Page 10 - 1899-07
P. 10

REDACŢIlfflEA,                                                                                                                                         w gazeta“ ie e }n flăcare iii,
                                                                                                                                                                                S
          Admlnistraţiunea şi Tipomila.                                                                                                                               Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
          BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fl., pe y6se luni
                                                                                                                                                                          6 fl., pe trei lunî 3 fl.
            Scrisori ne francate nu                                                                                                                                    N-rii de Duminecă 2 Jl. pe un.
          ce primesc. Manuscripte                                                                                                                                      Pentru România şi străinătate:
          nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franol, pe şăse
           INSERATE  se  primeao  la  ÂD-                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
          HWISTRAŢIUWE în Braşov şi la
          ormătârelo Birouri de anunolurl:                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franol.
            In  Viona:  M.  Dukes  Naphf.                                                                                                                                Se prenumeră la t<5te ofi-
          liax. Augonfeld 4. Emerloh Losner.                                                                                                                          ciele poştale din întru şi din
          Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosae.                                                                                                                             afară şi la d-nii colectori.
          A. 0ppe11ks Nacht. Anton Oppellk.                                                                                                                             AUonamentnl pentru Bratt?
          InBudapeeta:  A.  V.  Qoldber-                                                                                                                               Âdmmistraţiunea,  Piaţa  naif
          gor,  Eksteln  Bernat.  In  Ham­                                                                                                                            Tflrgul  Inului  Nr.  30,  o  tocit
          bar g: Mnrolyl & Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şest
            PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­                                                                                                                              luni 5 fl., pe trei lunî 2 fl. 50 or,
          ria  garmond  pe  o  colina  6  or.                                                                                                                         Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  ai
          şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu-                                                               z:n.                                                      12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  po  trei
          blioaro.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  eeemplar  5  or.
          după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  său  15  bani.  —  AtAt  abo­
            RECLAME  pe  pagina  a  8.a  o                                                                                                                            namentele  eftt  şi  inserţiunile
          aeriă 10 or. aiu 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
            Nr. 144.                                                         Braşov, Sâmbătă 3 (15) Iulie.



            Alte apucături unguresc!.                       Vedeţi  der  apucătura.  Aşa  nu­       roşu  albastre.  In  Braşov  societăţile  la  orl-ce   împodobite cu flori ofer ochiului, dâcă nu mai
                                                      miţii  estremî  s6u  „agitatori"  sunt  paradă  trebue  să  porte  pe  lângă  stăgul  so­   mult,  cel  puţin  acelaşi  aspect  de  veseliă
              Pilele  acestea  c^iaruî  „Egyeter-  înfăţişaţi  aici,  ca  stând  sub  influinţa  cietăţii  şi  un  stăg  al  statului;  ceea-ce  însă   ca  şi  stâgurile.  Şi  cine  ar  pută  interdice
         tes"  a  publicat  o  pretinsă  informa-  guvernului  român,  6r  acesta  este  în  capitală  şi  în  alte  oraşe  ale  ţării  nu  se    cununi  împletite  din  vineţele  şi  mac  de
         ţiune  din  Bucurescî  —  tot  un  fel  de  presentat,  ca  fiind  într’o  situaţiune,  practică  nicăirl.  Peste  tot  în  Europa  tere­  câmp,  cine  ar  pută  interzice  fetelor  nâstre
         comunicat  —  cu  privire  la  politica  care-1  constrînge  se  aducă  cele  mai  nul  pentru  curse,  eserciţii  gimnastice,  ser­    să  părte  haine  albastre  şi  pe  deasupra
         esternă  a  României  şi  a  atitudinei  mari  jertfe  pentru  a  trăi  în  bune  bări  poporale  e  marcat  prin  steguleţe  roşu-     câte  o  eşarpă  roşie?  Iu  chipul  acesta  ne
         guvernului  român  în  cestiunea  Ro­        raporturi  cu  monarchia  nostră,  şi  albe.  In  Braşov  însă  la  ultima  producţiune    putem  forte  uşor  ajutora,  numai  să  voim
         mânilor  ardeleni.  Nu  numai  cuprinsul,  deci  ar  voi  se  se  scuture  de  causa  gimnastică  aşa  ceva  nu  s’a  permis.  Reu­     şi  numai  să  nu  fie  cumva  un  astfel  de
         der  şi  spiritul,  în  care  este  ţinută  Românilor  din  Ungaria,  mulţămin-  niunea  de  cântări  din  Braşov  acondnsmai           „joc  de  colori"  în  dauna  autorităţii  şi
         acesta  informaţiune,  ni-au  reamintit  du-se a-le da sprijinul seu moral.                când  era  pe  un  membru  al  său  mort  în  flo-   vazei statului ?
         tote  apucăturile  politice  maghiare,            Mersul  acestor  idei  ne  este  bine  rea  vieţii.  Reuniunea  a  trebuit  să  şl  lase
         mai  ales  dela  1883  încdce,  de  când  cunoscut  din  anii  de  mai  înainte.  stăgul  acasă,  căci  ’i-se  impusese,  ca  pe
        guvernul  român  a  făcut  primul  pas  Politicianii         maghiari     totdâuna     au  lângă  acesta  să  se  ia  şi  un  stăg  al  statu­    Vacanţă şi — griji.
         de  apropiere  cătră  puterile  triplei  stăruit  în  tot  chipul  pe  lângă  gu­         lui, ceea ce n’ar fi avut nici nn sens".
         alianţe.                                     vernele  române,  ca  mână  ’n  mână               Vorbind  apoi  de  hiperzelul  ridicol  al    Camerele  unguresc!,  a  deputaţilor  şi
              Premitem,  că  numita  fbia  ma­        cu  guvernul  unguresc  se  se  silbscă  fişpanului  Braşovului  în  afacerea  colorilor   a  magnaţilor,  au  luat  vacanţă.  In  şedinţele
        ghiară  a  fost  organul  de  căpeteniă  a  suprima  aşa  numitele  „agitaţiuni  „străine",  care  a  fost  primul,  care  a  inter­     lor  de  alaltăerî  s’a  cetit  rescriptul  prea
        pentru  publicaţiunile  secţiunei  na­        române"  din  Ardeal,  pe  cari  le  de­     pretat  ordinaţiunea  lui  Szapary  într’un   înalt,  prin  care  ele  sunt  amânate  până  la
        ţionalităţilor,   conduse     de    Banffy-  clarau  ca  isvorînd  din  România.  Aşa  chip  atât  de  estravagant  într’un  rescript  tomnă.  „Părinţii  patriei"  s’au  împrăsciat,
        Jeszenszky,  şi  că  şi  acum  pare  a  şi  acum,  se  vede,  că  ar  primi  chiar  edat  din  incidentul  desvălitii  monumen­          care  încătrău,  ducând  cu  ei  „suvenirile"
        voi  se-şî  continue  rolul.  Cum-că  în  şi  amestecul  guvernului  român,  dâcă  tului  reformatorului  Honterus,  corespon­           de  câte-va  luni  ale  „nouei  ere",  unii  plini
        cestiunea  naţionalităţilor  acesta  foia  acesta  ar  avâ  de  scop  se  îndemne  dentul  ridiculisăză  în  chipul  următor  spaima     de  speranţe,  alţii  plini  de  decepţiunl  şi  ne­
        mai  are  trecere,  o  dovedesce  îm­         pe  Românii  de  dincoce  a-şî  părăsi  şi  măsurile  de  precauţiune  ale  şoviniştilor   încredere faţă cu trecutul şi viitorul.
        prejurarea,  că  foi  de  frunte  guver­      atitudinea  de  pănă  acum  de  apă­         contra  fantomei  pangermane  şi  dacoro­           Oştenii  taberei  mamelucesel  a  d-lui
        namentale  iau  de  bani  bum  infor-  rare naţionale şi a capitula.                       mâne :                                        Szell,  radioşl  şi  veseli  îşi  dic:  trăim,  ce-i
        maţiunile ei, ca cea din cestiune.                 Cei  dela  „Egyetertes"  şi-au  făcut         In  Braşov  ne  mai  pot  veni  în  afaceri  drept,  timpuri  furtunose,  dâr  n’are  să  ne
              Astfel   „Budapesti      Hirlap"    în  înse  socotâla  fără  birtaş.  Precum  de  insignii  tot  felul  de  surprinderi.  Aştep­  pese;  avem  conducător  escelent,  şirurile
        articulul  despre  pasivitatea  Româ­         era  de  prevecjut,  din  Bucurescî  se  tăm  ca  la  proxima  procesiune  a  catolicilor  nostre  sunt  înoite,  sunt  puternice  şi  victo-
        nilor,  de  care  făcurăm  menţiune  în  desminte  categoric  totă  povestea  de  său  a  gr.-orientalilor  pe  lângă  fiă-care  pra­    riose,.  cu  tote-că  vom  avă  şi  de  acum  îna­
        numărul  nostru  de  ieri,  afirmă,  ca  mai  sus  despre  cele  ce  s’ar  fi  pe­         por  bisericesc  să  se  porte  şi  un  stăg  al  inte  de  lucru  cu  Austriacul  îndrăsneţ,  cu
        ceva  positiv,  că  unii  membri  in­         trecut  într’un  consiliu  de  miniştri  statulni;  sperăm  că  la  târgul  de  ţâră  pe  naţionalităţiie  „renitente",  c’o  sumedeniă
        fluenţi  ai  partidului  conservator,  as-  român.  Foile  din  Pesta,  ce  ne  au  lângă  colivia  cu  şoreeii  cei  albi  şi  papagaii  de  probleme,  cari  aşteptă  dela  noi  să  le
        tăcjî  la  putere  în  România,  stârnesc  sosit  acjî,  publică  o  telegramă  a  care  trag  ţudulele  ou  cifre,  nu  va  ■  fălfăi  resolvăm — unguresce.
        în  mod  forte  serios  spre  a  îndemna  „Agenţiei  Române,"  în  oare  se  spune,  numai  steguleţul  roşu-alb  ci  şi  un  steguleţ        Prin  colânele  lor  cjiarele  maghiare
        pe  Românii  din  Ardeal  se  între  în  că  scirea  colportată  de  foile  ungu­          al  statului;  ba  noi  aflăm  de  necesar,  ea  la  sprijinitore  ale  „erei  noue"  fac  bilanţul
        luptă activă parlamentară.                    resc!  este  absolut  falsă  şi  luată  din  căile  ferate  pe  lângă  fiă-care  disc  roşu  alb,  activităţii  cabinetului  Szell.  Cumpăna  trage,
              Acesta  este,  în  puţine  cuvinte,  vent,  şi  se  adauge,  că  consiliul  de  ce  indică  direcţiunea,  să  fiă  aşeejat  şi  un  firesce,  în  favorul  iscusitului  ministru-pre­
        şi  cuprinsul  „informaţiunei"  amin­         miniştri  român  nu  s’a  simţit  îndem­     disc  cu  colorile  statului,  şi  în  fine  credem,  şedinte.  Nu  mai  este  nimio  din  ce  a  fost
        tite  a  lui  „Egyet6rt6s“.  D6r  sunt  in­   nat  nici  de  a-se  ocupa  de  cestiunea  că  fiă-care  stăg  de  doliu,  ce  s’ar  arbora  sub  Banffy,  cjio  ele.  Nici  obstrucţia,  nici
        teresante  şi  caracteristice  şi  cele  ce  naţionalităţilor,  nicî  de  a  lua  în  pri­  în  BraşGV,  să  fie  flancat  şi  de  un  stăg  al  forţă  brutală,  nici  secesiune,  niclolotură,  hui-
        le  adauge,  ca  esplicaţiune  a  fap­        vinţa acâsta vre-o decisiuue.                statului.  înainte  de  tote  însă  ne  bucurăm,  duell  ca  la  gura  cortului,  dueluri  şi  intrigi
        tului.                                             Apucăturile,  cari  au  dat  nascere  că  la  festivităţile  ce  le  va  aranja  în  August  etc.  Sunt  însă  din  potrivă  pace,  pact,  suc­
             In  Bucurescî,  spune  „Egyeter-  acestei  desminţirî,  ne  duc  pe  urmele  aici  în  Braşov  reuniunea  regnicolară  a  cese  splendide  şi  o  eră  „fructiferă".  De£ce
        tbs",  s’au  discutat  într’un  consiliu  de  unui  alt  soiu  de  tactică  a  politicia-  pompierilor,  pe  lângă  fiă-care  stăg  alb  său  dâr n’ar fi mulţumit Maghiarul?
        miniştri  raporturile  esterne  ale  Ro­     nilor  maghiari,  care  nu  mai  este  albastru  său  roşu  al  pompierilor  vom  pută           Şi  cu  tăte  acestea  nemulţămirile  şi
        mâniei.  Cabinetul  se  fi  enunţat,  că  nouă  nicî  ea,  dâr  care  are  încă  lipsă  vedâ şi câte un stăg unguresc.                   temerile  asupra  viitorului  răsar  la  orisontul
        „chiar  cu  jertfe ,  România  se  va  ni-  de lămurire.                                         Ou  acâstă  ocasiune  nu  putem  retăeâ  „nouei  ere",  întunecând  rac}  ele  liniştei  şi
                          11
        sui  a  trăi  în  cele  mai  bune  relaţiunî                                               faptul,  că  biperzelul  căpitanului  poliţiei  turburând  pacea  sufletâscă  a  victorioşilor
        cu  puterile  vecine.  In  ce  privesce         Afacerea insigniilor „streine".            nostre  a  depărtat  chiar  de  pe  o  cunună  mamelucî.  Bine,  că  multe  s’au  făcut  în  fa­
        causa  Românilor  ardeleni,  consiliul                                                     mormântală  pantlica  românâscă,  âr  de  altă  vorul  „naţiei  alcătuitore",  der  câte  nu  mai
        de  miniştri  se  fi  enunţat  că  e  încli­       In  „S.  D.  Tagblatt"  a  apărut  mai  (fi­  dată  a  delăturat  tricolorul  românesc  de  pe  sunt  încă  de  a-se  face,  care  pote  nu  vor
        nat  a  „sprijinii  pe  Românii  ardeleni  lele  trecute  o  corespondenţă  datată  din    o  cunună  funebrală  trimisă  din  România.  merge cu atâta înlesnire!
                                                                                                   Ce  ar  efioe  Maghiarii  la  rândul  lor,  deoă  de
        moralicesce“,  der  „în  afacerile  lor,  BraşOv,  în  care  aflăm  câte-va  apreţierî  des­                                                  îngrijirile  principale  sunt  tot  cele  re-
        guvernul  de  fapt  nu  vrâ  se  se  ames­   tul  de  potrivite  ale  mult  discutatei  cestiunî   pe  mormântul  unui  maghiar  mort  în  Miin-   feritore  la  pact.  Dieta  nngară  a  votat  pro­
            11
        tece .                                       cu  insigniile  „streine",  care  a  dat  atâta  bă-   cben  său  în  Viena  s’ar  delătura  pantlica   iectele  pactului  şi  guvernul  austriac  încă
                                                                                                   ou  tricolorul  roşu  alb  verde?  6re  n’ar  scote
             Acum  vine  înse  esplicarea,  care  tae  de  cap  autorităţilor  poliţienesc!  din                                                s’a  legat,  oă  va  păcji  reciprocitatea.  Dâr
        face  se  iese  ghiarele  pisicei  din  sac.  Braşov.                                      într’un  glas  nn  ţipet  de  indignare  tote  foile   forte  uşor  se  păte  întâmpla  o  schimbare
                                    e
        Miniştri  români  —  4i°   informaţiu-             Corespondentul,  după  ce  constată,  că   ungurescl ?                                peste  nopte  în  Austria,  şi  atunci  Ungaria
        nea  —  ar  fi  de  părere,  că  cestiunea  în  decurs  de  2B  de  ani  de  când  cu  faimosa   De  altmintrelea  cum  ar  trebui  să  ne  ce  va  face  ?  In  deosebi  e  basatâ  temerea,
        română  transilvană  nu  pote  fi  elimi­    ordinaţiune  a  lui  Szapary  din  1874  şi  apoi  ajutăm  în  afaceri  de  felul  acesta,  ne-au  do­  că  „Reich9rath“-ul  din  Yiena  nu  va  vota
        nată  din  luptele  politice  ale  Româ­     a  lui  Tisa  din  1885  nu  i-a  trăsnit  încă  prin  vedit  de  repeţite  ori  Românii  braşoveni  contelui  Tbun  proiectele  pactului  octroate
        niei,  pănă  când  Românii  Ungariei  cap  nimăruia  —  decât  acum  pe  urmă  că­         cu  ocasiunea  festivităţii  junilor  dela  Paşti.  pe  basa  §  lui  14,  âr  dâeă  nu  le  va  vota,  ce
        nu  vor  desfăşura  o  acţiune  politică  pitanului  poliţienesc  din  Bistriţa  şi  Braşov  Câte 3 oălăreţl călăresc alăturea ; primul pâr-  o  să  se  întâmple  cu  întrâgă  afacerea  pac­
        pe  faţă.  Acâsta  însâmnă  —  continuă  —  să  considere  ca  „străine"  colorile  ora­   tă  o  eşarpăroşiă  al  doilea  galbenă,  al  treilea  tului  ?  Mulţi  dintre  politicianii  unguri  sunt
        f6ia  ungurâscă  —  că  guvernul  Ro­        şelor  legal  recunoscute  şi  admise  său  să  vânătă.  In  obipul  acesta  urgisitul  tricolor  ispitiţi  de  gândul,  că  în  Austria  §.  14  se
        mâniei  ar  voi  se  scape  de  causa  ro-  aplice  ordinaţiunea  din  1874  şi  asupra  sto­  româneso tot iese la iveală, măcar de ar crăpa  va  înlocui  cu  §  13  din  constituţia  dela
        mânimei  din  Ungaria  şi  că  singurul  gurilor  diferitelor  şcoli  şi  societăţi,  conti­  de năcaz şoviniştii noştrii. Şi la primirea me­  1861,  care  nu  condiţionâză  valabilitatea
        espedient  l’ar  afla  în  aceea,  dâcă  nuă astfel:                                       tr  opolitului  Meţianu,  care,  deşi  lipsiau  stâ-  ordonanţelor   de   aprobarea   ulteriăiă   a
        Românii  din  Ungaria  ar  părăsi  pa­             Aşa-dâră  în  Braşov  şi  în  Bistriţa  co­  gurile,  a  fost  de  un  spledid  aspect,  a  putut  „Reichsrath“-ului.  Unde  rămâne  atunci  basa
        sivitatea  şi  luptele  lor  politice  le-ar  lorile  orăşenescl  albastru,  ■  roşu  ca  colori  observa ori şi cine nn astfel de araujament.  constituţională?  Se  mai  tem  politicianii  un­
        continua  de  aci  încolo  în  Ungaria,  „străine"  nu  sunt  seu  de  loo  permise  său  O  bogată  podăbă  de  fiori  şi  nenumărate  guri,  că  organismul  imperiului  austriac  se
       fără  a  mai  turbura  cercurile  Ro­         numai  în  număr  egal  cu  colorile  statului»  pantlicl  şi  rujl  unioolare  la  cai  şi  călăreţi  va  transforma  pe  base  federative,  că  cer­
        mâniei.                                      pe  când  în  Budapesta  ou  mândriă  fâlfăe  înviorau tabloul conductului de călăreţi.    cul  de  influenţă  al  dietelor  provinciale  se
             In   fine   esclamă     „Egyetertes":  de  pe  casa  sfatului  stăgul  în  colorile:  roşu,   Pote  c&  şi  Saşii  braşoveni  vor  face  va  lărgi  —  c’un  cuvânt,  se  tem  tot  de  ceea
        „Acâsta  p6te  va  şi  influinţa  asupră-le,  galben,  vânăt,  deşi  acest  tricolor  e  stăgul  tot  aşa  la  proxima  festivitate  a  lui  Hon-  ce se temeau anul trecut pe vremea asta.
        şi  cu  tote  că  estremii  stăruese  tare  atât  de  urgisit  al  regatului  remân.,  Şi  în  terus.  Buchete  şi  cununi  de  flori  împodo­  Mai sunt apoi o sumă de cestiunî co­
        în  contra  părăsirii  pasivităţii,  atitu­  Oluşiă  stăgul  albastru-roşu  al  oraşului  e  bite  cu  planticl  colorate  şi  acăţate  de  pră­  mune, cari aştâptă resolvare. Acolo e de
        dinea  guvernului  României  pote  se  permis  fără  nici  o  restricţiune  şi  chiar  so­  jini  împodobesc  conductul  întocmai  ca  şi  pildă convocarea delegaţiunilor la tămnă
       fiă hotărîtore în acâstă cestiune".           cietăţi maghiare din Cluşiâ portă insignii    steguleţele colorate, âr feciore şi copiiiţe >  pentru a stabili budgetul oomun. Ce se va
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15