Page 1 - Glasul_Hunedoarei_1919_11_08
P. 1
H m e i o a r a , S â m fo ifă 2 2 N d v am b ire IS IS . Mr. 8
cţia şi a^iaiinistraţia : ,
1 A B O N A M E N T :
Piaţa Libertăţi Nr. 12.
Pe I m 1» - . . '20'cor. | Pe 1/i an . . 5 cor. Redactor ;resp. : I. U n d e $1 ■cssvtoate scfijyteie şl .âb.oneffleWtele' '/
Pe Vşran . . 10 cop I Nrul............ 40 fii. G A V R I L D E A C ,-jfrettl tlicaţiunile. TKLEKON 2i.
Apare in fiecare Sâmbăta. se1 nu se restituâsc; 1
’ »|
1 fisu ri trecute. suntem preă puţin ca să putem pune de veacuri.. ..Şi vor trece decenii,
■ ,i . , p în mişcare întreg aparatuEde condu ■să vpr .naşte generaţii, trecutul..lp,r .de
In proximele zile încheiem un an,
cere'a unui Stat. Ba nu 6 fost-destul aur însă nu să va şterge nici când
de gând neamul românesc de dincoace
atât. Prin-uneltiri‘ascunse, prin şoapte .din sufletul lor, şi vor visa cât vqţ
de Carpaţi a luat in mâna sa proprie
mincinoase răstite la urechia acelora, umai trâi cu dorirri nestânse la; munţii
conducerea desţinGlor sale. Eram la
Cari cu greu să;familiarizau cu starea ce treepră la adevăraţii .stăpâni.
răspânţii şi în faţă problemelor enorm
• • • i i lor de libertate, şi prin colpotarea şti Tragedia acestui neam însă nu.a
de mari, când cu o mănunchi mic de ■» i
rilor neliniştitoare, cercau în chip şi ajuns la actul *din urmă. Esistcnţa
intelectuali, trebuia să prindem ruda
formă să zădărnicească munca celor unui popor nu să poate asigura ^prin
carului înmolat în noroiul fără-delegi-
' . 4 „ puţini^.pari erau chiemaţi, a fi pur visuri nebunp, si va trebuii să ,vie
lor suspuşilor de atunci. Sistemul de • i -J :*■; ! .. mv;-,
tătorii indoitelor forţe de lucru. realitate cu nemiloasa ei sentinţa de
desnaţionalizare şi respânditor de in
Era zvârcolirea omului ce să îneacă, moarte pentru cei-ce nu vreau. să. să
cultură s’a îngrijit cu prea bună pre acomodeze înprejurărilor. ,
vedere, ca neamul nostru de aici să care şi de un fir de pai să aeaţă cu Noi am trăit 13 veacuri, fiindcă
aibe cât mai puţini intelectuali, ca nădejdea mântuirii,'-*- urmarea naturală .am fqşt stâncă care nu î-q păsat de
mâssele largi a ie poporului Să nu a creşterii lor de veacuri, în care timp] furtunile .veacurilor grele-; — ei nu
poată fi mişcate la timp pentru nici o nici când nu ’ş-au dat seama cu reali vor putea trăii, că sunt râu neastâm
acţiune în detrimentul asupritorilor, tatea vremii... | părat, care saltă, trece, si la urmă să
şi ca toate forţările nbastre să să ză . Am trecut peste toate. Carul .con pierde' în marea străiriâ,1 ne băgaţi ‘în
dărnicească de cel mâi ponderos ob ducerii .treburilor interne şi esterne nu Seamă dc nimeni. Noi am ştrut'"să
muncim glia, să fim frate cu : ogorul,
stacol, de Înposibilitatea de a conduce. a stat in Joc, merge, bine-rău, dar
t+-- ei au ştiut numai să dispună, să
Şi atunci când forţa .le-a oăzut-din suntem scoşi din nămol la drum de
domnească, -t să nu se mire deci,,oă
mână, în loc ca să contribue cm cât ţară fără ajutoriul şi fără concursul lor.
pământul s’a cerut la cel ce îl şţţe
de- puţin la clădirea .unui Stat mai Azi privesc la noi cu iluziile lor preţui şi iubi.
Cinstit Şi - mai sănătos, au aflat. de. frânfe, şi cu visurile zădărnicite, dar Tu 'eşti adevăratul stăpân al'acestor
bine, ca cu o rezistenţă cerbicoasă să pare că realitate nici acum nu-i pogtd plaiuri şi munţi, obidit Român,’ —
decline de le dânşii ori ce act de pe deplin .desmetecii din toropeala munceşte-1 cu drag şi Domnul' vă bine
supunere, în firma convingere, că noi- cauzată de prăbuşire-aunei dominaţiuni cuvânta roada osteneldor tale.
JU
Fragmente istorice. greutăţi vom întimpina. Dela Domn putut menţin,ea intact îndîvi3ualftâtea
până la opincă, c neapărat să ştie naţională. _
Despre originea neamului nostru
românesc! Iştoriar neamului, nostru, care ne învaţă în fieqare ţiiruţ dintre ţinuturile
şi ,ne arată, faptele şi întâmplările, prin locuite de. Români, trebuia să şe dps-
Departe poate pribegi omul prin
cari au trecut strămoşii noştrii. voalte a viaţă Istorică deosebita. Viaţă
străinătate, dar viaţa lui tot e ‘ strâns
legată d'e £lia pământului pe-'care s’a înainte „de-a. vorbi despre Istorie, această n’o aflăm, fără la Xrqmănii
născut, pentru-eă aici şi-a petrecut cei e bine să ştim păjiţile locuite de din Balcani. ' " ai ' '
mal dulci ani ai copilăriei lui, aici a Români, risipirea şi.perderea lor .printre Dureros,, ca ş’au risipit aşa tare
5;imţit bueuria şî durerea de copil şi alte popoare străine, pământ voţnâneşc de azi nu i putem aduna într'un .sţingur
bărbat. nu este. n'umai Român ia-Mare de astăzi, manunobiu cu ceştealalţi fraţi ,des-
” * Să zicfefir şi noi cu cuvintele lui dela Nistru pân-’la Tisa şi. Mărărnuraş robîţi ai lor,- să se bucure, şj,- ei ,t|c
'Dimitrie Canletnir „Dulce i-este dra până jos în.- Cadrilatei', ci, este jugul scuturat purtat de secqjj după
gostea moşii’’.‘‘ Nici în cel mai incult tot pământul locuit de Români, grumazii lor. . • .
popor nu lipseşte iubirea faţă dej casa cari au aceleaşi dafini şi aşezăminte y Aromânii trăiau . pe lângă Marfa
lui, şi mqi ales. de patria în care s’a ..şi aepaş .cultură.- Afară de R-omânia- Adriqtica, tr.ş^ândurşe din nea/ppl
născut. .' nine zice prbyeifbu'l „că şi Mare-.de :-astăzi, ţinuturi locuite de Ilirilor,, Acestea npavând domnitor,, ne
vermele’ să simte' bine şi)felicit-în ră Români' rpqi şutit: Macedopia, Şărbia, linişteau .popoarele romane, şi Rpjfţâ-
dăcina hireanului, care a. moştenibo .Boşnea; Grepia, Istria/prin Ruşia prin nii au stat în continuu în bătăi, cu ei,
dela părinţi.“ Astfel e viaţa poporului Caiicaş, până,.şi .prin Siberia şi Mqra- până câqd i m. supus, . rpmanizâncjui
Român pe- aceste plaiuri şi văi, cari 1 via> .Strămoşii noştrii, ca păstori de. oi cu. timpul... Foarte puţini dintre ei
le-am moştenit dela nroşi-strămoşii aU străb-âtut în timpurile cu- venirea s’au retraş..printre.-munţi...tyeia acestpa
goştrii. Aici’ S’a născut şi pomenit Turcilor, p-âqfi prin .ţinuturile aşestea, î-şi drag '.originea^Albanezii (ie az,i.
poporul nostru Român; -şi aici vrem unde v,enindi-în atingere cu popoarele împărăţia Romană s’a întins, papă
ca să ne ştângem şi viaţă,, ori-ce locuite în -număr mai mare nu şia la MarpajNpţigră. Re lângă. Marea-
