Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_35
P. 7

Jurnalişti fără                                rontiere                                                          Ziaml’HUNEDOREANULUI

                                                                                                                                        Joi, 27 august 2009




      P R O G R A M  S U D -E S T  EU R O P EA N


      înfruntând biocraţia şi





      stereotipurile, în căutarea identităţii




      Discriminare» împotriva romilor este vizibilă în obstacolele care li se pun acestora atunci când încearcă să obţină docum^itele
      esenţiale de identitate, cele care le permit să trăiască şi să muncească în Ucraina.
      Vlad Lavrov (Ucraina)______
      • • •
            ctiviştii  romi  spun  că
     A      eforturile depuse pen­
            tru a  "facilita"  proce­
            sul  birocratic  al  obţi­
      nerii  paşaportului  intern  nu
      au avut succes.
        Când ai de a face cu ţiganii,
      trebuie să fii ferm, afirmă, sim­
      plu şi direct, articolul. "în nicio
      ocazie sa nu lăsaţi oameni care
      arată a romi să  vă intre în casă
      şi nu intraţi niciodată în contact
      cu ei. Nu reacţionaţi dacă vă cer
      “puţină apă", “ să înfaşe un co­
      pil”, “să vă descânte" sau “să vă
        :ească viitorul”."
        Articolul  "Vânătoare  de
      romi”, a apărut toamna trecută
      într-o ediţie a ziarului oficial al
      poliţiei  ucrainene,  "în numele
      legii”.
        Chiar dacă vânătorile de vră­
     jitoare  ale  Evului  Mediu  sunt
      uitate, prejudecăţile împotriva
      romilor nu au pierit.
        Şi ucrainenii par să fie de a-
      ceeaşi  părere  cu  poliţia.  Un
      sondaj din 2006 al institutului
      Internaţional de Sociologie din
      Kiev,  de  exemplu,  relevă  că
      romii sunt grupul etnic cel mai
      detestat din ţară.
        Aproape 41 % dintre cei 2000
      de respondenţi au declarat că
      nu i-ar lăsa pe romi să intre în
      Ucraina şi doar 2% au declarat
       * ar fi de acord să se înrudeas-
        cu "ţiganii" -  aşa cum îi nu­
      mea sondajul. Cu 18 % din răs­
      punsuri, afroamericanii erau cel
      de-al doilea grup detestat, ur­
      maţi, pe poziţia a treia, de orice
      alţi americani, cu 15% din anti­
      patiile celor chestionaţi.
        în 2008, think-tank- ul a re­
      petat sondajul şi a constatat că
      de data acesta romii s-au clasat
      doar pe locul trei printre naţiu­
      nile antipatizate, după două noi
      opţiuni adăugate în chestionar
      - cecenii şi afganii.
        în pofida acestor simţămin­
      te, în Ucraina există romi. Zem-
      fira Kondur, preşedinta Funda­
      ţiei  Femeilor -   Chirikli  - esti­
      mează că, în  timp ce  numărul
      total  al  populaţiei  rome  este
      estimat în mod oficial la 50.000,
      numărul  real  este de aproape  ""Procedura facilitată”   ajutorul, am cedat nervos la un   toate aceste examene medicale   nerea unui certificat de  la au­  pentru obţinerea paşaportului
      zece ori mai mare. Ea a adăugat  e luată cam prea uşor  moment dat şi le-am spus poli­  - ba încă au cerut şi mai mult. în   toritatea loca ti vă care să ateste  de către persoanele fără acte de
      că unii romii se declară moldo­  Tetiana Blumkina, avocată şi   ţiştilor că o să aduc toţi romii   mod normal, obţinerea unui pa­  că persoana respectivă are un   naştere", dar nu prezintă niciun
      veni sau bulgari pentru a evita   activistă romă, pe jumătate u-   din piaţă, să protesteze în faţa   şaport intern costă 2 euro.  domiciliu  stabil.  în  practică,   fel de facilităţi”, spune Kondur.
      discriminarea.  Mulţi  nu  au   craineană, trăieşte la Makiyiv-   uşii lor.”      •  “Când o persoană fără acte  însă, continuă Blumkina, nu se   “în majoritatea cazurilor, oame­
      niciun fel de acte, căci procesul   ka,  un  oraş  din  regiunea  Do-   Ea povesteşte că tânărul, un   de  identitate  are  o  înfăţişare  eliberează acte celor care dato­  nii nu au nicio şansă, căci ele­
      de solicitare a paşapoartelor in­  neţk, din estul ţării. Ea îi ajută   orfan  analfabet  care  trăia  cu   slavă,  e  tratată  ca  un  egal  şi   rează  bani  pentru  întreţinere   mentul  crucial  al  procedurii
      terne  de  la  poliţie  poate  fi   pe  oameni  să  se  descurce  în   nişte rude de departe, analfa­  poate  solicita  tot  felul  de  lu­  sau  chirie.  Adică,  explică  ea,   cere  martorilor  să  ateste  că
      complicat şi umilitor.     hăţişurile birocraţiei în proce­  bete la rândul lor, avea nevoie   cruri. Dar în cazul romilor, ofi­  aproape niciunui rom din ora­  solicitantul trăia în Ucraina la
        Kondur spune că fundaţia sa  sul obţinerii unui act de iden­  de acte ca să se însoare şi să-şi   cialii arată foarte clar că aşteap­  şul ei.  momentul în care aceasta şi-a
      a constatat că 70% dintre romi   titate  din  partea  autorităţilor   pornească o afacere.  tă ceva în schimbul serviciilor   Kondur  spune  că,  după  ce   declarat independenţa”.
      nu ştiu la cine să apeleze pentru   statului.  Ea  este  de  părere  că   A obţinut, în cele din urmă,   pe care le fac.”  Cherepovsky a contactat-o pen­  —
      ajutor sau cum să se apere îm­  20%  dintre  romii  din  această   paşaportul  intern  după  şapte   Sărăcia extremă din comuni­  tru a-i cere ajutorul ca să-şi re­  Acest material a fost reali­
      potriva  piedicilor  rasiste  pe   regiune  au  nevoie  de  acte  de   luni. La început, poliţia a intero­  tatea romă face ca preţul cer­  zolve problema, prima reacţie a   zat în cadrul proiectului „Pre­
      care le întâmpină când îşi soli­ ‘identitate. Si asta pentru că pă­  gat un şir de martori despre fa­  cetărilor, examenelor medicale   poliţiei  a  fost cea de  neîncre­  sa  şi  accesul  la  sănătate  în
      cită documentele. Paşapoartele   rinţii  nu  le-au  obţinut  certifi­  milia băiatului şi despre rudele   şi eliberarea actelor de identi­  dere. Nu le venea să ceradă că   comunităţile de rromi -  ediţia
      interne sunt necesare în orice   cate de naştere, indispensabile   lui şi a cerut o serie de examene   tate să fie şi mai împovărătoare,   un puşti analfabet ar putea con­  regională", coordonat de Cen­
      situaţie, atunci când soliciţi aju­  pentru  obţinerea  unui  paşa­  medicale,  inclusiv  radiografii   astfel încât cei mai mulţi se simt  tacta un ONG din Kiev cerând   trul  pentru  Jurnalism  Inde­
      tor social, când candidezi pen­  port.                ale încheieturii pumnului, pen­  încurajaţi  să  se  descurce  fără   asistenţă.  pendent,  cu  sprijinul  Open
      tru un loc de muncă, când te in-   în  2008,  povesteşte,  “când   tru a-i stabili vârsta. Blumkina   ele. Blumkina spune că cea mai   “Mai târziu am aflat că toate   Society  institute,  New  York.
      scrii la facultate sau îţi porneşti   un phşti de 21 de ani, pe nume   mai adaugă că poliţia a luat 16   importantă  etapă  a  solicitării   aceste  măsuri  poartă  numele   Mai  multe  informaţii  despre
      o afacere.                 Derbeş Cherepovsky, mi-a cerut  euro, toţi banii băiatului, pentru  unui act de identitate este obţi­  oficial de “Procedura facilitată  proiect găsiţi pe www.cji.ro
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12