  sânge,  cu  sudori  crunte  si  cu   *) 1 leu serbescu face numai 9 cr. val. a.,      de  pontoniri,  de  lucratori  si  1  corpu  de  gendarmi.
             suferintie ne mai audite.                              camu câ celu turcescu»                                 Dâra adeverat’a potera armata a Serbiei stâ iu
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10