Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_129
P. 7
Rep 100% ZiaruliHUNEDOREANULUI
M iercuri, 13 ianuarie 2010
• EX T R A
Poezia care riscă
să exmatriculeze
îrie de artă la Şopron M elania Briciu îşi adună
amintirile răsfoind paginile
unor jurnale vechi. Filele
îngălbenite sunt pline cu tot
soiul de consemnări şi cu
ru al sculpturii maghiare scrise cu creionul s-au cam
versuri. Pe alocuri, literele
şters. „Le scriam când mă
săturam de absurdul în care
eram silită să trăiesc”, îşi
aminteşte hunedoreanca.
lia dintre cei mai mari sculptori maghiari în viaţă. Pentru două poezii a fost la
un pas de a fi dată afară din
facultate. Le-a scris pe tablă,
a simţit de-a dreptul liberă. Şi-a 'Altfel ar fi continue drumul spre Vest. I-a în sala de curs, alături de
' EX T R A
dat seama că nu-i mai rămăsese .arătata • ordonat rece să se întoarcă în poezii de-ale Anei Blan-
decât o singură libertate adevă
România. Era hotărâtă să facă
20 rată: Libertatea de a se simţi li dacă s-ar fi aplicat greva foamei, dacă un alt vameş, A luat-o la întrebări şi a
diana. A salvat-o decanul,
*România
Constantin Stănescu. Un om
beră! în numele adevărului, al
maghiar, n-ar fi sfătuit-o să'ră
de treabă, îl caracterizează.
normalităţii şi moralităţii în care
mână în Şopron, unde a asigu
nu a încetat niciodată să creadă.
menii buni şi care-şi văd de trea
Pe Domin, care avea un an şi punctul 8 al Procla rat-o că este loc pentru toţi oa sfătuit-o să şteargă tabla
urgent. După decembrie '89,
maţiei de la Timi
august 1990 este ziua opt luni, l-a lăsat la Braşov, la bă. Şi a avut dreptate, e convinsă profesorul s-a sinucis.
în care soţii Melania şi maică-sa. N-avea de gând să-l şoara. Nu i-am mai Melania, după 20 de ani de când
Petre Briciu au renunţat poate hai-hui prin lume. Cel vedea la televizor pe a pus piciorul acolo. De fiecare dată când revine în
puţin, deocamdată. în '94, hunedoreanca ştia România, Melania Briciu aş
la România O valiză şi o sacoşă din nylon foştii poeţi de curte vreo patru limbi străine, aşa că* teaptă să se petreacă o minune.
era toată averea soţilor Briciu la ai Ceauşeştilor putut lucra ca vânzătoare într- Aşteaptă să găsească aici starea
şef Afumatu şi fostul secretar de plecarea din ţară. Perspectivele făcând pe martirii şi un magazin de antichităţi. A în de normalitate şi de moralitate
partid Stoi. Femeia a fost nu erau tocmai roz. Dar ce mai ceput să citească literatură de pe care o simte înalte colţuri ale
judecată aspru după ce în biroul conta! Chiar dacă nu cunoaşteau nu rte-ar mai repre specialitate şi să cumpere obiec lumii. Speranţele surit mici însă,
ei au fost găsite insigne şi maghiara, s-au gândit să rămână zenta în Parlamentul te de artă. Salariul era bun şi pri e convinsă hunedoreanca, mai
legitimaţii de „golan". A fost un o vreme la Budapesta. Să câştige mea chiar procent din vânzări. ales după o întâmplare pe care a
motiv suficient de serios ca să fie nişte bani cu care şi-ar fi putut European inculţi care Un an mai târziu, avea deja vreo trăit-o anul trecut, la Râmnicu
vânturată de la mină. I s-au continua drumul spre Anglia ori aduc o ofensă bunul 100 de obiecte de artă. S-a hotă Vâlcea. S-a numărat printre cei
oferit varianta transferului. spre Franţa. Melania era însărci rât să-şi deschidă propria galerie prezenţi la o lansare de carte a
Avea la dispoziţie 15 zile. în caz nată. Nu ştia. Trei săptămâni, a simţ şi moralităţii” de antichităţi. Soţul ei, Petrică, lui Ioan Talpeş, fost director SIE.
contrar, a fost avertizată că i se trecut prin experienţa oameni M ELAN IA BRICIU, nu s-a lăsat mai prejos. Şi-a pus Nu ştia nimic despre trecutul
va desface contractul de muncă lor fără căpătâi. îşi dormea nop directorul Galeriei „Marry pe roate o firmă de construcţii. autorului. L-a văzut ieşind dintr-
pe 15 iulie 1990. S-a încăpăţânat ţile sub cerul liber. Lângă un ghi Poppins” din Şopron, Ungaria Melania s-a înscris apoi la facul o maşină neagră, cu geamuri fu
să nu joace cum îi cântau şefii. şeu de bilete din gara Nyugati, pe tate. Tot la Ştiinţe juridice, la U- murii. La fel ca pe mulţi alţii, care
Urmarea? I-a fost desfăcut o aşa-zisă saltea încropită din în Ungaria, soţii Briciu au în niversitatea Pazmany Peter din îl însoţeau. La eveniment, alături
contractul de muncă. A fost cartoane de la baxurile de ţigări. văţat că munca este respectată, Budapesta. A mai făcut şi trei ani de Prinţul Paul şi Prinţesa Lia,
invocat vestitul articol 130 lit. „i” Dimineaţa, soţul ei pleca la săpat oricare ar fi aceasta. Femeia a de Teologie. Arta însă a câştigat era şi preşedinta fundaţiei inter
din Codul Muncii, dar acesta nu de şanţuri. Ea aduna sticle de măturat coridoare într-un azil de în faţa meseriei de jurist. Din naţionale „Omenia", Minodora
mai avea nicio valoare după '89 prin trenuri, la una cu ţigăncile persoane cu handicap grav, a 2007, hunedoreanca este direc llie. Aceasta din urmă a vorbit
pentru că nu mai exista furioase din pricina concurenţei. spălat scutece la un orfelinat, a torul Galeriei „Mary Poppins" şi despre reconciliere şi demnitate,
Comitetul Oamenilor Muncii. Au Se spălau în Dunăre, în ciuda a- făcut coroane pentru morţi, a este reprezentantul unuia dintre iar în final a lăsat mută jumătate
luat modelul lui Ceauşescu, care, vertismentelor venite de la pa fost sacristieră într-o biserică cei mai mari sculptori maghiari din asistenţă - şi-a împreunat
înainte de a fi executat, se agăţa trulele fluviale. Scăldatul în zonă romano-catolică. Trudind, a re în viaţă, maestrul Laszlo Kutas. mâinile, şi-a ridicat ochii spre
'mă despre România cu încăpăţânare de Marea Adu era interzis. 0 singură dată şi-au uşit să-i cucerească pe cei din Operele artistului au fost expuse tavan şi a rostit cu patos: „Mă rog
ilerie de artă la Şopron şi este nare Naţională. permis să intre într-o baie pu jur. Pe maghiarii din oraşul Şo până acum în şase oraşe din Ro cu pioşenie pentru iubitul nostru
franceză şi engleză. Are elevi Melania a contestat înjustiţie blică. Pentru un ceas, s-au simţit pron, unde s-a stabilit într-o mânia, iar anul acesta vor putea Nicolae Ceauşescu!".
1 de oameni - greci, francezi, decizia şefilor şi şi-a câştigat ca nişte prinţi. După vreo două bună zi. fi văzute în alte trei. „Am văzut negru în faţa o-
vRHIVA PERSONALĂ MELANIA BRICIU dreptatea după aproape patru săptămâni, au putut dormi pe un Melania îşi aminteşte cum chilor. L-am rugat pe loan Talpeş
ani. N-a fost prezentă la nicio în pat. De scânduri, e drept, dar era preşedintele de-atunci al Un „Eu nici măcar ca, în numele adevărului, să ne
;ezat pe marginea <Fântânii făţişare şi nici nu şi-a trimis în altceva decât cartonul. Locul gariei, Goncz Arpad, a intervenit nu sunt disperată!" spună cine i-a chemat pe mineri
iăpaţiior» şi am aprins lu- instanţă vreun apărător. N-a însă a rămas acelaşi. personal pentru rezolvarea si Astăzi, după 20 de ani de la la Bucureşti în iunie 1990, ca să
ânări la noua troiţă. Dar i- cerut nici despăgubiri şi nici nu „într-o noapte, am văzut o tuaţiei cuplului de hunedoreni. plecarea din ţară, hunedoreanca înăbuşească în sânge demons
lanele nu mai erau acolo, în lo- şi-a vrut postul înapoi. Pentru garnitură de tren trasă pe linie La fel, îşi aminteşte şi de medicii e mulţumită. Copiii i-au crescut traţia din Piaţa Universităţii. Mi-
il unde, acum 20 de ani, Eugene ea, capitolul acela de viaţă era moartă. Era deschisă, spre bu care au ajutat-o să-şi nască fe şi este mândră că vorbesc o lim a răspuns afectat şi flegmatic:
nescu se declara <golan acade- de mult încheiat. Adunase prea curia noastră. Am urcat într-un tiţa, pe Diana Patricia, venită pe bă română cât se poate de co <Domnul Uiescu, care este pri
ician>. Şi nu mai era nici foto- multă amărăciune şi dispreţ ca vagon de clasa 1 şi am adormit lume prematur, la doi ani de la rectă. Chiar dacă Diana s-a năs etenul meu, n-a chemat minerii
afia lui Eminescu”, povesteşte să mai rămână în ţara pe pă buştean pe canapefele îmbră izbucnirea revoltei de la Timi cut în Ungaria. la Bucureşti>", povesteşte Mela
medoreanca. mântul căreia se născuse. cate în pluş vişiniu. Ce fericire! şoara, pe 17 decembrie 1991. Fe Domin se pregăteşte să de nia, fiind convinsă că România
Dar n-a durat mult. Dimineaţa, meia a stat în comă trei zile. vină bucătar. „Face un Gulyas nu are încă şansa purificării.
Vm simţit democraţia Adevărata libertate singurul geamantan pe care-1 Când doctorii au asigurat-o că de-ţi baţi copiii cu basca udă", „Eu nici măcar nu sunt dispe
2 pielea mea" • i-a oferit-o Ungaria cărasem cu noi din România dis fiica ei este în afara pericolului, glumeşte Melania. Diana studia rată!", îl parafrazează ea pe Oc-
Şederea din „Piaţa Golanilor" Decizia era luată. Avea să pă păruse. Am rămas doar cu prică Melania s-a întors în România ză la Budapesta tainele bijuteri tavian Paler şi mai spune că a-
rea s-o coste la întoarcerea în răsească România. Asta s-a în jita sacoşă din nylon!", îşi amin să-şi aducă acasă şi băiatul. Nu-1 ilor. Are de gând să preia ma cest sentiment îl va purta dure
ilea Jiului. Pentru că a partici- tâmplat în august 1990. Dar în teşte Melania. mai văzuse de şase luni. Când l-a gazinul de artă al mamei, unde ros în suflet atât timp cât în pa-
it la o manifestare antj-Iliescu, cotro? Nu ştia exact. Undeva strâns în braţe, a părut că se îşi va expune şi propriile colecţii. tria-i natală va exista dezmăţul,
elania Briciu a fost trimisă unde putea vorbi engleză sau Trei ziie în comă frânge. Maladii nedepistate şi
apoi la mină. La Câmpu lui franceză. S-a îndreptat întâi spre şi o naştere prematură netratate îi încetineau creşterea.
;ag. Aici o aşteptau directorul Ungaria. Abia când a trecut gra în ciuda pribegiei, soţii Briciu La doi ani şi patru luni, cântărea
Avramescu, contabilul- niţa, îşi aminteşte că s nu au fost disperaţi nici măcar o doar opt kilograme. Cât un prunc
dată. Erau convinşi că lucrurile de cinci luni din Ungaria.
se vor îndrepta. Acum, după 20 Copilul nu şi-a recunoscut
de ani de la nopţile dormite în mama. Când^ dat cu ochii de ea,
gara maghiară, ei spun că n-ar a gângurit: „Ce frumoasă e tanti
ajunge o carte să-şi povestească asta!”.
toate aventurile şi să pomeneas %
că numele acelora care le-au în De ce a rămas la Şopron?
tins mâna. în martie 1991, Melania avea
„Eram săraci lipiţi pământu toată familia lângă ea - copii şi
lui, eram străini, nu aveam pe soţ. Au urmat patru ani în care
nimeni în Ungaria şi nici măcar femeia a învăţat cu sârguinţă
nu cunoaşteam limba acestei două limbi străine: maghiara şi
ţări. Dar oamenii de aici ne-au germana. Oraşul Şopron e situat
tratat cu prietenie şi respect. la şapte kilometri de graniţa cu FRAŢI NĂSCUŢI IN ŢARI DIFERITE. Domin s-a născut la
Eram mai împliniţi sufleteşte de Austria şi la 55 de kilometri de Petroşani. Sora lui, Diana Patricia, a venit pe lume în Ungaria.
cât în propria noastră patrie", Viena. A rămas aici după ce un Băiatul e atras de gastronomie, fata, de artă. Amândoi vorbesc o
spune hunedoreanca. vameş austriac n-a lăsat-o să-şi limbă română cât se poate de curată
