Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_09
P. 7
Istorie -?decentă ZiarulIHUNEDOREANULUI
Miercuri, 22 iulie 2 0 0 9
C R IM E L E C O M U N ISM U LU I
SISTEM UL PENITENCIAR
DIN ROMÂNIA: 1945 -1989
Experţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România au realizat un studiu prin care este descris tot sistemul
Gulagului Românesc. Redăm în continuare conţinutul acestui studiu, aşa cum a fost alcătuit de cercetători
xperimentul temniţelor tei politice şi intelectuale: Sighet, tr-o cutie fără acoperiş, etc. au dormit pe jos, pe rogojini, în cării condamnaţilor (citirea regimului comunist au încercat
şi al muncii forţate din Râmnicu Sărat, Galaţi, Aipd, celule neîncălzite. Spre exem presei, conferinţe, filme, cărţi sistematic să ascundă dimensiu
lagărele si coloniile co Craiova, Braşov, Oradea, Piteşti. Munca forţată plu, legionarii nu aveau dreptul etc.). Cu excepţia reeducării nea reală a represiunii.
E muniste a însemnat dis Lagăre de muncă: Canalul Condiţiile de muncă din la perină şi aşternut. Majorita ideologice, condamnaţii politici Comisia Prezidenţială pentru
trugerea clasei politice inter Dunăre-Marea Neagră (Penin lagărele şi coloniile comuniste tea unităţilor penitenciare nu nu au beneficiat niciodată de a- Analiza Dictaturii Comuniste din
belice, eliminarea elitei inte sula, Poarta Albă, Salcia, Peri- au fost dintre cele mai dure. De erau dotate cu încălzire, tempe ceste drepturi. Mai mult, desco România a ajuns la concluzia că
lectuale, exterminarea unui prava, Constanţa, Midia, Capul ţinuţii erau puşi să muncească ratura coborând drastic în ce perirea unor cărţi sau ziare era în jur de 600.000 de persoane
număr mare de clerici orto Midia, Cernavodă, etc.), colo până la epuizare, în condiţiile în lule în timpul iernii. pedepsită cu zile sau săptămâni au fost condamnate pe criterii
docşi sau greco-catolici şi, în niile de muncă din Balta Brăilei. care normele erau mărite de la de izolare, bătăi şi reducerea politice în perioada 1945-1989.
general, represiunea împo închisori de triaj şi tranzit: o zi la alta iar hrana era un fel Alimentaţia şi asistenţa raţiei de hrană. In total, se poate estima că cifra
triva tuturor persoanelor care Jilava, Văcăreşti. terci, lipsit de proteine. Neînde- medicală victimelor directe ale represiu
s-au împotrivit instaurării „de închisori de anchetă: Raho- plinirea normei zilnice atrăgea în general, alimentaţia era Regimul de nii comuniste se ridică la 2 mili
mocraţiei populare". înce va, Malmaison, Uranus. pedepsirea "leneşului” prin bă aceeaşi în întregul sistem peni supraveghere şi pază oane. („Dificultatea estimării
pând cu martie 1945, Partidul închisori pentru femei: Măr taie la şezutul gol, atârnarea lui tenciar, cu deosebirea că la sec Personalul care efectua paza provine din ocultarea sistema
Comunist a declanşat o teroa gineni, Mislea, Miercurea Ciuc, cu capul în jos sau aruncarea lui ţiile pentru deţinuţii politici a- penitenciarelor era selecţionat tică de către Securitate, Procura
re sistematică împotriva opo Dumbrăveni. Ia carceră. La începutul anilor ceasta era foarte puţină. în pri în aşa fel încât să excludă orice tură, Miliţie, Trupe de Grăniceri,
zanţilor politici, reproducând Penitenciare pentru minori: 1950, în lagăre „lucrau" apoxima- vinţa asistenţei medicale, a- posibilitate de comunicare între Armată şi alte organe represive
pe teritoriul României mode Târgşor, Mărgineni, Cluj. tiv 80.000 de oameni, dintre care ceasta era deseori absentă. De deţinuţi şi favorizarea acestora. a informaţiilor privind soarta
lul Gulagului sovietic. Penitenciarele Spital: Târgu 40.000 ia Canalul Dunăre-Marea ţinuţii politici erau mai rar şi Paza a fost întărită excesiv, s-a multora dintre aceste victime.")
Ocna şi Văcăreşti. Neagră. De asemenea, lagăre de mai greu vizitaţi de medic. In interzis orice discuţie cu deţinu
Direcţia Generală a muncă forţată şi centre de de ternarea în staţionarul peniten ţii, iar personalul nu avea voie să
Penitenciarelor — portare au existat în întreaga ţa ciarului şi repartizarea medica cunoască, în multe cazuri, ade
artizanul represiunii ră, dar cele mai multe se aflau în mentelor erau supuse unor re vărata identitate a celor încarce
carcerale româneşti partea sud-estică a Câmpiei Ro stricţii speciale. în unele cazuri, raţi. Gardienii au fost instruiţi să
în timpul regimului comu mâne şi sudul Dobrogei (Salcia, pentru a se obţine o asistenţă dovedească maximum de vigi
nist, în România au existat 44 de Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Pe- medicală mai bună, a fost nevo lenţă şi exigenţă care adeseori s-
penitenciare principale şi 72 de rieţi, Grădina, Satul Nou etc.). ie să se recurgă la greva foamei, a transformat în exces de zel prin
lagăre de muncă forţată desti în multe cazuri de acest fel, de pedepsele aspre pe care le apli
nate deţinuţilor politici. Ele se Izolarea ţinuţii au fost alimentaţi artifi cau deţinuţilor pentru cele mai
MK.it i.c.
**»»
i* ***©4 <mm «H*.
aflau sub coordonarea Direcţiei tMtmUbw*>tu«â»at *«*!*»«*♦ fiwd «te *ufckţi, #***» «**» ******» Deşi dispoziţiile din Codul cial şi abuziv, împotriva voinţei mici abateri sau când aceştia so
Generale a Penitenciarelor (cu * a vii* . <-« Mmm wtfittrt. Penal comunist din 1948 (art. lor sau au fost lăsaţi în cea mai licitau respectarea drepturilor.
toate modificările de titulatură Abuzurile si încălcările grave 28-44) interzic, în genere, sepa- cruntă mizerie, alături de tineta
pe care le-a cunoscut de-a lun ale drepturilor omului au fost raţiunea individuală, admiţînd- cu fecale, săptămâni întregi. Dimensiunea represiunii
gul vremii). Alături de conduce sistematic administrate In în o numai pentru condamnaţii de O cifră exactă a populaţiei
rea centrală a DGP, responsabili chisori. Printre ele, meţionăm: drept comun şi numai pentru o Corespondenţă, vorbitor concentraţionare nu a fost încă
pentru deciziile referitoare la perioadă de maximum 2 ani de şi pachet stabilită. IICCR a identificat în
tratamentul aplicat în locurile Metode de tortură la începerea executării pedep Deşi articolul 28-50 din Co arhiva fostei Direcţii Generale a Deşi în perioada care a ur
de detenţie politică erau: co Cele mai utilizate metode de sei, în practică condamnaţii din dul Penal comunist şi regula Penitenciarelor un număr de mat relaxării din 1964, numărul
mandanţii de penitenciare, la tortură au fost: lovituri aplicate secţiile speciale - izolatoare mentele aprobate de Ministerul aproximativ 90.000 de fişe de persoanelor încarcerate pe mo
găre şi colonii de muncă şi loc în părţle sensibile ale corpului; („Zarea” la Aiud, „Neagra" la Si Afacerilor Interne prevedeau foşti deţinuţi politici, încarce tive politice s-a diminuat sem
ţiitorii lor, precum şi ofiţerii po strivirea unghiilor; smulgerea ghet şi Jilava, „Cazinca" la Su posibilitatea ca cei condamnaţi raţi în perioada 1945 - 1989. nificativ, fenomenul nu a dis
litici care asigurau reeducarea părului din cap; bătaia cu lopa ceava, etc.) au executat pedep să poată fi vizitaţi de familiile Numărul real al victimelor este părut însă în totalitate. La Aiud,
deţinuţilor conform directive ta; tratarea rănilor cu sare; cru se într-o totală izolare, în con lor odată pe lună, prin ordinul însă mult mai mare, având în Poarta Albă şi Jilava au existat
lor partidului comunist. cificarea; bătaia sistematică la diţii de mizerie şi înfometare. 8492/53 al M.A.I. s-a interzis vedere că numeroşi deţinuţi po deţinuţi politici şi în anii 1980,
Locurile de detenţie din peri tălpi cu cravaşă, obiecte din dreptul la vorbitor. în acelaşi litici au fost încarceraţi fără iar sistemul a început să mas
oada comunistă ar putea fi clasi- lemn sau cauciuc; arderea tălpi Cazarea timp, s-a interzis şi dreptul la procese iar actele lor de de cheze arestările pe criterii poli
ricate în mai multe categorii, deşi lor la flacără; lovituri cu un cre Un fenomen caracteristic a corespondenţă, acestea acor- tenţie nu au fost întocmite. tice, prin încadrări juridice de
najoritateâ deţinuţilor a trecut ion mai mare în testicole; bătăi fost cel al suprapopulării închi dându-se numai în cazuri spe Date privind numărul de de drept comun. Printre cazurile
orin cel puţin două dintre ele. cu saci de nisip. în lagărul de la sorilor. în cei mai mulţi ani ai ciale şi cu aprobarea conducerii cese în rândul celor aflaţi în cer-* rezonante ale dizidenţilor în
Valea Neagră Peninsula, de e- detenţiei, condamnaţii politici M.A.I. Ani la rând, deţinuţii nu cetări sau în detenţie survenite carceraţi în anii 1980 îi menţio
Tipuri de închisori xemplu, era aplicată "broasca" şi-au putut contacta familiile. în perioada 1945-1964 sunt oferi năm pe Gheorghe Ursu, Radu
Penitenciarele reeducării - (după ce se întorceau de la lu te de Serviciul “C” al M.A.I.: morţi Filipescu sau Petre Mihai Bă-
raracterizate prin aplicarea me- cru, deţinuţii erau obligaţi să ţo Activităţi în detenţie - 3.847, din care în canu. Numeroase fişe din arhiva
odelor de tortură în vederea păie în poziţa "pe vine", cu mâi cultural — educative timpul cercetărilor - 203, în tim DGP semnalează cazuri de con
ronvertirii la ideologia comu nile pe şolduri, fiecare ţinând în în toate regulamentele cu pul executării pedepsei - 2.851; damnări pentru fapte Contra
nistă: Suceava, Piteşti, Gherla, spate un alt deţinut). în lagărul privire la regimul în locurile de condamnaţi la moarte şi exe Securităţii Statului (CSS) de la
Fârgu Ocna, Târgşor, Braşov, de la Valea Neagră condamnaţii deţinere au fost prevăzute o se cutaţi -137; în lagărele de muncă sfârşitul anilor 60 până în 1989.
Dcnele Mari, Peninsula, erau obligaţi să stea înghesuiţi rie de mijloace de ordin cultu- - 656. Şi în acest caz, trebuie ţinut A consemnat
închisori de exterminare a eli câte doi, o noapte întreagă, în- ral-educativ în scopul reedu cont de faptul că documentele Hannelore Acâmulesei
