Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_132
P. 7

Jurnalişti fără frontiere                                                                                        Ziarul IHUNEDOREANULUI

                                                                                                                                         Luni, 18 ianuarie 2010




         SĂNĂTATEA ÎN  C O M U N IT Ă Ţ IL E  DE R O M I
                                                 ?                          «                                                             •

          Coteţele de pe Aleea Porcilor






         şi castelele din Hăşdat






         0 parte dintre romii din Hunedoara trăiesc, asemeni animalelor, în coteţe. Cealaltă parte trăiesc în castele cu turnuleţe.
         La 10.000 de suflete a fost distribuit un singur om care să îi întrebe de sănătate.

         Hannelore Acârnulesei,
         Ovidiu Petrovai
         • • •  ea mai mare comunita­
         C     te de romi din judeţul
               Hunedoara  se  găseşte
               chiar în municipiul  cu
         acelaşi  nume.  Aici  vieţuiesc
         peste  10.000 de persoane de
         etnie romă. Cei mai mulţi tră­
         iesc  de  pe  urma  furtului  de
         fier vechi de la fostul combi­
         nat siderurgic şi îşi pierd aju­
         toarele  sociale  din  cauza  a-
         nenzilor. Mai mult de jumăta­
         te dintre romii  de aici  nu au
         acte de identitate şi, prin ur­
         mare, nici asigurări sociale.
           Cei  mai  săraci  dintre  romii
         din Hunedoara trăiesc pe Aleea
         Bicicliştilor, cunoscută şi drept
         Aleea Porcilor. Aici, zeci de fa­
         milii locuiesc în cocine de porci,
         făcute  din  scânduri,  cartoane
         sau, în cel mai bun caz, din be­
         ton. 0 astfel de „locuinţă" mă­
         soară 3-4 metri pătraţi şi adă­
         posteşte şi câte opt-zece sufle­
         te.  Părinţi,  copii,  bunici.  Fără   meserie  de  aproape  doi  ani  şi   rile de sănătate, sau au ajutat-o   le  rome  din  Hunedoara  o  fac.
         curent sau canalizare, fără apă.   spune că a făcut, uneori, aproa­  să obţină proteze pentru picioa­  „Aproape  zilnic  ne  sună  de  la
         La celălalt capăt al oraşului se   pe imposibilul pentru oamenii   re amputate sau chiar pensii de   pediatrie, povesteşte mediato­
         înalţă zeci de turnuri dantelate,   pentru care ştie că singurul ve­  boală.  Mediatorul  spune  că  a   rul sanitar. îi luăm în evidenţă,
         căţărate pe construcţii giganti­  nit e din furtul de fier vechi de   rezolvat  peste  200  de  cazuri   dar nu prea avem ce să facem,
         ce. în ele trăiesc romi plini de   pe haldele Combinatului şi care  grave în ultimul an.  încercăm să îi ducem înapoi în
         aur, care poartă pantofi din pie­  rămân fără nici un suport atunci               familie, dar, la condiţiile pe care
         le de crocodil.            când sunt prinşi. Primeşte tele­  Femeile rome şi      le  au,  nici  nu  pot  să  le  con­
                                    foane noaptea şi merge cu ei la  planningul familial   damn”. Mediatorul a încercat şi   dar alţii sunt mai nervoşi. Şi da­  regională". Proiectul a fost
         Aproape                    spital.  Singuri  nu  se descurcă.   Femeile  rome  de  la  Hune­  soluţia  planningului  familial.   că mie mi se întâmplă ceva pe   coordonat de către Centrul
         imposibilul...             Mulţi medici nici nu îi bagă în   doara se căsătoresc, dacă o fac,   Dar nu toate femeile sunt des­  teren, cu copiii mei ce se va în­  pentru Jurnalism Independent
           Din  cauza  lipsei  hranei  şi  a   seamă. Principalul motiv: lipsa   începând de pe la 13 ani. Tot pe   chise pentru asta. Iar bărbaţii,   tâmpla?..."  şi sprijinit financiar de Open
         mizeriei în care trăiesc, mai toţi   asigurărilor  de  sănătate.  „Mă   la aceeaşi vârstă încep şi să pro­  cu atât mai puţin.            Society Institute - NetWork
         au  probleme  de  sănătate.  Ti-,  rugam de medici să-i opereze,   creeze. Cele mai sărace se căsă­  Problema prosituţiei nu este   • • •  Public Health Program.
         neri, bătrâni, copii. Zeci de ca­  să îi ajute. Nu sunt băgaţi în sea­  toresc ca să scape de acasă, iar   forte frecventă în comunitatea   Acest material a fost   Investigaţii similare s-au
         zuri de TBC, unele declarate, al­  mă la Urgenţă. Am şi femei gra­  pe cele mai înstărite le căsăto­  romă din Hunedoara. „Romii nu   realizat în cadrul proiectului   realizat în: Bulgaria, Serbia,
         tele necunoscute nici măcar de  vide  care  nu  sunt  pfimite  de   resc  părinţii,  ca  să-şi  pună  în   sunt de acord cu asta. Legea nu   "Presa şi accesul la sănătate în   Macedonia, Ucraina şi în alte
         medici şi, bineînţeles, netratate.   doctori. Cu toate că eu ştiu că   ordine averea. Acum, însă,  lu­  le dă voie. Şi cele care o fac, o   comunităţile de romi - ediţia  judeţe din România.
         Astm fără tratament, din cauza   gravidele au dreptul prin lege.   crurile s-au mai schimbat puţin.   fac.de nevoie, să-şi întreţină co­
         căruia oamenii ajung în criză, la   Dar, aşa-i la noi...”  Mediatorul   Nu  se  mai  căsătoresc  atât  de   piii", spune mediatorul.
         Urgenţe. Tratamentul e scump.   povesteşte că sunt medici de fa­  devreme. Se logodesc doar. Me­
         Copiii suferă de boli respiratorii   milie care nu vor să primească   diatorul sanitar spune că  „ne­  Nesiguranţă...
         şi, fie nu sunt duşi la medic, fie   nici măcar copiii.  Refuză să  le   am mai modernizat.  Nu le mai   Mediatorii sanitari au trecut,
         medicii nu îi primesc. De cabi­  scrie o reţetă sau o trimitere că­  mărită chiar aşa devreme şi le   în această toamnă, din subordi-
         nete particulare nici nu poate fi   tre  specialist.  „Ajung  cu  ei  la   mai trimit şi la şcoală. Mai sunt   nea Direcţiilor Sanitare, în sub-
         vorba.                     Urgenţe când, în mod normal,   care au ajuns chiar şi la facul­  ordinea Primăriilor din  locali­
           Pentru întreaga comunitate,   ar beneficia de gratuitate". Re­  tate". Mirela Lupaşcu povesteş­  tăţile unde îşi desfăşoară activi­
         de 10.000 de oameni, a fost alo­  cunoaşte, însă,  că a întâlnit şi   te că a încercat să facă, împreu­  tatea.  Mirela  Lupaşcu  nu  mai
         cat un singur mediator sanitar.   medici  care au operat oameni   nă  cu  asistenţii  sociali,  cam­  ştie acum care va fi soarta lor de
         Mirela Lupaşcu practică această  fără să fie acoperiţi de asigură­  panii de informare cu privire la   aici înainte. „Acum, de când am
                                                               sănătatea  vieţii  sexuale  sau   trecut în subordinea Primăriei,
                                                               controlul privind sarcinile ne­  nu mai ştim nimic. Avem con­
                                                               dorite.  „Am împărţit pliante şi   tract doar până în 31 decembrie
                                                               am încercat să le explicăm cum   şi nu ştim ce se va întâmpla mai
                                                               şi ce trebuie să facă şi de ce este   departe. Primim salariul minim
                                                               mai bine aşa. Câteodată a tre­  pe economie şi nu ne este de­
                                                               buit să le citim noi de pe pliante,   contat transportul, telefoanele
                                                               pentru că ele nu ştiau să citeas­  sau  orele suplimentare.  Acum
                                                               că". Femeile rome sunt, uneori,  am avut şi trei zile fără plată...",
                                                               greu de convins că nu trebuie să   povesteşte femeia. Mai mult de­
                                                               facă  copii  câţi  „le  dă  Dumrle-   cât atât, noii şefi nu consideră
                                                               zeu". Cu atât mai mult la Hune­  câtuşi  de  puţin  importantă
                                                               doara,  unde  peste  50  la  sută   munca  mediatorului  sanitar.
                                                               dintre romi fac parte din cultul   „Şefii din Primărie ne-au spus că
                                                               penticostal.  „Penticostalii  nu   munca  noastră  este  egală  cu
                                                               sunt de acord cu nici un fel de   zero. Dar eu m-am angajat pen­
                                                               contracepţie'şi atunci nu avem   tru că îmi place ce fac. De 10 ani
                                                               ce să le mai spunem". Despre a-   sunt şi la Partida Romilor, unde
                                                               vort, nici nu poate fi vorba. Deşi   fac muncă voluntară".  Şi apoi,
                                                               se spune că romii nu-şi abando­  mai e ceva: „Intri la om în casă,
                                                               nează copiii prin spitale, femei­  dar nu ştii ce va fi. Unii înţeleg,
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12