Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_66
P. 5

lorean                                                          ZiaruffiUNEDOREANULUI


                                                                                                                                   Vineri, 9 octom brie 2009




      SPECIAL


      Un hunedorean stabilit de 20






      de ani în Austria s-a întors în





      tară să facă afaceri cu românii






      S-a hotărât în cinci ore să lase în urmă comunismul. A riscat să nu-şi poată cunoaşte copilul timp de cinci ani. Revoluţia i-a dat o
      mână de ajutor. Dar n-a distrus motivele care l-au gonit. I-au deschis doar uşa pentru o afacere
      M onna Voinescu
      mmm
              fugit de România ca să
            scape  de  comunism.
            „De greaţă", spune, as­
     A tăzi,  Marius  Breaz,  un
      hunedorean în vârstă de 50 de
      ani,  născut la Lupeni, şcolit la
      Deva şi Timişoara, care trăieşte
      <J'> 20 de ani în Austria.

                 Vesticii nu
                 ştiu nici
                 acum cât
      rău a putut face
      comunismul”
                  MARIUS BREAZ
      Ultima şansă
        După facultate, a rămas în Ti­
      mişoara.  Inginer  proiectant  la
      Electrotimiş. Nemulţumit de Ro­
      mânia,  plănuia  să  ia calea  Ves­
      tului. Nu conta încotro. 0  vreme,
      s-a gândit  la  patria  lui  Goethe,
      din pricina rădăcinilor germane
      ale nevestei, Hannelore. Dar pla­
      nul nu era clar. Important era să                                                                            IN FAM ILIE. Andreas, Karin şi Hannelore -  copiii şi soţia hune-
      treacă graniţa. Pentru început.                                                                              doreanului. Chiar dacă sunt născuţi îrtţări diferite, copiii au învătat
        S-a antrenat psihic şi, mai a-                                                                             limba română, căci asta e limba vorbită în casa familiei Breaz. Karin
       o, fizic. 0  dată, chiar a făcut dru­  SÂNGELE, APĂ NU  SE FACE. „Acasă înseamnă nicăieri sau peste tot. Eu mă simt acasă acolo unde   a reuşit chiar să-şi înveţe colegii şi profesorii din Austria să-i
      mul  pe jos până  la graniţă. îm­  îmi este familia. Şi, mai cu seamă, mă simt deveanl”, spune Marius Breaz   FOTO: CRISTIVATAVU  pronunţe numele de familie corect. Şi cât se poate de româneşte
      preună  cu  soţia,  însărcinată în
     cinci luni. S-au interesat şi de-o  I-a fost refuzat   care  se  pregătise  în  România.   tului care l-a adoptat în parte. La   domeniu -  vânzări. „Am ales Ro­  părăsit România, hunedoreanul
     călăuză.  Ocazia  însă  i  s-a  ivit  azilul politic   Proiectare.                cetăţenia română a fost obligat   mânia pentru că în limba ta te ex­  n-are habar care i-ar fi fost cur­
     brusc şi fără să mişte un deget. 0    Din Budapesta, a ajuns în Aus­              să renunţe. Şi spune că a făcut-o   primi cel mai bine, iar în vânzări   sul vieţii dacă ar fi rămas aici. Ştie
     delegaţie, în interes de serviciu,   tria.  Mai  cu  trenul,  mai  pe jos.  Noroc cu Revoluţia!  fără pic de regret. A continuat să   acest  lucru  are  o  importanţă   în schimb cum va arăta viaţa lui
     în străinătate. Nu era prima. Băr­  Vorbea engleză şi franceză. Ger­  Evenimentele din decembrie   lucreze în proiectare. 0  vreme, la   majoră.  peste cinci  ani. Ori peste  10. Se
     batul a socotit-o însă ultima lui   mană nu ştia o iotă. A întrebat în   '89 l-au ajutat să-şi poată aduce   o  firmă  de jucării  care  a  creat   Şi-apoi,  oportunitatea e mai   imaginează un om de afaceri de
     şansă. Avea 30 de ani. Au plecat   stânga şi-n dreapta până a aflat   în Austria şi familia, la mai puţin   celebrele trenuleţe ROCO. Apoi,   mare  ajci,  iar  eu  mai  am  un   succes. în România! Ţara în care
     trei  colegi  şi doar unul  s-a mai   adresa unui lagăr. Din Treischir-   de un an de la fuga lui. Altfel, a-   s-a  numărat  printre  sutele  de   avantaj:  cunosc  România  mai   însă nu se va întoarce niciodată
     întors.  „Un coleg din grup ne-a   chen. A cerut azil politic. Nu l-a   cest lucru n-ar fi fost posibil mai   proiectanţi  ai  noului  tramvai   bine  decât  oricare  austriac  şi   definitiv. Pentru că motivele care
     spus din capul locului că nu mai   primit. A ajuns totuşi într-o pen­  repede de cinci ani. Marius Breaz   vienez -  ULF (foto), care circulă   cunosc  Austria  mai  bine  decât   l-au  gonit n-au dispărut nici a-
     vine înapoi. Atunci m-am decis   siune din Melk. După vreo jumă­  era tatăl unui copil născut exact   şi prin Oradea din primăvara lui   oricare român”, spune hunedo-   cum,  spune  el.  Traiul  la  peste
     să folosesc şi eu împrejurarea”,   tate de an. Un timp, a fost silit să   în noaptea Revoluţiei, dar pe ca­  2008.  reanui  care  astăzi,  aproape  că   1.000  de  kilometri  depărtare  îi
     îşi aminteşte Marius Breaz, după   lucreze pe şantier. La negru. Pâ­  re el nu apucase să-l vadă. Băia­       face naveta între ţara celor nouă   prieşte. Nu-i lipseşte parcă nimic.
     20 de ani de  la  acea  zi  de  sep­  nă când a reuşit să înveţe limba.   tul a fost botezat Andreas Victor.   landuri şi patria-i natală.  Sau, ba da!  „Telemeaua şi  prie­
     tembrie  1989.  în  cinci  ore,  pe   Un  lucru  esenţial  într-o  ţară   „De la victoria în care am crezut                              tenii din România”, spune, dar se
     drumul de la Berlin la Budapesta,   străină şi care cere destul efort.   atunci", explică deveanul, stabilit   A cucerit Austria         declară  mulţumit că  poate  trăi
     a luat hotărârea şi nimic nu-1 mai   La fel ca şi integrarea într-o so­  astăzi la Melk. 0  localitate cu pu­  în felul lui              într-o  societate  care  i  se  pare
     putea face să  se  răzgândească.   cietate cu alte tradiţii şi cu altă   ţin peste 5.000 de locuitori, afla­    Marius Breaz este tatăl a doi   normală. Chiar dacă e conştient
     Familia a aflat vestea mai târziu.   cultură. Dar a avut noroc cu aus­  tă în  districtul  cu acelaşi nume    copii. Fata, Karin, i s-a născut în   că pentru austrieci el,  românul
     „Am dat un telefon acasă, după   triecii care l-au ajutat şi cu care a   din Austria Inferioară, pe Dunăre.   Austria, dar a învăţat să vorbeas­  Marius Breaz, va fi întotdeauna
     câteva zile. Mi-am sunat şi părin­  putut vorbi în engleză. Când a re­                                        că şi româneşte. Mai greu îi e cu   un auslander.
     ţii  care  nu-mi  ştiau  planurile.   uşit să comunice în limba germa­  în echipa care a proiectat   „Am reproiectat caroseria. Ba­  scrisul  şi  cititul  în  limba  părin­
     Tata lucrase în  Securitate şi nu   nă, şi-a căutat un alt post. Şansa  tramvaiul vienez  ra de protecţie din faţa tramva­  ţilor.  La fel ca şi fratelui ei, An­  Mă simt
     puteam  să-i  spun  mare  lucru”,   a fost din nou de partea lui. Şi-a   După 10 ani de şedere în Aus­  iului, de pildă, era dreaptă la mo­  dreas Victor. Pe care -  culmea! -
     povesteşte deveanul.        găsit de lucru în domeniul pentru  tria, Breaz a primit cetăţenia sta­  delul vechi. Acum este rotunjită   prietenii străini îl strigă Andrei.  H fcjH ^ro m â n  prin
                                                                                       la capete", detaliază Marius Breaz.   Breaz  simte  că  a  cucerit   ^ p ^ J ^ t r a d i ţ i e ,
                                                                                       Din 2000, s-a reprofilat oarecum.   Austria în  felul  lui,  pentru că a   formare, cultură,
                                                                                       'S-a angajat în domeniul vânză­  reuşit să se integreze într-o lume
                                                                                       rilor. Vinde maşini industriale de   diferită de aceea în care a crescut  familie şi prieteni.
                                                                                       spălat navete din plastic, piese,   şi a  fost învăţat să trăiască.  Iar   Dar mă simt şi
                                                                                       repere şi alte asemenea.    Austria, la rândul ei, e convins că
                                                                                                                   l-a adoptat în parte. Admite însă  austriac - prin acte şi
                                                                                       Afacere                     că nu există un loc clar în inima   experienţă.
                                                                                       la Timişoara                lui pe care să-l numească,  pur şi
                                                                                         Când România a  intrat în  U-   simplu, „acasă”.     Eu îmi doresc totuşi
                                                                                       niunea Europeană, Marius Breaz                         să mă simt
                                                                                       a hotărât să-şi deschidă propria  „îmi lipsesc telemeaua
     NAVETIST ÎN TRE D O U Ă  LU M I DIFERITE. De când şi-a pus în gând s i facă afaceri cu românii,   firmă,  la Timişoara.  Printre  ro­  şi prietenii de-aici"  european”
     hunedoreanul face naveta între casa din Melk şi firma din Timişoara FOTOARHIVA PERSONALĂ MARIUS BREAZ  mânii  lui.  Afacerea e în  acelaşi  După  20  de  ani  de  când  a  MARIUS BREAZ
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10