Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_06

*1 _ _ ___ ^
i H unedorean Ziarul =HUNEDOREANULUI / 5 n

V in eri, 17 iulie 2 0 0 9

SPECIAL

Studenţii kuweitieni învaţă

matematica de la ’

un hunedorean

Un devean se află printre cei trei profesori români care predau la
Universitatea din Kuweit. Bărbatul a absolvit Liceul Decebal, este Doctor
în Matematică şi a fost o vreme profesor la Universitatea din Timişoara

B U C

v

PREZENTARE. Profesorul Marian Deaconescu se recomandă, simplu, „nea Marin”. Aşa spune el că e mult mai cunoscut între amici. Din
pricina bărbii, lămureşte omul
nunţ al CFR, la pagina de pu­ studenţilor un curs diferit. pe lista celor doi matematicieni ' EXTRA
blicitate. Era vorba despre nişte Despre salariul pe care-1 pri­ adevăraţi pe care i-a dat judeţul
ŞTIINŢĂ ROMÂNEASCĂ^Trei români va cursuri. în anunţ mai scria că ab­ meşte însă refuză să vorbească. Hunedoara, alături de Toma Cu Securitatea
solvenţii urmau să aibă un salariu Spune doar că în ţara musulmană Albu, astăzi profesor la Univer­ pe urme
de 17.000 de lei, la vremea aceea. dascălul are o poziţie puternică, sitatea din Bucureşti.
Adică, în urmă cu 17 ani”, reme­ spre deosebire de situaţia din Dacă ar fi să se noteze, pe o Matematica i-a adus recu­
morează Deaconescu. România. scară de la I la 10, e de părere că noaşterea lui Marian Dea­
El abia câştiga 15.000, pentru se află undeva, pe la 7, dar com­ conescu dar to t aceasta avea
Marina Tudor logie. Ăsta îi era visul. Iar spre că le preda studenţilor matema­ „Inteligenţa pletează că, acum 10 ani, se situa să-l aducă şi în vizorul fostei
• • • matematică s-a îndreptat din în­ tica. Era singurul venit, pentru că e marfă ieftină!" la 6. Securităţi. In '83, Hunedo­
plecat din România în­ tâmplare. Datorită unui coleg. nu făcea meditaţii. Pentru com­ în opinia profesorului hune­ Pe 1 august, hunedoreanul es­ reanul a participat la un Con­
A călţat în şlapi. Cu un co­ Când a intrat la liceu, era ultimul paraţie, spune că un drum dus- dorean, există trei calităţi inte­ te invitat să participe la o con­ gres de matematică organi­
pil de şase îuni şi cu un din clasă. După trei ani, ajunsese întors, cu taxi, de la facultate pâ­
ferinţă organizată în Anglia, la
lectuale: intuiţia, imaginaţia şi
zat la Varşovia. „N-a fost
altul de un an şi jumă­
nedoreanul, amintindu-şi şi as­
tate. în plus, cu o nevastă şo­ deja în primii doi, povesteşte hu- nă unde locuia el costa 1.000 de inteligenţa. în ordinea aceasta. în care vor fi prezente nume sonore simplu să ies din ţară. A tre­
ale Ştiinţei numerelor. Conferinţa
lei.
ştiinţă, intuiţia contează cel mai
buit să folosesc un truc.
meră. Era Doctor în Matematică tăzi numele a doi dintre dascălii întărâtat de tot ce era în jurul mult, e convins el. Iar un mate­ are loc o dată la patru ani, dar Dacă aş fi spus că plec lacon-
dar câştiga mai puţin decât un care i-au predat ştiinţa nume­ lui, hunedoreanul a lipit pe zidul matician are, prin urmare, nevoie Deaconescu participă din opt în gres, n-aş fi ajuns acolo nici­
angajat al CFR. relor - Iacob Popa şi Sos Andras. Universităţii timişorene anunţul de o astfel de calitate. Dar şi de opt ani. „Urăsc zborul cu avionul. odată. Un securist însă m-a
A renunţat la catedra de pro­ Deaconescu mai spune că n-a care făcea referire la cursurile imaginaţie, pe care o foloseşte în Mi-e frică!”, motivează el, cu u- învăţat cum să fac. Am spus
fesor universitar urcând într-un fost în viaţa lui la vreo olimpiadă. CFR. iar alături, a lipit un altul, pe teoreme, explică Deaconescu. mor. că vreau să plec ca turist. Am
avion care avea să-l ducă la 5.000 care a scris: „Mi-am rupt ultima „Inteligenţa e o marfă ieftină. Chiar dacă spune că nu are reuşit”, povesteşte Deaco­
de kilometri de ţara natală. în Proful de la „Generală" pereche de pantofi”. Toată lumea spune: ‘Ce deştept e nicun regret că a părăsit Ro­ nescu. Dar atât i-a trebuit
Kuweit. Astăzi, îi găseşti numele publica în Anglia A doua zi, a urcat în avionul X sau Z', dar pe nimeni nu auzi mânia, matematicianul se întoar­ omului. Cinci ani de-atunci
alături de cel al matematicienilor După ce a absolvit „Deceba- care avea să-l ducă în Kuweit. Cu spunând: ,Ce imaginaţie sau ce ce anual în patria natală. Vara, încolo, a fost urm ărit de
lumii. Vorbeşte cinci limbi străine luP, deveanul a dat examen la Fa­ tot cu familie. Era încălţat în şlapi. intuiţie are X”, mai spune el. pentru o lună şi jumătate. Vine în securişti. „Toate scrisorile îmi
şi urăşte funcţiile. cultatea de Matematică a Uni­ vacanţă, pe care şi-o petrece la erau deschise înainte de a
versităţii din Cluj-Napoca. A fost Matematică la 5.000 „Modelul Bologna câţiva kilometri de Deva, în casa ajunge la mine. M i-au repro­
„N-am fost un elev admis. Patru ani mai târziu, se în­ de kilometri de ţară o să ne coste scump!" unei foste colege de liceu. Uneori, şat că le scriam străinilor şi
strălucit" torcea acasă - profesor la Şcoala „Când am ajuns acolo, am aflat Marian Deaconescu se declară merge la pescuit sau fotografiază erau îm potriva colaborării
Au trecut 17 ani de când Ma­ Generală nr. 3 din Deva. Cât a că amicul meu, care mă invitase total împotriva meditaţiilor. I se peisajele care-i farmecă ochiul. mele cu profesori din alte
rian Deaconescu şi-a încheiat predat aici, a reuşit să publice şi o să predau la 5.000 de kilometri de pare inadmisibil - motivează el - Căci acestea sunt două dintre state”, mai spune deveanul.
socotelile cu România. Nu-1 mai carte. Prima. 0 monografie de casă, era de fapt decanul facultă­ să-ţi meditezi proprii elevi, căci hobby-urile lui.
leagă de ţară decât părinţii, ră­ matematică, apărută în Anglia, în ţii. Am luat-o de la zero. Dar nu aşa fac cei mai mulţi dintre pro­
maşi la Deva, şi câte o vacanţă pe 1986. Un început bun, s-a gândit m-am temut”, mai spune Marian fesorii din România. • EXTRA
care o petrece într-o căsuţă la el. m Deaconescu, care-şi împarte as­ Matematicianul are „un dinte” „Mama m-a făcut ca o sabie de Toledo’
ţară, la Tătărăşti. Nu-i sunt pe In 88, Deaconescu obţinea ti­ tăzi ştiinţa studenţilor kuweitieni. şi împotriva sistemului Bologna,
plac discuţiile despre ce se pe­ tlul de Doctor în Ştiinţe Matema­ A început prin a fi conferenţiar. adoptat în învăţământul româ­ Marian Deaconescu este singurul copil al unei bibliotecare şi al
trece în patria-i natală. ÎI dez­ tice, la Bucureşti, şi ocupa un post De doi ani, e profesor. Domeniile nesc. unui economist. Lor, părinţilor, le datorează totul. „Mama m-a
gustă de-a dreptul. la Facultatea de Matematică a lui - teoria grupurilor şi teoria „Facultăţile de aici scot subin- făcut ca o sabie de loledo. De neîncovoiat. Iar tata m-a călit.
„10 luni pe an nu înjur. Că n-am Universităţii din Timişoara. în numerelor. gineri, nu informaticieni. Integra­ M-a învăţat să fiu maleabil. A ltfel, n-aş fi putut trăi nicio clipă
pe cine. Abia când vin aici, acasă, 1992, tot el avea să organizeze Universitatea este mai mică rea în UE a adus în ţară studenţia printre oameni”, explică hunedoreanul.
îmi amintesc ce-nseamnă asta”, prima conferinţă internaţională decât cea din Timişoara, spune de trei ani. învăţământul a co­
se întristează bărbatul. de matematică din România. A matematicianul. Dar se află pe borât ştacheta, din păcate. Şi asta „Matematica nu-i pentru femei”
Când a părăsit România, Ma­ doua zi, hunedoreanul părăsea locul 13 în lumea musulmană. în ne va costa scump într-o bună zi”,
rian Deaconescu era profesor u- ţara pentru totdeauna. Frustrat aulele acesteia învaţă circa 15.000 e convins profesorul hunedo­ Niciuna dintre cele două fiice ale lui Deaconescu nu calcă pe
niversitar la Timişoara. Preda dar şi înverşunat. de studenţi, iar bugetul anual al rean, care adaugă că nici maste- urmele matematicianului. Cea mare este studentă în Canada, la
matematica. N-a fost un elev instituţiei se ridică la un miliard ratul nu mai e astăzi o elită, ci o Asistenţă socială. Cealaltă e liceana în Kuweit. Dar niciuna n-a
strălucit, îşi aminteşte el. Dim­ „Mi-am rupt ultima de dolari. „acţiune” de masă. prins drag de ştiinţa numerelor. Om ului însă nu-i pare rău. Nu-i
potrivă. Până la liceu, habar pereche de pantofi" Hunedoreanul face şi o com­ genul de părinte care-şi sileşte odraslele să-l urmeze în meserie.
n-avea ce-nseamnă materia a- în 1990, un amic l-a invitat în paraţie între învăţământul nos­ „M-aş putea nota cu un 7” „Nu vreau să trăiască în umbra mea. Le-am sim ţit că nu au fler
ceasta. Dovadă a fost şi admite­ Kuweit, să predea la universi­ tru şi al lor. „Noi, românii, avem Numele deveanului Marian pentru matematică. E im portant să faci ce-ti place şi nu ce vrea
rea în clasa a IX-a. La examenul tatea de-acolo. l-au trebuit doi un liceu mai bun decât al lor, dar Deaconescu stă la una cu cel al tata sau mama. Şi, la urma urmei, matematica nu-i pentru femei.
de matematică abia a luat un 6, ani să ia o decizie. într-o bună zi, universitatea este similară", a- marilor matematicieni ai lumii. El Ele sunt inteligente, dar nu au acea intuiţie pe care ţi-o cere
spune deveanul. s-a hotărât. preciază matematicianul, adău­ se consideră însă doar un mate­ ştiinţa aceasta ’, e convins Marian Deaconescu.
' De fapt, el se gândea la arheo­ „Am văzut, într-un ziar, un a­ gând că, în fiecare an, el le predă matician decent. Se pune totuşi