Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_20

Reporter "E Ziarul 1HUNED0REANULUI

1 ■ - M B Joi, 6 august 2009

ISTORIE ASCUNSA

Numele lui Moţa trebuia uitat.

Pentru că ajunsese prea măre!

Istoria oficială l-a dat de-o parte. Istoricii s-au ferit să-l răsfeţe cu biografii. Comuniştii s-au grăbit să-l pună la index. Insă multe
dintre evenimentele de care au avut parte românii din Ardeal ar fi fost poate altfel dacă el nu s-ar fi băgat în mijlocul lor

Marina Tudor_______________ numit „Leul din Şişeşti" şi unul
••• rotagonist de seamă al dintre românii semnatari ai Me­
morandumului din 1892, dar şi ar­
P scenei politice şi cul­ dentul patriot ardelean Vasile
turale româneşti de la
Stoica. Scopul misiunii era propa­
finele veacului XIX şi
nilor din Transilvania, prea puţin
începutul secolului XX. întâi ganda în favoarea cauzei româ­
de toate, preot şi gazetar. Is­ cunoscută în cercurile politice de
toria i-a ascuns numele în ciu­ peste Ocean.
da evenimentelor la care a Cei trei ajung la San Francisco,
fost părtaş. Motive pentru as­ dar se stabilesc îr>.cele din urmă
ta au fost suficiente. la Cleveland, „un fel de capitală
Ioan Moţa era preot cu state pentru românii americani" - după FO TO -D O CU M EN T. Anul 1895. Redacţia „Tribunei” din Sibiu.
vechi în comunitatea orăştiană. A cum povestea Moţa. Tot aici, din 2 Ioan Moţa apare printre membrii acesteia (în stânga, al doilea de jos)
ajuns protopop şi a ctitorit o ca­ august, vor ff tipărite „Libertatea”
tedrală. Tot la Orăştie. Mai bine şi „Foaia interesantă". Interesant Atitudinea editorului „Libertă- tul Ioan Moţa era nr. 2, iar în frun­
de 40 de ani, a editat ziare şi e că, la două săptămâni de la a- ţifîn vremea acestor frământări, tea listei era fiul său. Mai mult, pe
reviste care au depăşit graniţele pariţie - scria preotul hunedo­ .dar şi implicarea fiului lui Moţa în frontispiciul gazetei erau însem­
româneşti dar şi Europa. Curajul rean - „am primit atâtea abona­ evenimente sunt doar două din­ nele acestei formaţiuni. Alegerile
cu care a folosit presa l-a făcut mente încât mi se acopereau tre motivele care au dus la sus­ însă n-au fost norocoase pentru
notoriu. în plus, a fost părintele cheltuielile de editare, ba mai îmi pendarea ziarului în 5 iunie 1924. cei doi Moţa.
unui întemeietor al Legiunii Ar­ rămânea ceva şi pentru redacta­ „Până la noi ordine" scris în înş­ „Libertatea" apare şi dispare
hanghelului Mihail. Iar legionarii re”. Nicolae Iorga se grăbeşte să tiinţarea sosită la redacţie „în pentru ca, în 1937, să se transfor­
au fost „pete negre" pentru co­ salute apariţia ziarelor şi-l laudă conformitate cu Ordinul Corpului me total în gazeta legionarilor.
munişti. Aşa că şi preotul, şi fiul REMEMBER. Ca o recunoaştere a activităţii lui de-o viaţă, pe Ioan Moţa într-un articol inti­ VII de Armată nr. 24282/24". Mo­ Tot atunci, Moţa îşi pierdea şi fiul,
lui au intrat într-un con de um­ protopopul Ioan Moţa a fost decorat, în 1931, de Carol al ll-lea cu tulat „Omul de ispravă" care se ţa găseşte rapid o soluţie. Editea­ căzut în Spania. Asta l-a dus şi mai
bră. Chiar şi morţi, personalitatea „Ordinul Ferdinand - în grad de ofiţer”. După cinci ani, primea din încheia aşa: „îi strigăm şi noi de ză vechea foaie sub un titlu nou: aproape de Legiune. Populari­
lor a fost socotită periculoasă. mâna Regelui aceeaşi distincţie, dar în grad de comandor dincoace părintelui ostaş cu mi­ „Libertatea Naţională". Tonul a- tatea în rândul legionarilor îl pu­
siune sau fără, eşti tot omul de is­ cesteia e muft mai curajos şi pro­ ne pe protopop cap de listă a par­
Coleg cu viitorul Patriarh gă menirea. în cinci ani de apari­ tipografie - Tipografia Nouă. pravă pe care l-am ştiut". voacă la răspundere pe cei ce au tidului „Totul pentru Ţară" la Ca­
Ioan Moţa a venit pe lume la ţie, ziarul se orientează treptat şi „Libertatea" trece, în existenţa suspendat „Libertatea". în scurt mera Deputaţilor - la Hunedoa­
Nojag, în ultima zi din anul 1869. spre alte aspecte ale vieţii arde­ ei, prin trei etape distincte, dar în primul Parlament timp, un secretar de Stat în M.I. ra, Bucureşti şi Suceava iar pen­
în familia unui preot. A fost elev lene. „Revista Orăştiei" e oprită vremurile tulburi aduse de eve­ al României Mari Anulează Ordinul Corpului VII de tru Senat, la Arad. Acesta a fost a-
la şcoala din satul natal.iar gim­ însă în 1899, când Reuniunea e- nimentele din vara lui 1914 duc Primăvara lui 1918 îl regăseşte Armată şi ziarul revine la vechea pogeul carierei sale de politician.
naziul l-a început la Beiuş şi l-a în­ conomică decide să-şi întemeieze forţat la încheierea bogatei acti­ pe Ioan Moţa înapoi, în ţară. La formă. Şi continuă să fie redac­
cheiat la Brad. Studenţia şi-o face propria foaie. Iar existenţa a do­ vităţi a lui-Moţa. Preotul devine Iaşi, unde redactează primul ziar tată din Capitală. La fel ca şi „Foa­ Ultima zi de noiembrie,
la Sibiu, în două etape. La sec­ uă ziare în Orăştie era imposibil persona non-grata pentru auto­ din Basarabia scris în alfabetul ia interesantă". ultima zi de viaţă
ţiunea teologică a Institutului pe- de susţinut financiar. rităţi şi-şi agravează statutul du­ latin, „Cuvântul Moldovenesc". La în noiembrie 1940, Ioan Moţa
dagogico-teologic. E coleg, prin­ • EX T R A pă ce refuză invitaţia Prefecturii finele anului, se întoarce în Senator al Uniunii participă la Ziua Legiunii, la Iaşi.
tre alţii, cu viitorul Patriarh al din Deva de-a publica în foaia lui Ardeal. La Orăştie. însă „Liberta­ Naţionale Ocazie cu care se îmbolnăveşte
României întregite, Elie Cristea. ştiri false despre Consiliile de co­ tea" ajunsese înaintea lui. Foaia Alegerile se prefigurau şi Nico­ grav şi, după câteva zile, moare la
Numele hunedoreanului Ioan roană din România. Pe de altă ce purta numele gazetei sale era lae Iorga e însărcinat cu formarea Bucureşti. Regimul aflat la Putere
Moţa s-a făcut auzit când românii. 71 parte, e suspectat că ar îndemna editată de un grup de intelectuali unui nou guvern. Ioan Moţa îl îi organizează funerarii naţionale,
din Transilvania atrăgeau atenţia să dezerteze pe cei care, înainte printre care şi dr. Aurel Vlad. susţine. Preotul candidează pe declarând doliu naţional. Ultima
Europei prin „momentul Memo­ de a pleca pe front, îl căutau pen­ Moţa se integrează repede în listele pentru Senat ale Uniunii zi din noiembrie 1940 a fost şi ul­
randumului". Cariera i-a luat-o de ani a trăit preotul, tru spovedanie. sânul comunităţii pe care o pă­ Naţionale şi promite că, dacă va tima zi din viaţa lui Moţa.
înainte prin implicarea în Marea Pus în gardă de un ofiţer ger­ răsise de ceva timp. îşi revendică fi ales, merge în Parlament „tot cu Slujba de înmormântare a a-
gazetarul şi omul
Unire de la 1918. Iar punctul cul­ man că viaţa îi e în pericol, Moţa dreptul asupra editării vechii „Li- credinţele mele şi cu neatârnarea vut loc în Catedrala de la Orăştie,
minant l-a atins la alegerile din politic Ioan Moţa pleacă la Bucureşti în decembrie bertăţi"*şi-şi reia postul de paroh mea". Este ales şi va avea nume­ ctitorită de el, chiar dacă lăcaşul
1937, când a candidat pe listele 1914. Curând, îşi întregeşte şi fa­ la Orăştie. In plus, revine la poli­ roase intervenţii în probleme ce-i nu era încă terminat şi sfinţit.
Partidului „Totul pentru Ţară”. Moţa, persona non-grata milia. „Libertatea" rămâne în grija tică şi candidează pe listele Par­ priveau pe cei care l-au votat: Concetăţenii lui Moţa dar şi cei
Moţa a fost ales atunci deputat în pentru autorităţi cumnatului său, Nicolae Damian. tidului Naţional Român. Obţine oamenii simpli. care l-au urmat pe fiul său i-au
trei circumscripţii (Hunedoara, E momentul ca Ioan Moţa să Acesta însă e trimis pe front, iar două mandate de deputat şi apoi După căderea Guvernului lor- inscripţionat pe mormântul de la
Bucureşti şi Suceava) şi senator în se întoarcă la Sibiu, unde e hiro­ ziarul e suspendat pe motiv că unul de senator. Va face astfel ga, Ioan Moţa se întoarce la 0- Orăştie: „Părinte iubitor. îndru­
a patra (Arad). tonisit preot şi are, astfel, ocazia proprietarul nu e în ţară. Pe tipo­ parte din primul Parlament al Ro­ răştie. în 19 mai 1932. „Libertatea" mător neobosit credincioşilor săi.
să intre în concurs pentru postul grafia lui Moţa e pus sechestru şi, mâniei Mari, ca reprezentant al îşi încetează apariţia promiţând Şi stâlp neclintit neamului său".
Mână liberă la primul ziar de paroh II la Orăştie. Ocupă pos­ în iulie 1916, e scos la concurs Orăştiei. Preotul revine în Ca­ că va reveni în toamnă. Numele lui Moţa a rămas în
românesc din Comitat tul după ce-i dă o mână de ajutor postul lui de paroh din Orăştie. mera Deputaţilor şi după ale­ istoria Ardealului, în istoria ro­
în anii studenţiei, Moţa prinde dr. Ioan Mihu, hunedorean la Preotul rămâne deci fără avere şi gerile din mai 1920, tot carepre- Cap de listă la partidul mânilor. L-au purtat două gene­
gustul gazetăriei. In redacţiile „Tri­ rândul său şi la insistenţele că­ fără parohie. Cu toate astea, nu zentant al partidului condus de legionarilor raţii de vajnici naţionalişti: Ioan
bunei" şi „Foii poporului” a trăit ruia se aprobase postul. Moţa e dezarmează. în condiţii deosebi­ Iuliu Maniu. In campania electorală din va­ Moţa şi Ionel I. Moţa.Tată şi fiu.
„anii cei mai înălţători ai luptei instalat preot la Orăştie pe 12 te, el dă viaţă „Libertăţii" Ia Bucu­ ra lui 1932 reapare un singur nu­ Tatăl a fost condamnat la uitare
naţionale pentru gazetărie" - după septembrie 1899. în plus, e ales şi reşti şi, curând, în America. Intră în scenă Ionel Moţa măr al gazetei. Iar motivul era cât din pricina fiului. „Purtam vina
cum a scris el în cartea auto­ redactor-responsabil la proaspă­ Din anul 1923, ziarul „făcătoru­ se poate de evident: susţinerea de-a fi tatăl fiului meu", a scris
biografică „42 de ani de gazetărie". tul ziar al Reuniunii economice, în America, pentru lui de gazete de la Orăştie" - după candidaţilor Gărzii de Fier. Preo­ cândva Ioan Moţa.
In 1895, Ioan Moţa acceptă să „Bunul econom". Asta durează cauza românilor cum îl numea publicistul şi omul # EX T R A
redacteze „Revista Orăştiei", sin­ trei ani, până când vede lumina Când România intră în război, politic Sebastian Bornemisa - va
gura publicaţie naţională din Co­ tiparului „Libertatea". 0 gazetă Ioan Moţa socoteşte important şi arăta o simpatie deosebită mişcă­ Moţa, acuzat public
mitatul Hunedoara. Decizia lui nu nouă pe care o pune la cale îm­ util să se înroleze. El va face parte rilor studenţeşti. Moţa porneşte de trucarea alegerilor
«"întâmplătoare. Putea astfel să preună cu avocatul şi omul politic din rândurile armatei române, ca chiar o campanie de susţinere a
se întoarcă acasă, de la Sibiu, şi, Aurel Vlad dar şi cu sprijinul altor sublocotenent, în calitate de acestora. Pe timpul procesului in­ Activitatea politică i-a adus lui Ioan Moţa neplăceri chiar şi din
mai cu seamă, avea mână liberă 22 de personalităţi din Ardeal. translator pe lângă Comanda­ tentat grupului de complotişti partea celui care-1 ajutase să fondeze „Libertatea”. După alegerile
în redactarea periodicului, căci Din capul locului, ziarul îşi face mentul teritoriului ocupat, după cunoscut în istorie drept „grupul din 1922, protopopul a fost acuzat de dr. Aurel Vlad - care pier­
fondatorii acestuia erau prinşi în cunoscută intenţia de a merge pe trecerea trupelor româneşti pes­ de la Văcăreşti”, duse mandatul de Orăştie - că ar fi „corteşit” cu liberalii împotri­
diverse activităţi publice sau pri­ linia căutării „modalităţilor cu a- te Carpaţi. redacţia ziarului se va sa. Vlad era convins că liberalii ar fi furat voturi folosindu-se de
vate. Când a preluat „Revista", jutorul cărora să vedem din nou în aprilie 1917, preotul arde­ mută la Bucureşti. buletine albe, ştampilate ulterior şi înlocuite în urne. Acestea ar fi
politicul era un element secundar pus în funcţionare Partidul Naţi­ lean ajunge în America, trimis de Printre acuzaţi se fost tipărite la tipografia lui Moţa. Protopopul îl provoacă pe a-
în cuprinsul ei. Curând însă Moţ^t onal Român". Pentru a uşura Consiliul de Miniştri cu o Misiune afla şi fiul preotului, cuzator la o discuţie publică. Dar conflictul ia amploare. Aureli
schimbă foaia iar anul 1896 îi o- cheltuielile implicate de tipărirea Patriotică Naţională. Din delega­ Ionel Moţa (foto), Vlad ajunge să-l acuze public pe Ioan Moţa, alături de Octavian
feră gazetei destule prilejuri să-şi foii, patru dintre fondatori, prin­ ţie mai făceau parte preotul gre- conducător al stu- Goga şi alţii, că ar fi fugit din România de teama frontului.
demonstreze poziţia şi să-şi atin­ tre care şi Moţa, pun pe picioare o co-catolic Vasiîe Lucaciu - supra­ denţimii clujene.