Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_63
P. 7

Rep3EhilOO%                                                                                    fs'M '           ZiaruRHUNEDOREANULUI

                                                                                                                                      Marti, 6 octombrie 2009




        SPECIAL


         30 de hunedoreni i-au adus pe drumul cel bun



         pe turiştii din Retezat. Acum 2 0  de ani!




        Hunedorenii care au făcut primele marcaje şi trasee în Retezat, în 1989, s-au reîntâlnit după 20 de ani în inima celui
        mai grandios masiv montan din Carpaţii româneşti
        Monna Voinescu
        • • •
             Retezat te rătăceai uşor
         ¥  acum două decenii. Marca-
         I  jele lipseau iar pe trasee nu
         X  se încumetau prea mulţi. 0
        mână  de  oameni  s-au  gândit
        atunci să facă ceva pentru ma­
        sivul care, mai târziu, avea să
        intre, pentru o vreme, în cursa
        pentru Cele 7 minuni naturale
        ale lumii.

        Cu stâlpi şi cu ciment
         în cârcă
           Ideea a fost a unui muzeograf
        - Ioan Ghira, şi a unui inginer sil­
        vic - Erika Stanciu.  în jurul  lor
          au adunat alţi câţiva împăti­
          mi ai muntelui din Cercul de tu­
        rism Bucura. Vreo 30 de oameni
        în total, care şi-au pus în gând să
        lase ceva în urma lor. Şi asta, vo­
        luntar.
           Au luat modelul de la braşo­
        veni, care aveau un Cerc de Pro­
        tecţia Naturii şi Turism, înfiinţat   DUPĂ 20 DE ANI. Doar 13 dintre temerari au venit la întâlnirea din Retezat. De-acum, plănuiesc să se
        în 1973, în cadrul Casei de Cultură   revadă mai des. Măcar o dată pe an     FOTO: ARHIVA PERSONALĂ SORIN ANDRONE                                   N-a fost o
        a Studenţilor.                                                                                                 ' EX T R A
           „Consiliul Judeţean ne-a dat   tru ani.  Ca să  meargă  lucrurile   »EX T R A                                                                   treabă
        nişte bani şi un tractor cu care   mai repede, şi-au împărţit mun­                                                                                 uşoară. Am
        am transportat materialele până   tele între ei. Unii au ales văile, al­  Grădina Edenului pe pământ             1935
        la  Pietrele",  îşi  aminteşte  unul   ţii crestele. Şi aşa au pus la punct                                                              muncit pe brânci
        dintre membrii trupei, loan Ghi­  cele aproape 20 de trasee care   Parcul Naţional Retezat a fost creat în urmă cu 74 de ani, la ini­    acum 20 de ani, dar
        ra, astăzi lector la Facultatea de   există acum în Retezat.  ţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Bota­  este anul în care
        Biologie  a  Universităţii  Babeş-                      nice din Cluj-Napoca. Suprafaţa sa depăşeşte 40.000 de hec­                      am lăşat ceva bun în
        Bolyai din Cluj-Napoca.     Concediu pentru             tare şi are statut de arie naturală protejată, fiind recunoscut ca   a fost înfiinţat Parcul   urma noastră. Eram
           De la Pietrele însă, voluntarii  voluntariat         Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. Parcul este renumit pentru   National Retezat  cu mult mai tineri, iar
        au  cărat  materialele  cu  cârca.   Pentru că fiecare avea un loc   diversitatea floristică şi faunistică, adăpostind o treime din spe­
        Zeci de saci cu ciment, vopsele,   de muncă, au plănuit să se ocupe   ciile de plante din România -  dintre care 90 nu mai există nică­  lucruri. In bine. Acum există re­  entuziasmul era mare”
          îlpi de marcaj, unelte şi cam tot   de marcajele muntelui în conce­  ieri, 50 de specii de mamifere, 168 de specii de păsări, 9 specii de   guli stricte, ca în orice arie pro­  IOAN STER EA , profesor
        «_e era nevoie pentru o astfel de   diu. Aşa că-şi luau corturile şi fă­  reptile şi 5 de amfibieqi. Din 1999, Parcul Naţional Retezat are   tejată. M-am bucurat să-i revăd
        acţiune care avea să durere pa-  ceau  câte  şase  ieşiri  pe  săptă­  administraţie proprie. In septembrie 2004, a devenit membru al   pe  oamenii  aceia  minunaţi  cu   tele mult mai curat ca pe vremuri
                                    mână,  din iunie până-n august.   Fundaţiei 0AN Parks, iar din 2007 este protejat ca propunere de   care am străbătut cândva fiecare   şi crede că asta se datorează mai
          • EX TR A
                                    Odată cu realizarea marcajelor,   sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000.  traseu. A fost o altfel de întâlnire.   cu seamă rangerilor care stau cu
         Tărâmul                    tăiau şi crengile copacilor care se                                              La fel ca o sărbătoare. Păcat că a   ochii  pe  turiştii  mai  puţin  dis­
         unicatelor                 aplecau spre pământ. De câteva   „Gunoaiele nu le puteam căra   cale tot felul de jocuri şi concur­  fost scurtă”,  spune unul dintre   ciplinaţi. Dar povesteşte că a a-
                                    ori pe an, strângeau gunoiul ră­  prea departe.  Le adunam la un   suri.         membrii trupei, profesorul loan  vut şi o surpriză neplăcută. A dat
         Cel mai complex şi mai     mas în urma turiştilor care se a-   loc, în movile, şi le acopeream cu           Sterea, astăzi în vârstă de 56 de   nas  în  nas  cu  nişte  ţărani  din
         grandios masiv montan din   vântauîn Parcul Naţional Retezat.  bolovani", povesteşte profesorul  Reguli stricte  ani.                   Nucşoara, înarmaţi că târnăcoa­
                                               A
         Carpaţii româneşti                    ,ln anii        Ghira, amintindu-şi că, pentru o   Au trecut 20 de ani de atunci.                 pe şi sape, carp scotoceau de zor
         adăposteşte 80 de lacuri şi                           vreme, cei 30 de hunedoreni au   Retezatul continuă să atragă cu­  Genţiana, distrusă   prin Parcul Naţional Retezat du­
         tăun printre care se află şi cel     .aceia, am       fost şi salvamontişti, căci acum   riozitatea  românilor şi  a  străi­  cu târnăcopul  pă rădăcină de Genţiană. Planta
         mai întins lac glaciar din   __   __'stat mai         20 de ani, tot Retezatul avea doar  nilor, deopotrivă. Anul trecut, de   Temerarii datorită cărora tu­  e ocrotită de lege, dar lor nu le
         România -  Bucura, dar şi cel                         două puncte Salvamont.     pildă, peste 10.000 de turişti stră­  ristul nu se mai rătăceşte cu una,   pasă.  0 culeg şi o vând pentru
         mai adânc Igc glaciar din ţară   mult pe munte          în septembrie 1988, cam 70 la   ini i-au cutreierat cărările. Trupa   cu două,  prin Retezat şi-au re­  proprietăţile medicinale pe care
         -  Zănoaga. In Retezat     decât acasă. Ne luam       sută dintre marcaje erau gata, iar  care a făcut primele marcaje şi   văzut munca din tinereţe şi cred   le are.
         găseşti laolaltă atât relieful                        în anul următor, voluntarii şi-au   trasee în inima muntelui a pus la   că, pe ici-colo, ar trebui refăcută.  Chiar dacă  timpul  i-a  risipit
         tipic glaciar, cât şi calcare   concediu, căci fiecare   încheiat acţiunea printr-o tabără   cale o revedere. Din aproape 30,   „în câteva zone, n-ar strica să   prin toate colţurile ţării ori prin
         împânzite cu chei, peşteri şi   aveam meseriile       organizată la Zănoaga. Cinci se­  câţi au fost în 1989, au venit la în­  fie montaţi stâlpi de marcaj noi.   străinătate, cei 30 de hunedoreni
         avene. Peste 20 de vârfuri   noastre, şT plecam în    zoane  de  muncă  de  dimineaţa   tâlnire doar 13. Astăzi, au 20 de   Măcar pe traseele de iarnă, căci   care le-au arătat turiştilor dru­
         ale muntelui depăşesc 2.000                           până seara, socotesc temerarii,   ani în plus, dar nu le-a pierit dra­  atunci zăpada acoperă marcajele   mul cel bun în Retezat şi-au pro­
         de metri. Zona este izvorul   Retezat, răceam asta  amintindu-şi  cum  se  adunau,   gul de munte.          de pe stâncă", e de părere Sorin   pus să se revadă mai des pe cres­
         multor legende şi poveşti   şi de şase ori pe         seara, în jurul focului de tabără şi   „în  Retezat  s-au  schimbat  Androne, acum în vârstă de 42 de   tele unde au pus osul la muncă a-
                                            A
                                     W  . V
                                               mM
         fascinante cu flăcăi viteji,   saptamana              puneau la                                     mul t e  ani.                       cum 20 de ani. Măcar o dată pe an
         domniţe, haiduci, zmei                                                                                            Bărbatul spune că a re­  să se reîntoarcă la locul acesta şi
         înaripaţi şi dinozauri pitici.    IOAN G H IRA , lector la                                                                   găsit mun-  la amintirile din '89.
                                         Universitatea Babeş-Bolyai














         SPECIE PROTEJATĂ. 150 de capre negre au fost numărate de
        autorităţi, anul trecut, pe versantul sudic al Retezatului. Din pricina   ARHIVĂ.Cei 30 de hunedoreni păstrează zeci de fotografii de-acum
        efectivelor reduse, vânătoarea acestora este interzisă de lege  20 de ani, când şi-au luat inima-n dinţi să pună la punct traseele din Retezat
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12