Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_38
P. 7

Jurnalişti fără frontiere

                                                                                                                                   M arţi, 1 septem brie 2009




       P R O G R A M  S U D -E S T  EU R O P EA N

       REMEDII PENTRU PROBLEM ELE





       M EDICALE ALE RROMILOR



      Jurnalişti din cinci ţări sud-est europene au analizat multitudinea de probleme - de la lipsa apei potabile şi până la birocraţia şi
      atitudinea ostilă - care fac aproape imposibil ca rromii să trăiască la fel de mult ca alte categorii de cetăţeni.
      ^losemary Armao___________
      • • •
         urnalişti din cinci ţări sud-
     J   est  europene  au  analizat
         multitudinea de probleme -
         de la lipsa apei potabile şi
         până la birocraţia şi atitudinea
      ostilă - care fac aproape impo­
      sibil ca rromii să trăiască Ia fel
      de mult ca alte categorii de ce­
      tăţeni.
        într-o  comunitate  de  rromi
      din Ucraina, la graniţa cu Unga­
      ria,  Elisaveta Laktash locuieşte
      într-o colibă cu două încăperi,
      aşa că fiul ei bolnav de tubercu­
      loză doarme alături de ceilalţi 12
      copii, deşi ea ştie că şi ei ar putea
        se îmbolnăvească.
        Anul acesta, când focul a iz­
      bucnit în baraca construită ilegal
      de Mdfat Emin, nu foarte departe
      de Banca Naţională a  Macedo­
      niei din Skopje, fetiţa acestuia a
      suferit arsuri.  Emin,  bolnav de
      TBC,  a încercat să găsească un
      doctor să o trateze. Deşi nu a re­
      uşit, copilul a supravieţuit.
        în  Zaga  Malivuk,  un  sat  de
      rromi de la margniea Belgradu­
      lui, în Serbia, Muska Saiti este în­
      grijorată că i s-ar putea îmbol­  O  comunitate de rromi de la marginea oraşului Tetovo din Macedonia
      năvi  cei  patru copii,  pentru  că
      trăiesc într-o baracă umedă, rece   Satele de rromi din regiune roiesc   Romilor". Până în 2015, au decis   prezintă lipsa actelor de iden­  de  cele  mai  multe  ori,  nu  se   au găsit şi motive de speranţă.
      şi murdară. „Când Redip are tem­  de copii, dar aproape niciodată   reprezentanţii naţiunilor, se vor   titate. Aceste documente le-ar  gândesc să ia măsuri pentru a-   Echipe de cercetători încep să
      peratură  sau  Abi  plânge  CcPt)   aceştia nu ajung la bătrâneţe.  face eforturi susţinute şi concer­  oferi rromilor, ce se numără cel   şi păstra sănătatea. îşi tratează   studieze  nevoile  medicale  şi
      doare iar urechea, nu sunt bani   în Bucureşti, România, Baba   tate pentru a-i ajuta pe rromi să   mai adesea printre cei mai să­  singuri bolile. Anii de rasism şi   problemele care îi afectează pe
      pentru doctor. Saiti încearcă să-   Vasilica, 48 de ani, este cunoscu­  trăiască la fel ca toţi ceilalţi.  raci cetăţeni, dreptul la servicii   discriminare  i-au  făcut  să  fie   rromi, în Macedonia, responsa­
      şi ţină copii îmbrăcaţi şi curaţi,   tă de către toată lumea din ma­  La trei ani de la această am­  medicale gratuite, inclusiv la în­  sensibili  la  jigniri,  aşa  că  de   bilul de etnie rromă - de proiec­
         când sunt bolnavi ea a trebuit  halaua ei, ca „bunica". Are pro­  biţioasă încercare, reporteri din   grijirea prenatală şi vaccinarea   multe ori reporterii au constata   tele din „Decada de Incluziune”
        ndure", aşa cum chiar ea spune,   bleme la plămâni şi este şomeră,   România, Serbia, Bulgaria, Ma­  copiilor. Dar pentru a obţine ac­  relaţii proaste între personalul   are şi  o funcţie  importantă în
        în sud-estul Europei, membri   dar se întreţine pe ea, pe cei cinci   cedonia şi Ucraina au încercat   te,  trebuie  să  se  facă  dovada   medical şi pacienţii rromi, care   Guvern,  iar în Serbia femei de
      unei minorităţii - poate cea mai   copii  şi  pe  nenumăraţii  nepoţi   să  vadă  dacă  s-a  făcut  vreun   unei  adrese  legale,  iar  rromii   ţipă, fumează în cabinet sau se   etnie romă  au acceptat slujbe
      oprimată şi dispreţuită din lume   din ajutorul social primit de la   progres, în special în domeniul   trăiesc  în  tabere  improvizate,   comportă în moduri în care alţi   prost plătite, de mediatori, pen­
      - pe care cei mai mulţi îi numesc   stat. 0 bufneşte râsul la ideea că  îmbunătăţirii accesului rromi­  lângă  gropi  de  gunoi  sau  în   pacienţi nu o fac. Realitatea să­  tru a-şi ajuta semenii să comu­
      încă ţigani, trăiesc în condiţii ca­  în prezent condiţiile de trai ale   lor la serviciile de sănătate Au   mahalalele  uitate  ale  marilor   răciei crunte, în care sunt nevoiţi   nice cu doctorii, să-şi vaccineze
      re, cu certitudine, îi fac să fie mai   rromilor sunt mai bune decât pe   mers  prin  sate,  au  vorbit  cu   oraşe.  Şi  această  dovadă  nu   să trăiască, nu s-a îmbunătăţit în   copiii şi să-i îndrume pe rromi
      bolnavi  decât  ceilalţi  cetăţeni.   vremea dictatorului Nicolae Cea-   activişti şi cu autorităţi guver­  există. Reporterii au descoperit   trei ani, aşa că problemele legate   prin labirintul de hârtii şi pro­
      Tot ei sunt cei care, cel mai pro­  uşescu.            namentale, cu doctori şi cu asis­  de asemenea,  că, în multe ca­  de  accesul  rromilor  la  servicii   ceduri  prin  care  să  obţină,  în
      babil nu au banii, actele sau răb­  Liderii  multor  ţări  au  ocolit   tente. Reporterii au fost intere­  zuri,  problemele  de  sănătate   medicale  încă  descurajează.   final, actele de identitate.
      darea de a descurca cu medicii,   problemele vechi de secole care   saţi în special de serviciile me­  sunt agravate şi de tradiţiile pe   Aceştia sunt oameni care trăiesc   —
      nu au clinici, spitale, nimic din ce   i-ai izolat şi i-au ţinut în sărăcie   dicale  pentru  femeile însărci­  care  rromii  încă  le  mai  păs­  în cocioabe, adesea lângă gropi   Acest material a fost realizat
      ar fi necesar pentru rezolvarea   pe rromii din Europa. Rromilor le   nate,  de  a  căror  sănătate  de­  trează.  Printre  acestea  se  nu­  de gunoi, fără apă curentă, ca­  în cadrul proiectului „Presa şi
      problemei.                 lipsesc  încă  lucruri  esenţiale,   pinde viitorul comunităţilor de  mără: căsătoriile timpurii, naş­  nalizare sau mâncare suficientă.   accesul la sănătate în comuni­
                                 cum ar fi un adăpost decent, ac­  rromi. Materialele rezultate în   terile  numeroase  la  o  vârstă   Lucrează ca sortatori sau caută   tăţile de rromi -  ediţia regio­
      Rromilor le lipsesc tncA   cesul la învăţătură, servicii de să­  fiecare din cele cinci ţări ţintă   fragedă, căsătoriile între rude  în  gunoaie,  îşi  trimit  copiii  să   nală",  coordonat  de  Centrul
      lucruri esenţiale          nătate şi respectul celorlalţi ce­  sunt extraordinar de asemănă­  apropiate. Rromii pun bază pe   cerşească, dacă vor să mănânce.   pentru Jurnalism Independent,
        Rezultatele sunt înspăimântă­  tăţeni. în 2005, autorităţile din 12   toare. în fiecare ţară, reporterii   forţele  proprii  şi  nu  au încre­  Bolile  infecţioase,  tuberculoză   cu  sprijinul  Open  Society  In­
      toare.  în  Bulgaria,  speranţa de   ţări au decis ca încerce o abor­  au constatat că principala pie­  dere în  ceilalţi,  aşa că  tind să   sau alte afecţiuni pulmonare şi   stitute,  New  York.  Mai  multe
      viaţă a rromilor este cu 10 ani mai   dare nouă şi au declarat începu­  dică în calea accesului rromilor  creadă  că  îngrijirea  medicală   durerile de spate sunt endemice.  informaţii despre proiect găsiţi
      mică decât a celorlalţi cetăţeni.  tul  „Decadei  de  Incluziune  a  la  serviciile  de  sănătate  o  re­  înseamnă doar să iei pastile şi,  Cu toate acestea, reporterii  pe www.cji.ro



























                                                            Familie de rromi din Ocolna, România                   Comunitatea Staro Sajmiste, din Belgrad, Serbia
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12