Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_30
P. 5
p r r -------------------------- ~----- -------- ----------------■------
ithm edorean ZiarulIHUNEDOREANULUI
Joi, 20 august 2 0 0 9
S P E C IA L
Românul de pe Cortina de Fier
Singurul român care şi-a pus semnătura pe Reichstag trăieşte la Orăştie. La 16 ani a fost luat pe front unde a luptat-în armata
sovietică. A făcut peste 5.000 de kilometri pe jos, prin tranşee
Hannelore Acâmulesei _____ N-am ştiut
• • • upă victoria ruşilor în nimic ae
D fraţii mei, care şi ei
Cel de-al H-lea Război
părinţii, de
Mondial, în 6 mai 1945
a fost printre primii
soldaţi care au pătruns spre erau pe front, timp
clădirea Reichstagului, pe co de cinci ani de zile.
loanele căruia şi-a pus semnă
tura: Costache Sandu, român. Când am ajuns
Este astfel singurul român acasă, s-au strâns
care a ajuns cu trupele sovietice
în Berlin şi şi-a lăsat numele pe toţi oamenii din sat.
sediul Fuhrer-ului Hitler. Repa Să vadă minunea”
triat, urmează o carieră milita CO STA C H E SANDU,
ră. A făcut parte din garda care colonel în rezervă
l-a apărat pe preşedintele ame
rican Nixon, în timpul vizitei la salvează peste 800 de vieţi la
Bucureşti. Dacă nu ar fi fost luat catastrofa de la Certej din 1971,
pe front şi-ar fi dorit să devină când sterilul din una dintre
nreot. Azi are aproape 80 de ani halde a plecat peste oraş, a ras
răieşte într-un apartament de pe suprafaţa pământului do
am centrul Orăştiei. uă blocuri şi au murit peste 100
de oameni.
Semnătura
de pe Reichstag Dorinţă împlinită
„Am trăit o suferinţă pe care
n-am meritat-o", povesteşte gâ Azi Rusia, cea care i-a furat
tuit de lacrimi bătrânul, reme tinereţea, îl preţuieşte. Este
morând fiecare clipă trăită în chemat tot mereu la Ambasada
urmă cu peste 60 de ani de par Rusiei la Bucureşti. A fost che
că totul s-ar fi petrecut ieri. mat la Moscova. „Pentru ei, sunt
10 septembrie 1944. Avea istorie", spune aproape amuzat
doar 16 ani când, aflându-se în bătrânul. Iar în semn de recu
gara din Paşcani, s-a pomenit noaştere a meritelor sale, Cos
cu un soldat basarabean care i- tache Sandu a primit în 2005
a spus să meargă pe front. N-a dreptul de port uniformă mili
ştiut să se opună. A mers pe jos tară, cu asigurarea gratuită a e-
până la Ploieşti, unde a primit D EST IN . Luat fără voia lui în armata sovietică care mărşăluia spre chipamentului corespunzătoare
echipament şi muniţie. Instruc Berlin, Costache Sandu avea să poarte timp de cinci ani un război armei din care a făcut parte la
tajul l-a făcut din mers. A pornit care nu era al lui, dar care avea să-i schimbe viaţa pentru totdeauna ieşirea la pensie.
spre Chichinda, în Iugoslavia, Acuzat de pro sovietism,
•'^de a luptat 12 sau 13 zile. Sin- mentul Germaniei, atunci Se A fost distins cu patru medalii Sandu Costache replică amărât:
. a misiune: FOC ÎNAINTE! Au diul Central al Reich-ului, se află de război: Medalia pentru elibe „Rusia mi-a luat un frate. Am
trecut apoi Dunărea, de pe un şi azi la Muzeul Central al Ar rarea Budapestei, a Belgradului fost patru fraţi pe front. Cum să
pod pe altul, apoi târâş, prin matei din Moscova. şi a Vienei şi Medalia „Pentru vi iubesc Rusia?’.
tranşee, până la Budapesta, Curajul tânărului de 17 ani, tejie". Se întoarce mai apoi din Acum trăieşte, împreună cu a venit fără picior... Câte zeci şi telui său, care nu s-a mai întors
Gyor, Viena şi Berlin, prin care a ajuns într-un război ce nu război şi ajunge, pe jos, la Iaşi. soţia sa, într-un apartament din sute de kilometri or. fi făcut ei din Rusia niciodată. „Mama mi-
munţi. Frig, zăpadă, sânge. “Cea era al lui, a fost răsplătit de în Dar nu ajunge acasă. Nu îşi vede centrul Orăştiei. Ajuns la bătrâ din sat şi până la Paşcani şi s-or a lăsat cu limbă de moarte să
mai mare teamă era mereu a- suşi Comandantul Suprem al Ar părinţii şi familia. Pentru că este neţe, se gândeşte tot mai mult la urcat prin toate trenurile să va caut mormântul fratelui meu, să
ceea de a nu rămâne rănit prin matei Sovietice, tovarăşul Sta- trimis la Viena ca soldat în ter părinţii săi. Nu mai sunt demult dă dacă nu-s copiii lor". De care văd dacă are cruce’, sfârşeşte
tranşee", povesteşte bătrânul. lin. "Pentru curajul şi spiritul de men, de unde se va întoarce în în viaţă, dar gândul la suferinţa nu au ştiut nimic timp de cinci povestea colonelul în rezervă
Teama îl urmăreşte şi azi. Reme sacrificiu, dovedite într-o ac ţară după alţi patru ani, în 1949. lor îl călăuzeşte de-a lungul ani ani de zile. „Cât or fi plâns ei în a Costache Sandu. Acum dorinţa îi
morează frica trăită în tranşee ţiune de salvare din încercuire a In tot acest răstimp nu va a- lor senectuţii. „Cât or fi întrebat doua jumătate a nopţii...", se în este îndeplinită.- Bătrânul a găsit
ori de câte ori aude pocnetul u- comandantului de unitate, în junge să scrie sau să dea vreun ei. Pe la poartă, prin curte, prin treabă trist bătrânul. crucea fratelui său. Despre dru
nui foc de artificii. La 6 mai 1945 timpul luptelor pentru elibera semn acasă. “N-am primit nici sat, la fântână... Unde-i Mitică, Cea mai mare dorinţă pe care mul în Siberia în căutarea frate
ajunge la Berlin, unde primesc rea Budapestei, împreună cu doi odată nici o scrisoare. N-am care era şi el pe front, unde-i a avut-o Sandu, ajuns în cel de lui pierdut citiţi în ediţiile vii
vestea victoriei. “Pobeda! Vic soldaţi sovietici, am fost citat şi ştiut nimic de părinţii, de fraţii Costică, unde-i Vasilică, că şi al optulea deceniu de viaţă, a toare ale ZIARULUI HUNEDO-
torie!", murmură bătrânul. Zi mi s-au adresat mulţumiri prin mei, care şi ei erau pe front, ăsta era luat, unde-i Ghiţă, care fost să găsească mormântul fra REANULUL
care l-a înscris pe Sandu Cos ordinul nr. 306, din 24 martie timp de cinci ani de zile. Când
tache în paginile istoriei. Este 1945, al Comandantului Suprem am ajuns acasă, s-au strâns toţi
printre primii soldaţi, şi, se al Armatei Sovietice, Stalin", îşi oamenii din sat. Să vadă minu
pare, singurul român, care a a- aminteşte Costache Sandu. nea. Că m-am întors de pe front,
juns cu trupele sovietice la Ber ştiţi... ", îngână bătrânul.
lin, unde îşi pune semnătura, a- Ultimul steag
lătur de soldaţii sovietici, pe în decembrie 1945 a fost în garda lui Nixon
clădirea Reichstagului. Fotogra delegat să ducă la Moscova In 1950 absolvă Şcoala de
fii cu semnătura sa pe Parla steagul ultimei unităţi de luptă. ofiţeri MAI, de unde iese cu gra
dul de locotenent. Este reparti
zat la Satu Mare şi Iaşi, urmează
Academia Militară la Bucureşti,
de unde ajunge mai întâi la
Constanţa, Craiova şi, în 1964, la
Orăştie. Aici se căsătoreşte cu
Otilia şi au două fete, una me
dic, iar cealaltă jurist. în 1976,
iese la pensie pe caz de boală.
Rănile lăsate de război îl ur
măresc.
De-a lungul carierei militare,
în 1969 face parte din garda de
protecţie a preşedintelui State
lor Unite ale Americii, Richard
Nixon, în vizita la Bucureşti.
Participă la operaţiunile de sal
vare la inundaţiile din 1970 şi
