Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_11_09
P. 2
2 GLASUL HUNEDOAREI 29 Novembre 1919.
Va -fi fost mareaţâ clipa când Şi tu ’nviorai ’ncremenitele doine pe-a | pentru respectarea a lor 120 de zile
Maria Magdalena la vederea înviatului [junilor buze. j de repaos, nici de cum însă nu să
Isus a căzut cu lacremi de bucurie la Venit-ai . . . Genunchiul să ’ndoaie | pot admite astfel de întrelasări, cari
picoarele Lui, — va fi' fost înălţător | ’naintea Ta, ’n pulberea gliei, 1 tocmai în zilele acestea de prefaceri
momentul când după Golgota a apă Stăpâne prea bun, urzitor înţălept al | sunt direct în dauna şi detrimentul
rut în mijlocul Apostolilor invăţâtoriul ■ [destinelor lumei. moralei publice.
lor, cu blândele cuvinte „pace vouă /“ I ' Victor Un (jur Poporului nostru, ca primul factor
— va fi fost ferecită ziua când bol politic şi social trebuie să i să deie
navul de la lacul vitezda o putut porni ’ _ fi dorinţă. posibilitatea validităţii şi pe teren re
sănătos spre casa sa, — şi va fi fost ligios, dândui-să o satisfacţie deplină
D mila' lui Dumnezeu condu
o simţire dzeească de o rţtdescrise fe pentru multele înjosiri ce a trebuit să
cerea s ttului nostru e astăzi pe toată
ricire., când orbul, .din .naştere a văzut le sufere şi în direcţia aceasta.
liniă în manile Românilor, deci acelora,
nmina zilei, — dar toate acestea sunt Creşterea religioasă e cea mai de
cari în fostul Stat Austro-Ungar, erau
la,nai frânturi de mulţumiri sufleteşti căpetenie recerinţă a vremurilor, care
cei mei creştini. Pe lângă învingerea
?,QV de actul măreţ al desrobirii de la adevăr e sancţionat tocmai prin eveni-
dreptăţii, — că au ajuns adevăraţii
• ^-lulia, când după 17 veacuri de ' mentele din urmă, provocătoare de
stăpâni la putere, — să credea că să
savate cumplită am înviat, când după j atâtea distrugeri păgâneşti.
validitează şi principiul creştinesc,
deîclă £rea seco*‘ n(J siinţeam tari câtă vreme România întregită nu nu în privinţa acesta e datoare în-
rălz^bd^toşi, şi când după atâta amar
mai că c Stat românesc, ci e şi Stat i saşi administraţia să vie în ajutoriul
««-ifeme ni s'au deschis ochii sa
greco-ortodocs. Acest principiu însă, conducătorilor turmei creştineşti, prin
\ lumina libertăţii şi să ne regă-
cel puţin în cât priveşte părţile de din faptul că zilele de sărbători mai în-
— -mii pe alţii . . .
coace de Carpaţi, aşteaptă încă rezol- sămnate şi cu deosebire Duminecile să
;ntă evlavie în faţa ta, fruntea să virea, de oare ce conducerea noastră să respecte cu toată rigoarea şi la ofi
' [pleacă,, să 'nchină, nu să prea îndeletniceşte cu aranjarea ciile publice suspendând ori-ce funcţiu
plămădită ’n durerea de veacuri, acestei probleme, care e de prima în- ne şi prezentare la oficin, prin ce s’ar
[tu ziuă senină! sămnătate pentru o viaţa liniştită a zădărnici de la început alergarea creşti
%-9u'
m m •slin lacremi, din doruri scăldate unui Stat. nului pe la deosebiţii slujbaşi, ce sub
* ‘[’n potopuri de sânge La uzinele Statului sărbătorile regimul vechii o facea cu deosobită pre
4 :
la praznic un neam, să-i alini principale a le rfelegiuni dominante dilecţie. Ş’apoi cred că şi oficiantul are
[a . lui jale ce plânge. : sunt cu1 totul nesocotite, decurgând nevoie de a să transpune în astfel de
•2a’ t tine s’a frânt milioane de munca în acestea zile cu o oare care zile întru-o schimbare sufletească ce
\!âtw
"oirec [braţe vân joase, - ncpăsere demonstrativa, ceiace să nu are a face cu şablonitatea lucrului
Memblupta cernitelor . secoli cu schimbă numai, decât când e acciden de cancelarie, dorind şi dânsul a cer
' ' [vicm i iicuniuase. tam vre-0 sarnâtoare a lostet religium ceta casa de rugăciuni, unde vrând
La tine visat-au sărmanele mame prin de Stat. Ni s’a dat chiar dureroase nevrând dominează alte dispoziţii sufle
[hbguri apuse, privelişte ca .să vedem cum în ziua teşti, cărora a te acomoda e înposibil,
Plângându-şi norocul, furat de stăpâni, regelui Ştefan dorm uzinele, iar la ziua când pleci la acest locaş de la birou
[la căminele stinse. Doamnei româneşti lucrau din resputeri unde vei fi avut şi enervări cu oare
De tîne1 şopteau adierile blânde ’n a şi încă cu azistenţa greco-ortodocşildr. cari dintre partidele cu lipsuri. — Să
[codrilor frunze, De parte de la mine ca să militez vadă ce-i chiemaţi. Un Creştin.
„Cum ?“ omul cunoscuţi, cu cari vorbeşti Unde să-vă tâlneşti cu vro-un cunoscut şi ai fost cu e
„Poate v’aţi certat amândoi?'1 întilniţi mai apoi. Şi se şi allă unii pe alţii... de ai mâncat ceva, şi te întorci spre casa
„De alaltă-eri încoace nu." Femeile vorbesc despre teatru, respective la la 12, atunc poţi auzi 8 zile de-alun-
„Nu ?' Atuncia' ce are ?“ despre toilette şi artiste, — bărbaţii mânca, gul, că până în zorile zilei ai lumpălit.
Tu faci din umeri. beau şi fumează. 11 ceasuri a trecut de mult, „Nu-i drept, că aceia la tine e nimica?"
„Oare s’o întreb?" că e acuş, uhu. Cătră doua apoi pornesc cu întreabă ea ; şi te întreabă încă foarte des
„Dacă chiar te Interesează, de ce nu “ toţii. Nu chiar voioşi, însă trebuie se plece, şi după 14 zile.
Peste câtăva vremea ştii că ce e. Cele că chelnerii dorm prin unghiurile salei în-
într’o bună zi, ve auzi, că prea mulţi
lalte recreanţe a verii invită oaspeţi, până prăştiaţi, ear servitoarele astrâng de pe mese
bani se cheltuiesc. Pentru aceia iar tu eşti
când noi traiin retraşi, ca eschimoii în . culi- şi o trecut de yre-o citeva ori pe lângă ei
de vina, penlru-că tu fumuzi, tu bea-i, ca-
bile lor de zăpadă. Tu poatecă nu ştii, că cu (iy^itura şi peria de curăţit. Prin uimare
maşele tale, cravatele şi mangeţele costă
eschimoii într’adbVâr aşa de retraşi tiăiesc, se duc. însă nu a casă. Doamne păzeşţe.
bani enormi, pe când femeia bagseana n’are
însă femeia ta a studiat şcoala de fete', prin O seară în Wiena trebuie sfiişită la cafenea. nici o lipsă. Iţi spune esemple, din cari
urmare trebuie s ă ' ştie. Deci vei avea şi Aşa e uzul. Doară şi vechii Români şi Mar-
foarte clar şi curat reiasă, că numai bărbaţii
oaspeţi. „Bine ! Da apoi câţi şi' când ?“ CQinani, cari în vremea lor şedeau pe vin şi
costă aşa mult. Că cunoaşte o mamă cu trei
„O, numai doi pană in trei Numai cei în vin, totuşi se duceau de la pspătările la copile, care primeşte dela un pension anual
mai buni cunoscuţi şi cei mai plăcuţi." cafenea. 600 de fiorini, şi poate trăi elegant; le afii
Tu iarăş oftezi, si-’ţi dai învoiala. în în cafenea damele-îş continua poveştile şi la ţară, şi încă poate pune şi Ia o parte.
Dumineca viitoare ai douăzeci de oaspeţi', şi despre teatru, sau despre servitorime, sau Şi de vtp întreba cum mama aceasta cu cele
încă tocmai aceia pe cari tu nu-i poţi suferi, despre bărbaţi, Cumcă în ziua de astăzi nu trei fete poate face astfel, atunci nu vei
şi sunt ce-i mai neplăcuţi. poate omul alia servitoare cum se cade, primi nici când un respuns mulţamitor. Poate
Vara e pe stirşite. Earăş te .muţi la nici bărbat de treabă. atât: „Că nu e bărbat la casa."
cvartirul de iarnă Inviie pretutindeni earăş Bărbaţii cască. Şi ca se nu se molip De aş fi un comerciant, la geşeftui
viaţa socială din somnul ei de vâră Teatrele sească, joâeă câte un carambol. Cătră 4 meu nici când n’aş angaja femeie, că să
îş deschid uşile. Şi e timpul suprem, că ceasuri dimineaţa pornesc apoi cătră casă. joacă cu numerii prea cum îi place. îi face
omul iarăş să să arete. Are omul unde să în ziua' viitoare eşti indispus, somnoros, ear mari, îi face mici, spre cum numai îi convine.
•
• ■ •
-• .1
i<.
■
ii
meargă; ip un teatru, după acei.a Ia ospă- stbmachul nti chiar în ordine.
tărie, eare cătră 11 ceasur eşti deja acasă „Astai de nesuferit" îţi zice soţia „dacă Femeiile şi calculii concreţi nici când
„Tu nu mergi chiar bucuros la ospată tu numai odată stai cu mine până la mie nu se înpacă. V.
rie”" îţi zice nevasta, însă odată în an o zul nopţii, toată ziua eşti indispus."
poţi face. Odată în an poţ s’o faci pentru Ascuţişul se întoarce însă momentan, \ m \
mine. învoiala e gata. In teatru întâlneşte de cumva ai fost singur undeva. De te în
