Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_39
P. 7

Ziarul 1HUNED0REANULUI
                                                                                                                                  M iercuri, 2 septembrie 2009




        PA SIU N E P EN TR U  U N IV ER S


        Astronom în mijlocul oraşului:






         „România nu are un cer bun”





        Dacă trăieşti cu ochii pe cer afli mai multe despre Pămînt. Dacă stai cu ochii în pămînt, nu afli mare lucru despre cer. Aşa cred
        căutătorii de stele, cei care muncesc ziua pentru a se delecta noaptea


























                                                                                                                     PASIUNE. Cu ochii pe cer               FOTO: HOTNEWS.RO

























                                                                                                                     IM AGINE. Spaţiul, văzut de la Cluj    FOTO: HOTNEWS.RO

        Ruxandra Hurezean /         dia ceva.  Dacă vor performan­  tronomia de la 6 ani. Părinţii lui,  România                                   Profesorul Stratan predă is­
        HotNews.ro                  ţă, investesc în instrumente tot  pasionaţi  şi  ei  de  astronomie  nu are un cer bun      Astrono­         toria ştiinţelor la UBB.  Trecea
        •••                         mai sofisticate. Un telescop mo­  aveau  acasă,  într-un  aparta­  Pentru  că  nu  a  putut  sta   mia ne dă o   întîmplător prin piaţă dar a ră­
              i  ies  în  parcuri  sau  pe   dest  costă  cel  puţin  2000  de   ment de bloc comunist, apara­  departe de pasiunea lui pentru   altă pers­  mas să  le  explice  copiilor  po­
              dealuri  pentru  că,  din   euro.  Cele  mai  ieftine  instru­  tură de observare astronomică.   astronomie,  Flueraş a  hotărât   vestea lui Galilei „Sunt dascăl,
              oraşe nu se mai văd ste­  mente profesionale pot fi cum­  Copilul a învăţat să o folosească   să-şi facă o firmă de comercia­  pectivă. Ea reduce   tocmai de aceea pot să spun şi
         E lele.  Poluarea  aerului,   părate cu 50-60 milioane de lei   din  balconul  casei,  sau  de  pe   lizat instrumente de observare   marile probleme de   să atrag atenţia părinţilor că ar
        dar şi iluminatul public au fă­  vechi, dar şi cu 300 de euro poţi   fereastră.Mai târziu nu a studiat  a cerului.  De patru ani încoace   trebui  să  facă eforturi  şi  să-şi
        cut ca cerul marilor oraşe să   lua un telescop de ultimă oră,   astronomia ci sociologia.  se dedică mai mult pasiunii de   pe Pămînt la o scară   crească copiii în strânsă legătu­
        rămână acoperit de pâclă.   de mici dimensiuni, care poate   „Nu am vrut ca din pasiunea   observator. A trecut de la astro­  mai mică. Le face   ră cu universul. în primul rând
           Horaţiu  Flueraş  are  29  de   fi pus şi pe pervazul ferestrei.  mea să fac o meserie. Nu mi-am   nomia  de  birou  la  cea  obser-   pentru că le întreţine vie curio­
        ani, este fiu de dascăli şi are o   în România, mişcarea astro­  dorit să  muncesc în domeniul   vaţională.  comensurabile şi            zitatea. Dacă nu văd cerul pierd
        firmă de aparatură pentru as­  nomilor  amatori  este  relativ  care  îmi  aduce  doar  plăcere.   Horaţiu Flueraş pleacă noap­  facile. Aş putea   cel puţin jumătate din orizontul
        tronomie în Cluj. Flueraş a con­  slabă. Dacă în Ungaria organi­  (Oricum, astronomia ca meserie   tea în căutarea unui loc de unde   spune că astronomia   lor. Unii caută explicaţii despre
        statat că  de la an  la  an,  cerul   zaţia  lor  are  peste  2000  de  nu  este  inclusă  în  nomencla­  să poată studia cerul şi stelele.   ei  pe  pămînt,  alţii în cer.  Cine
        Clujului  este  tot  mai  greu  de   membri, iar la ultimul recensă­  torul de meserii din România.)   „Romania  nu  are  un  cer  bun.   te face mai puternic”  ştie, poate că în seara asta, ti­
        studiat.                    mânt s-au înregistrat pe un site  Am lucrat în cercetarea socio­  Este sub un dom de lumină, dar   H O REA  FLUERAŞ,  nerii  cu  telescoapele  lor  au
           Poluat, cerul se ascunde nu   4-5 mii de observatori amatori,   logică, poate pentru că am vrut   este şi foarte poluată. Din pă­  astronom amator  schimbat viaţa unui copil".
        numai ochiului uman ci şi ob­  în România nu sunt mai mult de   să  ştiu  cât  mai  mult  despre   cate, locurile bune se găsesc tot
        servatorilor  dotaţi  cu  instru­  200 de observatori activi.  oameni,  să  nu  fiu desprins  de   mai greu, spune Flueraş. La Cluj   vedem  stelele,  dar  şi  lumina  Secretele
        mente performante. Ce e de fă­  Horaţiu Flueraş studiază as­  realitate", spune Flueraş.  un loc bun ar fi în parcul  Iuliu   stradală ar fi mai puternică, mai  astronomilor
        cut? Flueraş crede că s-ar putea                                                  Hatieganul, unde nu există ilu­  eficientă şi s-ar putea face eco­  Astronomii migrează la sat.
        începe  de  la  redirecţionarea   • E X T R A                                     minat  public  intens,  dar şi  pe   nomie."           Ei stabilesc adevărate expediţii,
        luminii  becurilor de pe străzi.                                                  Dealul  Feleac,  deasupra  ora­                        în nopţile călduţe de primăvară
        Apoi,  ar  trebui  să  nu  mai  po­  Cum arată nopţile unui astronom              şului.                     Se bucură de 100 de ore     în care-şi petrec zeci de ore de
        luăm aerul. El este, împreună cu   „Când sunt acasă se întâmplă cam aşa. Imi iau instrumentele,  .   Acolo  poţi  evita  stratul  de  de astronomie  observare celestă. Undeva, lân­
        colegii de  la Borealis,  timp de   un termos cu ceai cald, telefonul ca să pot cere ajutorul dacă se   pâclă care acoperă oraşul. Clu­  Timp de patru zile, tinerii as­  gă Bucureşti, într-un sătuc oa­
        patru nopţi, într-o piaţetă a ora­  întâmplă ceva şi plec să caut locuri bune, locuri întunecoase”,   jul,  ca  mai  toate  marile  oraşe   tronomi de la asociaţia Borealis   recare, există o casă în care se
        şului. Au instalat instrumentele   povesteşte Flueraş. „De obicei le găsesc în parcuri. Sau în afară   ale lumii, în ultimii ani a ajuns   au stat lângă telescoapele lor,   află cea mai performantă apa­
        şi le oferă clujenilor ocazia să   oraşului. Observăm nebuloase, galaxii, roiuri de stele, comete,   să fie foarte puternic iluminat şi   uneori  noaptea  pentru  stele,   ratură  de  observare  astrono­
        privească  stelele,  oricât  de   sateliţi, planete. Multă vreme am fost fascinat de planetele   asta  face  observarea  cerului,   alteori ziua pentru soare. E un   mică  din  România.  Este  un
        puţine s-or mai fi văzând.  Jupiter şi Saturn, fiind planete „vii” pentru că acolo au loc   imposibilă.  Eu  nu  sunt pentru   bun  prilej,  crede  Flueraş,  ca   observator privat, iar locul lui
                                    fenomene atmosferice. Sau tranzitul unui satelit pe deasupra   beznă  în  oraşe,  dar  o  măsură   oamenii  să  mai  vadă  cerul  şi   rămâne  secret.  Astronomii  au
        O pasiune                   planetei. Dar dacă faci observaţii de fineţe poţi vedea că   uşor de luat ar fi să se acopere   stelele.  Lângă  ei,  după  numai   promis să nu vorbească despre
        destul de scumpă            stelele de primăvară sunt altele decît stelele de toamna”. Poate   partea  superioară  a  becurilor  două ore se adunaseră aproape   el. De câteva ori pe an, Flueraş
           Horaţiu  Flueraş şi  prietenii   tocmai de aceea, astronomii au hotărât ca în primele zile ale lui   de pe stradă. Atunci lumina ar fi   100 de persoane. Tineri, copii,   ia trenul şi merge acolo. Petrece
        lui organizează expediţii în afa­  aprilie să iasă în stradă cu instrumentele lor şi să ne arate cerul.  direcţionată  spre  pămînt,  nu   dar  şi  vârstnici  încântaţi  de   câteva nopţi interesante şi apoi
        ră oraşului ca să mai poată stu­                                                  spre cer. Nu doar că am putea să  iniţiativa astronomilor.  se întoarce la Cluj.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12