Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_42
P. 6
Ziarul IHUNEDOREANULUI Reporter
Luni, 7 septembrie 2009
S P E C IA L
Japonezii dau în vânt <
Un grup de niponi a petrecut 10 zile în vechile aşezări ale dacilor, alături de copii români care învaţă japoneza. Asiaticii au văzut penti
şi au aflat despre Transilvania mai mult decât ştiau când au venit: Nadia Comăneci şi Dracula *
M onna Voinescu
P 'ă-
• • • ase japonezi au plecat excur-
Ş H P ^ P rs ia de la
pe urmele strămoşilor
românilor. Din curiozi
Sarmizegetusa. Am
tate. Trei studenţi care
învaţă în România - Haruna, văzut pentru prima
Kamada, Hitomi - şi trei volun dată cum trăiesc şi
tari de la JICA (Japan Interna
tional Cooperation Agency), o locuiesc oamenii de
fundaţie ce promovează cul la ţară. Am aflat
tura şi limba niponilor în toa
tă lumea - Sasaki Setsuko, Ta- multe lucruri despre
kata Michico şi Erina Marui- istoria românilor.
ma. I-au însoţit 12 copii ro
mâni care studiază japoneza Sunt de aproape un
la Centrul de Studii Româno- an în România şi am
Japoneze Bucureşti şi un pro mai vizitat, până
fesor din aceeaşi instituţie,
Bogdan Opreanu. acum, trei oraşe -
Şi-au aşezat tabăra într-un Braşov, Sinaia şiBran
sat de lângă Haţeg şi au stat,
vreme de 10 zile, la Sarmizege- SASAKI SETSU KO ,
tusa Regia şi la Sarmizegetusa profesor limba japoneză şi
Ulpiana Traiana. Şi n-au plecat voluntar JIC A , din Yokohama
din judeţ până când n-au văzut
şi Castelul Corvinilor, şi bustu- chiar dorinţa de a reveni la
rile gimnastelor de la Liceul Sarmizegetusa, chiar şi ca vo
Sportiv din Deva. luntari", spune reprezentantul
unei agenţii de turism din Ca
înapoi, tn istorie pitală, care se ocupă de promo
Şederea străinilor în judeţul varea României în Japonia,
Hunedoara a însemnat o tabără Alina Brojban, care i-a însoţit pe
de studiu. Pe fostele tărâmuri străini în tabăra de la Sarmize
ale dacilor, niponii au văzut getusa.
pentru prima dată cum arată o
gospodărie ţărănească. Dar şi o Origami în inima Daciei
stână. Ineditul s-a aflat, pentru Studenţii asiatici le-au dez
ei, la tot pasul în drumeţia din văluit copiilor români secretul
Munţii Orăştiei. artei origami - adică, plierea
Au organizat workshopuri şi hârtiei colorate în modele de
le-au făcut surprize românilor creaturi vii sau forme deco
care i-au însoţit. Au gustat din rative abstracte. Un simbol al
mâncarea noastră şi ne-au în frumuseţii şi perfecţiunii japo
văţat dansurile şi jocurile. Le-au neze. Europenii au aflat despre
arătat, la rândul lor, românilor, aceasta prin secolul XII, dar
dansuri şi le-au vorbit despre niponii au îndoit hârtia cam de
sărbătorile japoneze. Nu s-au prin primul veac al erei noastre.
dat în lături nici să le prepare La început, o făceau doar famili
mâncăruri din Ţara Soarelui ile avute - au povestit ei - pen
Răsare şi nici să facă un traseu tru că hârtia era un obiect rar şi
de patru ceasuri prin munţii preţios în patria cireşilor înflo IS T O R IE . Ruinele fostei capitale a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele complet, Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetus
dacilor, pe o ploaie torenţială. riţi. Dezvoltarea comerţului în arheologic
în fiecare zi petrecută în ju să a dus la răspândirea hârtiei
deţ au reuşit să descopere câte în ţară, iar origami a ajuns şi la toate cărţile pe care le primeşte, în joc la Suika Wari. Suika se: adus în faţa celorlalţi, e legat la Dar numai una - a lui - îi dă in
puţin din viaţa, cultura şi obi îndemâna japonezilor obişnuiţi. înaintea celorlalţi. Ultimului traduce „pepene verde". Miza ochi şi are datoria să spargă pe dicaţii corecte. El trebuie să-şi
ceiurile strămoşilor românilor. Toţi asiaticii se pricep să „mo participant rămas în joc i se jocului e spargerea unui pepene penele. Ca să-l dibuiască, tre-, dea seama cine spune adevărul
Ghizi le-au fost Vladimir Bri- deleze” hârtia în modele dife spune „trombon". cu bâta. Concurenţii se împart buie să fie ghidat. îl şi cine nu. La un moment dat,
linsky - redactor şef al revistei rite. Dar cea mai frumoasă şi La schimb, niponii i-au atras în două echipe. Unul dintre ei e orientează fiecare echipă. din pricina strigătelor care vin
„Dacia Magazin" şi Gică Băeş- mai populară formă de origami din ambele părţi, e dezorientat.
tean - cercetător ştiinţific şi şef rămâne însă cocorul. Credinţa Şi nu-i rămâne decât să roteas
al Muzeului Sarmizegetusa. populară niponă spune că acela că bâta dintr-o parte în alta pâ
„Copiii au fost impresionaţi care reuşeşte să plieze 1.000 de nă sparge pepenele.
de istoria locurilor. Şi-au arătat cocori din hârtie va primi, drept
răsplată, din partea zeilor, îm Tanabata niponilor, în
• EXTRA plinirea unei dorinţe. copacii dacilor
La Sarmizegetusa însă ni Chair dacă trecuse ziua de 7
Niponii vor
meni nu s-a încumetat să a- iulie, când e celebrată în Japo
să deprindă jungă la un astfel de număr. nia, copiii români au sărbătorit,
meşteşugurile Timpul se scurgea parcă mai re la una cu niponii, Tanabata. Săr
dacilor pede în celebra Ulpie de la poa bătoarea e dedicată stelelor şi
lele Retezatului şi fiecare mai a- îndrăgostiţilor şi a intrat în Ţara
Uimiţi de locurile în care vea multe de învăţat de la co Soarelui Răsare după anul 794.
au vieţuit supuşii lui legii de tabără. E un fel de Valentine's Day ni
Decebal, asiaticii şi-au pus pon, inspirat după o sărbătoare
în gând să le deprindă şi „Trombon” la schimb chinezească şi care se celebrea
meşteşugurile. Olăritul, de cu Suika Wari ză în ziua a şaptea a lunii a
pildă. Deocamdată, i-au Japonezii au vrut să înveţe şaptea a anului. Adică, atunci
aflat povestea. Dar speră să un joc de-al românilor. Copiii când legenda spune că două
pună şi-n practică învăţătura i-au învăţat „Trombonul". Un stele - Orihime (Vega) şi Hiko-
asta, într-o bună zi. joc de cărţi la-ndemână într-o boshi (Altair) - se întâlnesc pe
Poate a anului viitor, tot tabără pentru că nu limitează Calea Lactee. Sărbătoarea are la
într-o tabără. De olărit. numărul de participanţi. Scopul bază mitul unor tineri îndrăgos
fiecărui jucător este să scape de tiţi - ea, ţesătoare, iar el, eres-
