Page 3 - Glasul_Hunedoarei_1919_11_05

1 Novembre 1919. GLASUL HUNEDOAREI 3
I
ciant, N. Hurdu friseur şi în localul casinei Eri si azi. Murăşul până la Măcau, ş’apoi ajunge
române. Pe baza bunului renume, ce şi-a Tisa la Szent Ivdn, a câştigat o estin-
câştigat deja cinematograful nostru orăşănesc Mă simţeam de jale plin
este rugat publicul, cari doresc a-şi câştiga Suh comunul cer senin dere încât va deveni yrima putere în
o recreaţie sufletească şi o distracţie dintre răsăritul Europei. Numai o înţălegere
' Eram sluga, fără scut
cele mai plăcute să alerge la interesantele
în moşia ce-am avut; în lăuntru ne mai lipseşte, şi atunci
şi atractivele spectacole unde este bine pri­
Inzultat de-un neam păgân am fi şi o ţară cu o vază mare; şi
mit şi văzut tot cinele cinstit al oraşului
nostru fără deoseb-ire de rang şi posiţie. Sufeream, că mis ro m â n . în fine de am avea la toate posturile
— Noul medic. Medicul orăşănesc Dr. toţi oameni cunstiţi, am fi şi cei mai
Fiu al unui popor brav
Laurenţiu Lesnican s’a incvartirat definitiv
Eram umil 'eram sclav. fericiţi pe suprafaţa pământului. —
în oraşul nostru, în Piaţa libertăţii. Fiind
Nu eram conducător în 2 Novembrie avem alegerile de de­
om tinăr şi cu esperienţe largi pe terenul
consultărilor medicale, ne putem adresa cu Ci munceam robotul lor putaţi, ear în 7 Novembrie alegerile
toată încrederea dânsului, cu atât mai vârtos, Eram numai cerşitor
pentru Senat, şi să speră că vom avea
fiindcă e român, deci şi cu atragere de inimă Si plăngium de stăm să mor.
cătră poporul din care face parte. oameni vrednici în casele ţării, cari
Eram val străin în Mare, îş vor da silinţa să cureţe puţin mun-
— îndreptare. între numiriie noi a
străzilor şi a locurilor publice ale oraşului Ca un prunc ce mamă nare, dăria, ce ici-colo sa încuibat.
nostru publicate azi săptămâna sau strecurat In Dacia veche care
unele erori şi omiteri, pe cari ţînem de lipsă A fost cândva ţară mare: în afară:
a le îndrepta dupăcum urmează:
Nu aveam nici mândrul soare,
1. în locul numirei Templom-ter — Petrogradul capitala Rusiei a fost
Nici a câmpurilor floare
Piaţa Matei Corvinul. ocupată de generalul Judeniciu. De­
2. în locul străzilor Vasut-utca şi Mâtyâs Sufletul imi tot spera, spre viaţa din ultimele săptămâni a
kirâly-utca contrase — strada Ştefan cel mare.
Când inima mă durea;
3. Tot astfel în locul străzilor con­ bolşevicilor să povestesc lucruri gro­
Ura când mă ’ncungiura,
trase Kossuth Lajos-utca şi Fiirdo utca — zave. Foametea era atât de mare, în­
strada regele Ferdinand. Credinţa mă mângaia
cât mâncau şi carne de oameni. Bol­
4. în locul Bethlen-utca şi Teleki-ut Ş ’asteptam clipa cea mare
până la cornul căsii lui Petru Miloş — Cu un dor de resbunare. şevicii să retrag spre miază-zi zdren-
strada Elisaveta Mărginean, iar dela Petru ţoşi şi hămisiţi de foame. Esistenţa lor
Miloş încolo cătră comuna Teliuc — strada Azi divina Provedinţă e terminată odată pentru totdeuna. E
Voicu Cneazu. Ne-a scăpat din suferinţa,
Publicul este prin aceasta rugat a lua de prevăzut că în Rusia să va întrona
Alui Traian săminţie.
notă despre acestea coregeri şi intregiri. iarăş monarchia — probabil pe baze
Învârt hora de infrăţire
— Mulţumită publică Corpul didactic mai democratice — că chiar marele
Şi a noastră propăşire
dela şcoala primară din Hunedoara îşi ţine
Umple lumea de uincire. duce Mihailoviciu are parte activă în
de plăcută datorinţă a exprima mulţumită pe
cale ziaristică, corului meseriaşilor Români nimicirea bolşevicilor. — La sud aceiaş
Nu’s străin în a mea ţară
din loc pentru donaţia de 500 cor. făcută soarte îi ameninţă pe bolşevici prin
Sum stăpân acuma iară
acestei instituţii spre acoperirea lipsurilor apropiate ocuparea Moscvei de cătră
arzânde. Gestul acesta mărinimos nu poate Buruiana-o scot afară
decât să ne bucure pe toţi, văzând că clasa Ca curat rod să răsară: generalul Denikin — şi prin soartea
aceasta de muncitor, înţelege însemnătatea A g in te i la tin ă ţa ra bolşevicilor să confirmă adevărul ve-
şcoalei poporale unde i-se cultivă micului M are-i şi se n in ă ia ră . cinic, că nici o putere nu poate esista
copilaş toate făcultăţile în mod armonic, în-
I. Qhihor.
zestrândul cu toate acele cunoştinţe şi dex­ fără baze morale.
terităţi, cari î| pot servi ca bază pentru ori­ Polonia e încă în rezboi curăţând
care chemare ce şi-ar alege-o în viaţa locurile mai apropriat de bolşevici, a
practică în noul stat Românesc le dorim Cum stăm cu lumea?
fraţilor meseriaşi spor la cele începute, asi- căror aripă dreaptă au înfrânt-o total.
gurându-i de stima ce o păstrăm faţă de în lăuntru: Ungaria e încă tot sub protecţia
această clasă. dorobanţului român. Multe moaşă mai
— Ţară fără beutură spiritoasă. în zilele din urmă să susţinea »
în Norvegie, sa * spune că oprirea tot cu mai multă inzistenţă o nouă lucră şi la noul făt ungur, şi ni-e
spirtului a fost votată de obşte, şi cu alianţă a puterilor Europei şi anume: teamă că în scurtă vreme va fi mai

110.000 mai mulţe au lost pentru a celor trei ginte latine Irancia, Italia rău ca pe vreme de după catastrofa
oprirea acestei beuturi stricăcioasă. — şi România. Ideia nu e nouă şi e şi de la Mohaciu.
Nu ar strica aşa ceva nici în ţara — în Francia încă sunt alegeri
o recerinţă a apărării intereselor rasei
noastră, — s’ar folosi bucatele cruţate de deputaţi, şi să prevede biruinţă a
noastre şi ar fi şi o alianţă, care tocmai
pentru ingrăşări de porci şi vite, si am partidului conservativ. Că cine va fi
prin faptul că acestea popoară nu sunt
avea o bună rubrică la inbunătăţirea noul preşedinte, nu să ştie, la tot ca­
hranei poporului. în nemijlocită atingere unele cu altele,
zul că cel de astăzi nu va fi reales.
— Iugoslavii. După ce italieni pu- promite a fi de o durată lungă şi
— Din Asia mică încă tot ştiri
sără mâna pe Fiume, şi ferita sfântul trainică. Că celelalte state: Polonia,
neliniştitoare sosesc, unde turcii revo­
să 'mai iasă de acolo, conferinţa de, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia şi mica
pace o să le deie iugoslavilor o eşire Ungarie cum să vor încadra în aceasta luţionari fac multă încurcătură. Toate
la mare acolo'undeva pe coastele Dal­ încercările lor de a tulbura buna or­
tripla-alianţă, e chiestiunea viitorului.
maţiei. Caută să’npaci şi capra, şi să dine a lumii sunt însă zădarnice, câtă
României prin graniţele ce le-a câşti­
rămâne şi varza. vreme bolşevismul să poate considera
gat dinspre Ungaria, a căror linie
— (Jn gramafon escelent şi în ca apus pentru totdeuna.
stare bună să află de vânzare cu 35 trece pe la apus de Sigethul Mar mafiei,
platte. Mai de aproape desluşiri să răsărit de Debreţin, apus de Oradea ! * i
dau în librăria Iosiv Wachter. mare, răsărit de Bichiş Ciaba, Nădlac,