Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_25
P. 4

Ziaral'fHUNEDOREANULUI                                                                         Comunita^ Social

                  Joi, 13 august 2 0 0 9




        ECONOM IE                                                                                         w          SOCIAL

        RESTU L, IN GUM A






        D E M ESTECAT




       Pentru că se plâng de Kpsă de mărunţiş, o parte dintre comercianţi dau restul... în natură






                                                                                                                     FIŢELE PLEACĂ


                                                                                                                     DE LA CELULAR



                                                                                                                     Telefoanele mobile au ajuns   mobil un motiv de mândrie sau
                                                                                                                                                un accesoriu care îi aşează pe o
                                                                                                                     nişte jucării moderne şi...
                                                                                                                                                anumită treaptă socială. „Totul
                                                                                                                     aspirator de fete
                                                                                                                                                pleacă de la o nevoie de comu­
                                                                                                                                                nicare cu părinţii sau cu priete­
                                                                                                                     Ina Jurcone                nii,  dar în  final  telefonul  vor­
                                                                                                                     • • •                      beşte despre statutul fiecăruia.
                                                                                                                          rebuie  să  fie  în  pas  cu   Dacă la început se punea pro­
                                                                                                                          moda. Iar asta nu înseam­  blema  dacă ai  sau  nu  celular
                                                                                                                          nă  doar  o  ţinută  fisti­  acum intră în discuţie ce fel de
                                                                                                                     T chie, din magazinele „în   celular ai. Totul e o chestie de
                                                                                                                     trend", ci şi un telefon adecvat.   statut social”, afirmă psihologul
                                                                                                                     Utilizarea telefonului a devenit   Ioana Resiga.
                                                                                                                     aproape devenit o adevărată   Unii tineri spun că nu-şi iro­
                                                                                                                     isterie în rândul tinerilor.  nizează colegii dacă nu au ce­
                                                                                                                       Mulţi  îşi  aleg  telefonul  nu   lular şi ca nu există nici un mo­
                                                                                                                     doar după cum .arată sau după   tiv pentru ca aceştia să se simtă
                                                                                                                     funcţionalitate, ci şi asortat cu   discriminaţi. „Nu-i nici o ruşine
                                                                                                                     hainele  sau  chiar  poşeta  sau   dacă nu ai încă un mobil. Poate
                                                                                                                     pantofii domnişoarelor.    că unii nu au bani şi nu-şi per­
                                                                                                                                                mit să achiziţioneze unul. Sunt
                                                                                                                     Mobilul, perfect la        de  acord  însă  că  unii  dintre
                                                                                                                     lucrarea de control        colegii mei îşi cumpără celulare
       GOMERŢ. Guma de mestecat şi acadelele au ajuns marfă de "troc", în locul Banilor                                Vorba „cel mai tare şi mai ta­  doar  pentru  fiţe.  Ca  student,
                                                                                                                     re are două celulare şi-un pager  vezi mai bine ce înseamnă să te
       Ina Jurcone                 au avut încasări în cursul zilei,   suc. Bineînţeles că nu mi-a dat   blema monedelor este mai ve­  la cingătoare” nici măcar nu mai   descurci dintr-o anumită sumă
       • • •    :   ~~             fie că n-au mai schimbat la ban­  nimeni, în schimb ei îşi permit   che, dar unii dintre ei au găsit   e valabilă.  Pagerul  e  demodat   şi mai scazi din pretenţii”, crede
            e plâng că n-au bani mă­  că banii de hârtie în monede, fie  să ne umple de bomboane în loc   tot felul de soluţii pentru a pre­  demult. Dar celularul e nelipsit   Paul David. „Prietenii mei văd în
            runţi!  De aceea, zeci de   pentru a mai vinde din produ­  să ne dea banii cuveniţi", spune  întâmpina nemulţumirile legate   din dotarea elevului model. La   celular un motiv de mândrie. De
            chioşcuri  şi  magazine   sele care se pot preta să acope­  August Florea, din Deva. „Mi s-a   de rest, venite din partea clien­  şcoală  poate  vorbi  în  timpul   fapt, aşa şi este. Prin el vezi câţi
        S alimentare  dau  rest...   re restul. Clienţii s-au obişnuit  întâmplat de multe ori ca în loc   ţilor.  „Unii  chiar  mă  întrebau   orelor, mesajele scrise sunt per­  bani poate avea cel ce-l deţine’
       gumă de mestecat.           cu formula vânzătoarei, dar s-   de  bani  să  primesc  ca  rest  o   dacă le miroase gura de le dau o   fecte pentru lucrările de control   spune Sorina Baranci, elevă.
          Este un fel de a trece peste   au săturat. Şi pentru ei e criză   gumă de mestecat. Nu-mi con­  gumă de mestecat. Eu înţeleg că   sau fotografiile făcute profeso­
       criza economică, ar putea spu­  economică. Cumpărătorii spun   vine chestia asta. Poate că banii   pe  mulţi  îi  deranjează  chestia   rilor cu mobilul sunt doar câte­  Despre noi,
       ne unii. Cu toate că, practica nu   că  practica  vânzătorilor  de  le   pe care ar fi trebuit să-i primesc   asta, dar şi,pe noi ne oboseşte  va  dintre  imaginile  „elevului   generaţia
       e  una  nouă.  E mult mai veche   băga „pe gât” un anumit produs,   îi programasem pentru altceva,   psihic să tot cerem câte 10-20 de   modern”  pe  care  recreaţia  îl
       decât criza.                sub pretextul că nu au monede  în  plus,  eu  cred  că  fac  inten­  bani ca să dăm restul numai în   prinde butonând tastatura tele­  de după
                                   pentru rest, e cel puţin deran­  ţionat aşa ceva, ca să se scape   bancnote. Tocmai din acest mo­  fonului de pe al cărui ecran nu-   revoluţie, se spune
       Restul, bun de mestecat    jantă.  „Aş  fi  avut  diabet  până   de  produsele  care  nu  se  prea   tiv  am  vorbit  cu  o  persoana   şi mai poate desprinde privirea.
          Au  de  primit  rest  20-30  de   acum  dacă  toate  acadelele  şi   comercializează", crede Dumi­  care administrează un tonomat     că suntem oamenii
       bani. 0 sumă fără importanţă, s-   guma de mestecat primite rest   tru Goia.      de  cafea  şi  primim  de  acolo  O chestiune          banului. Păi trebuie
       ar putea spune. Şi totuşi, de cele   le-aş  fi  mâncat.  într-o  zi  am           toate  monedele",  spune  Cris-  de statut social      să demonstrăm asta”
       mai multe ori, banii lipsesc din   mers cu o pungă plină de aca­ Iau bani de la tonomat  tina,  vânzătoare  la  un  chioşc   Psihologii sunt de părere că
       casieria magazinului. Fie că n-  dele să le dau în schimbul unui  Comercianţii  spun  că  pro­  din Deva.     tinerii  de  azi  văd  în  telefonul  SORINA BARANCI, elevă
                                                                                         PUBLICITATE   ____________________________________
                                                                                                  ANUNŢ
       STIL DE VIATA SĂNĂTOS                                                                                  »
                         y
       Elevii hunedoreni încep                                                            Ministerului  Transporturilor şi  Infrastructurii  aduce  la cunoştinţa celor interesaţi  că în  baza H.G.  nr.  823  /
                                                                                            Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., societate aflată sub autoritatea
                                                                                          15.07.2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 552 / 07.08.2009 au fost declanşate procedurile de expropriere a
       şcoala cu mere pe masă                                                             Imobilelor proprietate privată rămase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică intitulată
                                                                                          “Construcţia variantei de ocolire Deva - Orăştie la standard de autostradă”.
       Producătorii de fructe şi   George Vasiliu                                           Planurile cu amplasamentul lucrării, împreună cu listele imobilelor supuse exproprierii şi sumele propuse cu
       legume vor avea cui să-şi   • • •                                                  titlu de despăgubire vor fi  afişate începând cu data  de  14.08.2009  la sediile consiliilor locale  ale  unităţilor
                                   în c e p u tu l de an şcolar vine                      administrative afectate (Şoimuş, Hărău, Simeria, Geoagiu, Turdaş, Orăştie şi Romos). Listele cu imobilele supuse
       vîndă marfa, iar copiii şi
                                     cu o surpriză pentru elevii                          exproprierii vor fi actualizate periodic, pe măsură ce documentaţiile de expropriere vor fi finalizate. Titularii de
       tinerii şcolarizaţi vor avea                                                       drepturi reale asupra imobilelor afectate sunt rugaţi să depună la sediul consiliului local cererile de acordare a
                                     hunedoreni din clasele 1 -   va fi demarat începând cu anul
       parte de o gustare la cursuri  Vili: mere.             şcolar  2009 -  2010 şi se va fina­  despăgubirilor şi actele ce fac dovada drepturilor deţinute în cadrul termenului legal de 10 zile, calculat începând
                                   I Ministerul  Agriculturii  a  a-   liza în 2013. Merele vor fi primite   cu data de 14.08.2009.
        •  EXTRA                   nunţat că se află în procedura de   gratuit de elevii hunedoreni din   Primele şedinţe ale comisiilor care verifică dreptul de proprietate ori alt drept real în temeiul căruia cererile de
                                   avizare intersemestrială a unui   şcolile private şi de stat, în limita   acordare a despăgubirilor au fost formulate şi care constată acceptarea sau, după caz, neacceptarea cuantumului
            100                    proiect de ordonanţă de Guvern   gram îl reprezintă şi oportunita­  2009; SIMERIA -  31  august,  1  şi 2 septembrie 2009; GEOAGIU -  2 şi 3 septembrie 2009; ORĂŞTIE -  7 şi 8
                                                                                          despăgubirii vor avea loc la următoarele date: TURDAŞ -  24, 25 şi 26 august 2009; HĂRĂU -  26 si 27 august
                                                              unei sume zilnice de 30 de bani
                                   privind demararea programului
                                                              pe copil. Avantajul acestui pro­
                                                                                          septembrie 2009; ŞOIMUŞ -  9 septembrie 2009; ROMOS -  9 septembrie 2009, începând cu ora 10.00 am, date
                                   de încurajare a consumului de
                                   fructe în şcoli. Numărul de fructe   tea acordată sectorului de fructe   Ia care titularii cererilor de acordare a despăgubirilor sunt rugaţi  să se prezinte, prezentul anunţ ţinând loc de
                                   este însă limitat, aşa că elevii vor  şi legume în diversificare şi dez­  convocare în sensul Legii nr.  198 / 2004.
          de zile de şcolarizare
                                   primi mărul doar cînd şi când.  voltarea activităţilor de produc­
         este perioada maximă                                 ţie şi comercializare. în acest fel,   Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactaţi reprezentantul legal al C.N.A.D.N.R. - S.A
                                                                                                          în cadrul procedurilor de expropriere  -   Societatea civilă de avocaţi
         în care elevii vor primi   Şi la stat şi la privat   producătorii şi comercianţii vor   „DRAGOMIR ŞI ASOCIAŢII"- Bucureşti, str. Constantin Noica nr 159, sector 6, tel 021.316.71.17/18/19,
                 mere                Programul este implementat   putea să-şi asigure un venit su-^            fax 021.318.71.15, e-mail oJfice@dragomirlaw.ro.
                                   de Consiliul Uniunii Europene şi  plimentar.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9