Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_45
P. 5
Repo Bfiflfadunedorean ZiaruPHUNEDOREANULUI
■ ■ ■ k ________________ Joi, 10 septembrie 2009
S P E C IA L
latăl unei hunedorence a luptat
cot la cot cu Ecaterina Teodoroiu
A trăit cu moartea lângă el, în războaiele mondiale. S-a uitat în ochii duşmanului din linia întâi. Nu s-a lăsat ciuruit de gloanţe în niciun chip.
S-a întors acasă cu Crucea de Fier. A scăpat teafăr şi din Lupeni '29. Şi ca o ironie, a închis ochii după ce-a alunecat pe gheaţă, la 51 de ani
Monna Voinescu_____________
• • •
ra fiu de căpitan. Tatăl
îi plecase pe front. Un
deva, în Moldova. El şi
E frate-său aveau aceeaşi
soartă. Arma şi uniforma mili
tară. Izbucnise Războiul Naţi
unilor. Lupta pentru reîm păr
ţirea lumii.
Pe baricade, cu Ioana
D'Arc a românilor
în 1916, Pamfilie Gheorghi-
ţoiu era încă în Târgu Jiul natal.
Ai lui aveau o căsuţă dincolo de
odul Jiului, spre Mehedinţi.
N-avea nici 16 ani, dar înainta
rea trupelor nemţeşti în Oltenia
l-au silit să-nveţe a mânui arma.
La una cu frate-său Ştefan. Răz
boiul cuprinsese totul înjur.
în dimineaţa lui 14 octom
brie, detaşamentul lui ţinea
piept duşmanului nemţesc la
Podul Jiului. Lupta s-a declanşat ISTORIE. Bătălia de la Stalingrad a reprezentat punctul de cotitură în războiul dintre Germania şi
în jur de 11.30. Trupele germane Uniunea Sovietică. Generalul Zhukov, care a jucat un rol important în victoria sovieticilor, a condus
înaintau spre pod. Bătălia avea ulterior atacul acestora asupra Berlinului
să rămână în istorie ca un epi
sod aparte al luptelor de pe Jiu. un camarad de arme. Soldaţii e- ce era mai crunt şi mai urât pe un doctor. Nici o schimbare. Du
De partea soldaţilor români rau hămesiţi de foame. Cei doi lume. Dar l-au lăsat în viaţă. rerea îl paraliza. A fost de acord
au venit şi civili, şi cercetaşi. au dat o raită prin jur, să caute Moartea nu s-a putut apropia atunci să fie operat. Prea târziu
Printre cei din urmă se afla şi de-ale gurii. Au găsit doar nişte de el pe niciun front. A făcut-o, însă. A doua zi de Crăciun, a în
Ecaterina Teodoroiu (foto), cea băutură, la o casă dintr-un sat. în schimb, în curtea casei. în chis ochii. Rana se infectase
care avea să fie numită mai târ AMINTIRI. Pamfilie Gheorghiţoiu a fost tatăl a 18 copii. Doar S-au cinstit zdravăn şi-au ador iarna lui '52. serios.
ziu Ioana D'Arc a României. patru dintre ei au supravieţuit însă, două fete ;i doi băieţi. Fiecare a mit buştean. Dimineaţa, au auzit Pamfilie Gheorghiţoiu a a- „A murit în braţele mele. îna
Pamfilie şi Ştefan Gheorghi- aflat de la părintele său grozăviile de pe front. Iar ce n-a apucat să tancurile ruşilor- Veneau spre lunecat pe gheaţă încercând să inte să închidă ochii, mi-a spus
‘oiu au luptat la una cu ea. Câ- povestească bărbatul, a istorisit sora lui care are acum 90 de ani ei. Au pus mâna pe doi cai şi-au aducă acasă nişte găleţi cu apă că onoarea e cea mai mare ave
eva zile mai târziu, femeia îşi luat-o la galop printre ruşi. scoasă din fântână. Una i-a lovit re pe care o poate avea un om.
pierdea fratele, pe Nicolae, în obu? la Filiaşi. După o şedere în să trăiască şi masacrul ortacilor Goana i-a salvat. pântecul cu marginea. Rana l-a M-a sfătuit să-mi respect cu
luptele de la Porceni. De-atunci spital, s-a întors pe front. Un an care a şocat întreaga Europă. chinuit câteva zile, dar n-a fost vântul toată viaţa, atunci când
înainte, avea să lupte sub co mai târziu, în august, cădea ră Dar a reuşit iar să păcălească Decorat cu chip să-l ducă cineva la spital. mi-1 dau", îşi aminteşte fiica hu
manda lui Ştefan Gheorghiţoiu, pusă de gloanţe la Mărăseşti. moartea. Chiar dacă s-a aflat, la Crucea de Fier Când n-a mai putut, a chemat nedoreanului.
fostul comandant de pluton al fel ca ceilalţi, în bătaia puştii. Pamfilie Gheorghiţoiu s-a
fratelui său. A scăpat de moarte Zeci de mineri au murit atunci şi întors de pe front cu Crucea de
la Lupeni '29 alte câteva sute au fost răniţi. Fier. Decoraţia era cea mai de
Pamfilie Gheorghiţoiu s-a în Pe Gheorghiţoiu l-a salvat un seamă la vremea aceea. Iar băr
tors teafăr din prima deflagra WC. A stat îngropat până la gât batul s-a ales cu ea dintr-o în
ţie mondială. Războiul îi ucisese în fecale şi nu l-a prins în vâl tâmplare, îşi aminteşte fiica sa.
mama. Femeia care născuse IO toarea ei vânătoarea de oa Soldatul căuta cu înfrigurare
copii, iar cu al ll-lea era însărci meni. orice s-ar fi putut mânca. îşi fă
nată când el şi-a luat arma şi a cea cărare prin nămeţi, prin pă
plecat pe front. „Au omorât-o Călare printre dure. Şi el, şi un camarad de lup
soldaţii nemţi. După ce-au vio ruşi înarmaţi tă. Au văzut deodată o pată de
lat-o", povesteşte fiica lui Războiul care avea să ucidă culoare pe albul zăpezii. Se
Gheorghiţoiu. aproape 60 de milioane de oa măna cu un animal. 0 vulpe ori
Pamfilie a cunoscut o fată meni l-a chemat iar la arme pe vreun iepure. Nu puteau dis
din Săcărâmb şi s-a însurat la 20 Pamfilie Gheorghiţoiu. Bărbatul tinge mare lucru de la depărta
de ani. S-a îndrăgostit de ea în se mutase la Orăştie, cu nevasta re. Când s-au apropiat, pămân
ziua când tânăra îşi înmormân şi copiii. I-a lăsat în urmă şi-a tul parcă s-a ridicat în faţa lor.
ta logodnicul. Şi-a promis s-o ia plecat pe front. Până la Stalin- Era o traşee plină cu soldaţi
de nevastă. Şi aşa a făcut. Cu grad. A simţit pe pielea lui cea ruşi. Au ieşit pe rând, cu mâinile
„Tata povestea că între rând, cei doi s-au stabilit la Pe mai sângeroasă şi mai mare ridicate. Voiau să se predea şi
Ecaterina şi fratele lui, Ştefan, s- troşani. bătălie din istoria omenirii. Un aşteptau să audă o vorbă româ
a înfiripat curând şi o legătură Revolta minerilor de la Lu punct de cotitură pe frontul de nească. Nu voiau să cadă pe
prietenească”, rememorează as peni, din august 1929, îl găsea est în Războiul al Doilea Mon mâna nemţilor. Ştiau că-i ucid,
tăzi fiica lui Pamfilie Gheorghi pe Pamfilie Gheorghiţoiu în Va dial. Ruşii au distrus apărarea. ca să nu le mănânce proviziile
ţoiu, deveanca Mioriţa Bozeşan. lea Jiului. Evenimentele l-au Trupele româneşti şi germane de hrană.
Pe 3 noiembrie, Târgu Jiul că prins în mijlocul lor. l-a fost dat au fost încercuite şi au capitu în schimbul ruşilor, Gheor t 1
dea în mâna germanilor. Solda lat. Nemţii au pierdut două ar ghiţoiu a primit o permisie. în
ţii români au continuat să lupte • EX T R A mate. Românii, la fel. Pentru so iarna lui '42. A venit acasă, să-şi
la Dăneşti, Brătuia, Bărbăteşti, vietici, bătălia de la Stalingrad a vadă familia. Copiii însă nu l-au
Filiaşi, îndreptându-se spre Bu marcat începutul eliberării ţării. recunoscut, îşi aminteşte fiica
cureşti. Spre sfârşitul lunii, ne Lupta aceasta a dus, în cele din bărbatului, care mai spune că,
mţii ocupau şi Capitala, iar ar urmă, la victoria din 1945 asu nopţi la rând duă moartea pă
mata şi administraţia româ pra Germaniei naziste. rintelui său, îl visa venind de pe
nească erau evacuate în Moldo este anul în care „La Stalingrad, a fost cât pe frontul din Rusia.
va. Fraţii Gheorghiţoiu şi „Ero s-a născut Pamfilie ce să pună ruşii mâna pe el", po
ina de la Jiu" s-au retras la Iaşi. vesteşte fiica lui Gheorghiţoiu. Ucis de-o găleată REMEMBER. Din când în când, Gheorghiţoiu mai trimitea acasă câte
Ecaterina Teodoroiu era rănită Gheorghiţoiu Dar bărbatul a reuşit să se fu Războaiele mondiale i-au o fotografie de pe front. Aceasta e singura care s-a păstrat în timp, din
la piciorul stâng. 0 atinsese un rişeze printre ei, împreună cu descoperit hunedoreanului tot vremurile războaielor FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MIORIŢA BOZEŞAN
