Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_48
P. 7

3?
                                  Hunedorean                                                                          ZirfH UN EDOREAN ULUI
                                                                                                                               Marţi, 15 septem brie 2009









        trei






      dia







     >pt oraşe ale ţării.









                                  Cenuşa care rămâne din tru­
                                                            ■ EXTRA
                               pul  ars  e  aruncată  în  râu.  Iar
                               când aceasta atinge apa, indienii   Curiozităţi indiene
                               cred  că  sufletul  e  eliberat  din     >
                               ciclul reîncarnărilor.       O  mulţime de lucruri au reuşit s-o impresioneze pe Corina
                                  „Doar  la  un  crematoriu,  de   Sava în săptămânile petrecute în India. Pe multe e convinsă că
                               pildă, se ard câte 300-400 de tru­  nu şi le va putea explica, poate, niciodată. De pildă, bărbaţii
                               puri pe zi. Focul nu se stinge nici   care sunt prieteni umblă pe stradă ţinându-se de mână.   Acelaşi meniu:   s-au  întâlnit  din  nou  cu  copiii
                               dacă plouă. Indienii spun că pâ­  Femeile, nu au voie să facă asta. Şi nici soţii. Hunedoreanca a   orez şi linte  sărmanilor. într-un orfelinat cu
                               nă şi lemnele ard chiar dacă sunt   aflat şi semnificaţia aluniţei de pe fruntea indiencelor. Celebrul   India e o ţară cu oraşe recu­  50 de fetiţe şi un băiat ce n-avea
                               ude. Oricum, ei le ţin ani întregi   semn are dimensiuni diferite, în funcţie de statutul social şi de   noscute în lume, dar în care oa­  mai mult de un an şi jumătate.
                               în apă înainte de-a  le  folosi  la   starea civilă. Pe de altă parte, toate femeile îşi creionează ochii   menii  trăiesc,  în  majoritate,  la   Sărăcia îi  silise  mama  să-l  lase
                               rug", povesteşte Corina Sava.  cu culoare neagră. Chiar şi fetiţele. Şi îşi tatuează mîinile cu   sate. Iar sărăcia vieţuieşte la una   aici, la puţin timp după naştere.
     Gange, iau apă în sticle, merg la   Nu orice mort este incinerat,   hena. Pentru înfrumuseţare. Există şi o legendă, conform   cu  ei.  Casele  le  sunt  un  soi  de   Un pastor le purta de grijă tutu­
     emple şi o varsă peste idolii lor.   a descoperit hunedoreanca. Ca­  căreia, cu cât rezistă mai mult tatuajul, cu atât mai mult va fi   grajduri. Când plouă, se umplu   ror. Le-a construit o casă cu do­
     Gumpără  flori  şi  fructe,  se  în-   davrele copiilor, de exemplu -    iubită femeia de către viitorul sot.  de noroi. Pereţii sunt ridicaţi din   uă nivele pe un vârf de munte. La
     ;hină şi-apoi îşi văd de treburile   care sunt consideraţi sfinţi, ale                                      beţe de bambus, iar tabla de pe   ultimul etaj era camera copile­
     .asei.                    femeilor însărcinate, leproşilor   plut cu apă din râu şi a sfat ore în   A luat apoi apă cu mâna, a dus-o   acoperiş e pentru mulţi un lux.   lor.  Dormeau câte două-trei în
      Pe malul Gangelui, te izbeşte   sau ale oamenii muşcaţi de co­  şir  la  coadă  să-şi  poată  aduce   pios la gură şi a înghiţit-o.  Sunt sate în care singura clădire   pat. Unele mai au câte un părin­
     ncă  o  privelişte.  Bătrâni  care   bră sunt aruncate, din barcă, în   jertfa la Templul de Aur. Armata    din  cărămidă  este  templul,  îşi   te, dar oamenii nu le pot creşte
     iorm pe scările ce coboară de la   mijlocul Gangelui. Asta, după ce   a fost prezentă la tot evenimen­  Printre şobolani,   aminteşte Corina Sava.  din cauza sărăciei. Atunci,  le a-
     emple. întinşi pe cimentul gol   li se leagă o piatră de gât.  tul. Pentru siguranţă.  spre Siliguri          Prea puţini indieni îşi permit   duc aici.
     )ri pe o bucată de pânză. Se a-   Apa râului sacru al hinduşilor                   în India, toate animalele sunt   trei mese pe zi. Şi acestea cons­  La parterul casei funcţionea­
    jropie de râu când simt că moar-   alimentează tot oraşul Varanasi.   Cu barca pe   zeificate. Cu cât ai mai mulţi şo­  tând în orez şi, uneori, linte. La   ză o şcoală. Cam toate orfelina­
     :ea-i pe aproape. Şi cred că, dacă   Filtrată, desigur. Oamenii vin zil­  râul maroniu  bolani în casă, cu atât ţi-e mai bi­  care se adaugă fructe şi legume.   tele  au  şi  o şcoală  particulară,
     :e atingi de apă când închizi o-   nic la Gange şi se scaldă. De-aici   Toată  echipa  românilor  a   necuvântat căminul,  sunt con­  Majoritatea mănâncă cu mâna.   explică  hunedoreanca.  Fiecare
    :hii, sufletul îţi va fi eliberat de   beau apă şi aici îşi spală rufele.   făcut o plimbare cu barca pe râul   vinşi hinduşii.  Iar pe masa lor nu există pâine.   copil  îl  costă  pe  proprietarul
    ciclul reîncarnărilor nesfârşite şi   De lângă hoituri, căci în apă plu­  sacru. S-au târguit cu barcagiii ca   De asta aveau să-şi dea sea­  Au doar un fel de lipie, pe care o   aşezământului  în jur  de  40  de
    va ajunge direct în Nirvana.  tesc  continuu  cadavre  de  ani­  să  obţină  un  preţ  rezonabil.  E   ma şi românii, în drum spre o-   numesc  ceapati  şi  pe  care  le-o   euro.  Lunar.  Iar  suma  include
                               male.                       drept,  oamenii  aceia  vâsleau   raşul Siliguri. Au plecat cu trenul.   dau musafirilor. Dacă aceştia cer.  hrana, îmbrăcămintea şi şcoala,
    R    sacru,                                            ziua întreagă doar pentru câteva   O călătorie de 18 ore. Pe peron,   „Mănâncă  foarte  picat  iar   mai spune Corina Sava.
    plin de cadavre             Ultima zi închinată        monede. Dar nu poţi trece peste   printre  şine,  mişunau  sute  de   mâncarea  de  bază  e  orezul.   Hunedoreanca ar repeta ori­
      Tot pe  malul râului sacru al   zeului suprem        târguială. Căci dacă te văd străin,   şobolani.  Aproape  de  ei,  erau   Le-am dus dulciuri  şi alimente.   când  experienţa  din  India.  în
    tinduşilor se află şi câteva cre-   în periplul ei prin ţara marilor   îţi  cer  de  două-trei  ori  preţul   magazine cu alimente. Un lucru   La fel fac şi alţi oameni care vin   ciuda  mizeriei,  a  microbilor  şi
    natorii.  Locul  unde  sunt  arşi   contraste, Corina a întâlnit şi un   plimbării.  obişnuit  în  ţara  aceea,  spune   în astfel de misiuni - le dăruiesc   bolilor din Ţara piperului. Spune
    .morţii. Când un indian moare, ai   Sadhu - om sfânt la hinduşi. îşi   „Trebuie  să  treci  prin  apa   Corina Sava.  mâncare şi mai ales ciocolată",   că  tot  grupul  s-a  întors  acasă
    lui îl îmbracă în  alb şi-l  duc  la   pusese viaţa deoparte doar pen­  Gangelui ca să-ţi dai seama  cu   Şi-au luat bilete la cuşetă. în   povesteşte hunedoreanca.  teafăr. Neatins de vreo maladie.
    Gange  să-i  spele  corpul.  Cum-   tru rugăciune şi meditaţie. în fie­  adevărat ce-nseamnă el pentru   India, asta înseamnă  un vagon   Au fost precauţi, explică ea. Şi-
    aără apoi exact 250 de kilograme   care dimineaţă venea şi se ruga   sărmanii hinduşi. Miros de fum,   fără compartimente. Ci doar cu  Orfelinatul celor   au făcut vaccinuri  la plecare -
    de lemne şi pregătesc un rug pe   zeiţei Ganga, făcând diferite ri­  de mizerie, de cadavru... Nu pot   câteva paturi pe jos şi alte două   50 de copile  împotriva  febrei  tifoide  şi  a
    care  pun  mortul.  Cu  puţin jar   tualuri. Nu l-a putut fotografia,   să nu te mişte  toate astea.  Cu­  deasupra,  cât  se  poate  de  în­  Kalimpong  a  impresionat-o   febrei  galbene,  şi  au  înghiţit
    luat, contra cost, de la brahman   căci în zona crematoriilor e in­  loarea maronie a apei îţi spune   ghesuite.  de-a dreptul pe Corina. Românii  pastile împotriva malariei.
    ii dau foc. Jarul are şi el o poves­  terzis acest lucru. Nu i-a rămas   parcă ce durere trăiesc oamenii
    te. Hinduşii cred că provine de la   decât să-l urmărească. La fel ca   care caută să mulţumească miile
    un  foc  aprins  de  Shiva  acum   şi coada de câţiva kilometri care   de zei şi trăiesc cu teama de răz­
    3.500 de ani şi care arde conti­  se forma  la temple în ultima zi   bunare  a  lui  Shiva",  spune  Co­
    nuu. Oricare dintre ei ar prefera   închinată  lui  Shiva  -   3  august.   rina, amintindu-şi de un bătrân,
    să moară mai degrabă decât să   Mii de oameni din toate colţurile   intrat în  apă  până  la  piept.  Cu
        lase să se stingă acest foc.  Indiei au venit atunci  pe malul   ochii  închişi,  se  închina  zeiţei
                               Ganelui.  Fiecare şi-a cumpărat  Ganga, în direcţia apei.





























                                                                                      PEN TRU  TO T O M U L  Ricşa este vehiculul cel mai popular în Indiaa
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12