Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_12_10

2 ___ __ GLASUL HUNEDOAREI ^ 6 Deeembre_1919.

' ~ ' ; : ; .
I t * . *! ' i
mai ‘rentabile le vor mări... substratul îzvorite din o temeinică cugetare' ne-a diat diferitele uzine şi instalaţiuni, în-
&4bsistenţei, .care astazi să razi mă 1 dat probe suficiente, că e un r.ir- suşindu-şi o Urină convingere despre
escluziv pe salariul ce-’l primesc din guinefos conducător al acestui institut însămnătatea fabricei noastre.
fiassa comunelor sau din vistieria Sta- de creştere a viitoarelor generaţiuni. Ca un ceva a partq, dar totuş
_ tolni. | Prin o frumoasă espunere a suferinţelor marcant, amintim şi faptul, că ni sa
Trăim vremuri, când munca şee- de veacuri, înpodobite cu vrednicia dat plăcuta ocazie a cunoaşte pe dl
« 1
‘ retariului nu să mărgineşte numai la bărbaţilor înfăptuitori ai diferitelor acte general Burilescu şi de un adevărat
:■ *masft de-scris, unde îngropat în vraful de uniune naţională, aduce> omagiile artist în flaută, care in esecutarea ce­
de acte să fie ceiace de fapt e : scrii- . cu^flîte ^dorobanţului român, căruia îi lor mai grele piese cu acompaniament
torul, cassariul, coutrol-arul,- -emctorul, piltem mulţumi desăvârşirea unităţii de pian eseeutat dş tot atât de neîn­
esecutorul ba si pandurul comunelor noastre ca neam de aceiaş limbă şi trecuta sa Doamnă, — face fală artei
aparţinătoare, ~rn secretanul roman are lege. Adcenliuază, <îşr cu drept cuvânt, române şi corpului oficeresc român.
azi iiidoiţă, datorjnţă a.pnv.eghia asupra pâjrăin.icia .Stalului .să_.razimă pe cul­ .Un ^astfel de idealist va putea
- consolidării Stăt uf ui ‘si' a ''soc letăfn ro- tura poporului, ce însă .p.i să . dă scoate din realitatea ce i sa dat aici
>
1
nwwştij având, ca-în puţin timp să! nuriiâ'i' prin1 Şcbală, a cărei buric roade la noi,' concluzii- frumoase pentru o
reclădeasqă totul ce anteaesorii lor au Să'Vbr vedea‘numai atunci, dacă so­ altă artă, arta apărării de tară.
stricat în decenii det.arânduL cietatea omenească şi părinţii elevilor
Să nu ne mire deci faptul;, că încă iau partd din munca depusă
dânşii cearcă; prin memorand1 redactat spreJ cultivarea mlădiţelcir tinqre, prin ffbiitica.
în termini hotărâţi să ceara, ameliorarea îhgrigirea celor sâjnânăte între zidurile Partidul naţional din Ardeal, cu
stării, lor materială, .care de prezent1 ' şCdafei. — Face apoi'un călduros apel partidul democratic ăl unirii din Bu­
:inici. pe de parte rrn feă.apropie de ve­ catră elevii ' şi elevele institutului, covina, de iiipreună :cu: partidul ţără­
nitele unui lucrător cu ziua, plătit cu remarcând, că chiar şi ei fac parte' nesc din Başarabi-a1 şi cu cel naţionalist
. 4 por, ,50 f. pe oaru.u /U . constitutivă din validitarca întregului, din vechiul Regat, : au format un
Bv ţ. Cjum să să arangeze aceasta ches­ ■şi că şi rhunca lor'pian însuşirea celor
bloc parlamentar, care va lucra în
tie destul de gingaşă, cei chiemaţi1 să ce li 'sa bredă, e uiri ceva lă' munca deplin acord la. clădirea bazelor solide
o vadă. în -principiu consimţământul uriaşă a bunei prosperări a statului...
a viitoriului neamului nostru. Acest
nuh’l putqm denega, şi trebuie să fim • Celelalte'puncte alb festivităţii au bloc va; ti deciziilor la toate desbaterile
;1 bucuroşi* dacă -Consiliul Diriger.t apre- fost declamări şi coruri esecutate de
parlamentar*?,, şii.-nr-.credem.:-r— :că vor
piază rolul qe .secretarii au de înplinit, i elevii si 1 elevele 'şcdâlci. Ne-a atins conduce politică ţârii româneşti în o
— i şi în^.pât ameliorarea scumpete! nu simţitor declamarea elevei,1 fica pre'otu-
direcţie morală şi cinstită-, apărându-ne
să ipoate produce; din motive esterbe, lui-Chim, care pri'h'6 Intonaţie ireproş'ar
vaza şi prestigiul în faţa lumei întregi.
să să, caute o soluţie prin o mai echi­ bilă a recitat frumoasa poezie : »Regina Preşedinte a-1,.camerei deputaţilor
tabilă remuneraţie a muncii, lor. română.« Pfin reinarcarda acestui faDt a (ubL ales Dr. Alexandru V,aida-
.. luou îiuniîii o estremă nu'detragem nimic din drăguţele' pres-
desperare |i-ar' putea duce; lă pasUÎ taţiuni a celoralalte detfâmatoare, e fapt Voivod, vrednicul luptător român de
, apcentual-, că vor .părăsi postul lor, — însă că aceâsta fetită crescută' în me- p.c vremea, erej maghiare, care îndrăz­
»
. că pp : lângă . tot adevărul că dânşii diftl maf rumâriesc ă! satelor noăStre; nind. a spune adevărul în dieta ţarii
,sunt membrele corpului administrativ, e mai pătrunsă de acel senliment ce-’l Ungureşti de pe atunci a fost aruncat
sunt însă pătrunşi mult mal mult de numim noi: romunese,- afară de., deputaţii .Unguri, cari în
, conştien-ţiozjtatea rolului ce li ste înpune : Dorin o lăudabilă prosperare a fprma aceja voiau; a, amuţi dreptatea.
j în acestea, zile de prefaceri istorice. acestei1 şcoli, ca să poată deveni, ce: De altcum Vaida-Voivod a1 fost şi
reprezentantul nostru la conferinţa dc
.Secretarii. înţăleg rostul adânc1 âli de fapt e şi 'menirea ei, o crescătoare
pape, unde ne-a apărat Interesele cu
-fabulei1 lui M.l Agripa, spusă plebeii "de adevartttC'V?n6fî,*>d'a 0 mamă'a lui"
cea mai mare bgrbăţie. ■ . j;.
romane. sCcest'onată pe muntele sacrii, C o rio la n sau ca o Cornelie, mama
Guvernul generalului Vaitoianu
— Consiliul Dirigent încă va trebuii Grachilor. Unul din cei de fată.
’ş:a dat dimisia, dupâ-ce a îndeplinit
să înţăleagă, că ceiace adună membrele
mandatul primit de la Rqge, prin în­
prin muncă1 şi glergăre. .ftomachul are făptuirea alegerilor de deputaţi şi ser-
datorinţa să mparta he cărei părţi ale 2ln oaspre rar. nutori, — având deci a ' urma un
trupului, Conform recerinţe'i şi lipsei i
În zilele trecute am avut deose­ guvern constituţional, care negfe^it să
de subsistinţă . . . V. TJ.
bita onbare a salută rn oraşuf nostru va designa din ''Şirul1 blocului parla­
pe dl general Burilescu, ca esmis şl mentar naUgnaUsţ ( democratic *—
înaugurarea şcoalei ’Ministerîului, de rezboi, care a avut' ţărănesc, care omul viitoriului, are să
misiunea; a .stu,dia toate uzinele, din fie Ardeleanul nostru vrednicul bărbat
r ' 1 civile de fete. Dr. luliii Maniu.
b .ir -;. . ' Transilvania din punct de vedere a
. Zi.ua „Intrării în biserică“ pqnfrw technicei războiului. Una dintre cele mai grele, prob­
Pţţbljqu.l. Hunedorean a fost o îndoită, însoţit de amabila sa Doamnă şi leme ale Constituantei va fi atitudinea
sărbătoare., prin îndeplinirea actului de de dl Lt. Colonel. Boian, (de., papi finul . faţă de conferinţa de pace.
înaugu.ţşre .a. şcoalei civile de*, fete Stanescu . şi cţe desenaţor-şef Stoinescu,
şL(}?ăip.ţl dţn.^eşk oraş, care^înaugm a cercetat uzinele de fier precum şi
rar,e Intenţionat ş’a amânat, pe aceasta, minele: dirv Teliuc şi Ghelar, având a IHF0RMAT10HILE SĂPTĂMÂNII.
zi ţ ca o. semnificare a rînfrării noastre: fac^ raport amănunţit ministeriului, pe ---■■ ■ ■■■'■
îp’. bisexi^ culturei româneşti, pestivi:: baza căruia să vor lua apoi măsurile — Serbarea zilei de 1 Decembre
tatea s’a început cu obicinuita sfinţire dşcizĂtoaţe- cu prţyire ţa , desyoltarea în oraşul nostru a decurs cu deose­
dq apă pfţqiaţă dc preoţii ambelor con-, fabriqei din loc. bită solemnitate. Publicul numeros în­
feşiuni româneşti. A urmat ;apoi yqr-, Remarcăm cu deosebită admiraţie soţit de muzica fabricei de fier din
biiea de deschidere, a dlui diţe&tor valoarea ştienţîfîcă ■ a acestui bărbat, loc a plecat, în frunte cu corporaţiun
Nicolae. ftrag.qmir., care p.rjn cuvinte..! care tu O pătrunzătoare privire a stu- nile diferitelor oficii publice, de la Ma-

iijuip q: ii 11 -hi bdfnU..1.