Page 3 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_135
P. 3

veniment                                                                               ZiamffiUNEDOREANULUI

                                                                                                                                       Joi, 21 ianuarie 2010




      PRIM UL R O M A N  IN C LU S PE LISTA  P E R S O N A LIT Ă Ţ ILO R  P R EM IA TE D E „R EA D ER 'S D IG E S T ’


      O  hunedoreancă din Orăştie




                                                                                                                                                                  99
      este „Europeanul Anului 2010




      ana M atei a prim it ieri,  la B ucureşti, distin cţia „Europeanul Anului 2010".  Prem iul este a c o rd a t de 15 ani u n o r                     Următorul
      jerso n alităţi din în treag a lum e, care s-au d ed icat cu g en ero zitate servirii sem en ilo r lor. H u n ed o rean ca se                      lobby pe
      m plică de 11 ani în  salvarea victim elor traficului de fiinţe um ane                                         E X T R A                           care îl voi
                                                                                                                    6.000                     depselor în cazul tra­
      m                                                                                                                                       face în Europa va fi
                                                                                                                                              pentru mărirea pe­


                                                                                                                    de minori sunt vânduţi    ficanţilor de fiinţe
                                                                                                                     din Europa de Est în     umane. Pentru tra­
                                                                                                                     iecare an. Majoritatea   ficul de fiinţe uma­
                                                                                                                     provin din sud-estul     ne, legislaţia euro­
                                                                                                                        continentului
                                                                                                                                              peană prevede pe­
                                                                                                                                              depse mai uşoare
                                                                                                                                              decât pentru evaziu­
                                                                                                                                              ne fiscală. Nu-i
                                                                                                                                              normal!”
                                                                                                                                                            IANA M ATEI,
                                                                                                                                                    „Europeanul Anului 2010”
                                                                                                                                              reau să aibă altă soartă, au fost
                                                                                                                                              de părere medicii. Hunedorean­
                                                                                                                                              ca însă a făcut tot ce i-a stat în
      ’ALMARES SERIOS. Pentru implicarea ei în salvarea victimelor traficului de persoane, lana Matei a                                       puteri să salveze copiii. A tele­
      ost declarată „Eroul Anului 2006” de către Departamentul de Stat al SUA. Un an mai târziu, hunedo-                                      fonat prietenilor pe care îi avea
      eanca primea „Premiul pentru Abolirea Sclaviei”, decernat de Camera Lorzilor din Marea Britanie                                         în  Statele Unite şi  în Australia.
                                                               FOTO: ZIARUL HUNEDOREANULUI                                                    Le-a cerut o sumedenie de me­
      V>nna Voinescu            fiinţe umane. Din păcate, vocea  trahei,  stabilindu-se  în  oraşul   numărul mare de copii abando­  riscă viaţa pentru salvarea copi­  dicamente şi a făcut zilnic naveta
      •j»                       victimelor acestui trafic nu este  Perth. Cu un copil în vârstă de doi   naţi şi hotărăşte să revină în ţară   ilor care cad victime traficanţilor   Piteşti-Bucureşti să se asigure că
              iuropeanul  Anului   auzită  prea  departe.  Iar  pe  de   ani, proaspăt trecută printr-un   pentru  a-i  ajuta.  0  întâmplare  de fiinţe umane. Nu din curaj, ci   fetiţele sunt tratate ca la carte. în
              uropeanul  Anului
              2010” este o hune-  altă parte, traficanţii îşi cumpără  divorţ şi muncind ca funcţionar  care o va marca pentru totdea­  din  furie,  spune  ea.  Prin  adă­  ciuda scepticismului medicilor,
              2010” este o hune­
              doreancă  născută
              doreancă  născută   libertatea şi îşi deschid afaceri   la o firmă de transport, în 1992,   una  o  determină  să  se  implice   postul  hunedorencei  au  trecut  copiii  au  reuşit  să  supravieţu­
              I la Orăştie, care sal-
          E la Orăştie, care sal-   profitabile cu banii câştigaţi din   lana îşi reia studiile Ia Facultatea   într-o campanie pentru recupe­  până  acum 420  de victime.  Pe   iască.  Iar hunedoreanca i-a în­
      ’eăză  copiii  transformaţi  în                       de Psihologie a „Curtain Univer-   rarea  şi  reabilitarea victimelor  multe dintre ele încă le păstrează   fiat. Se ataşase de ei şi nu-şi do­
      ’elză  copiii  transformaţi  în  vânzarea minorilor”, a declarat
      clavi sexuali.            pentru ZIARUL HUNEDOREA­    sity Science Technology”. Trei ani   traficului de fiinţe umane. “într-   în fotografii.  rea să ajungă la orfelinat. Astăzi,
        lana Matei este primul român   NULUI, lana Matei.   mai târziu, obţine diploma „Ba-   o zi, am primit un telefon de la                Andreea şi Cătălina au 2,8 ani şi
      are primeşte această distincţie                       chelor of Science in Psychology”.  Poliţie. Aveau trei prostituate şi  Mamă pentru doi copii   trăiesc alături de lana Matei.
       cei 15 ani de când se acordă,  Gonită din ţară         în 1996, hunedoreanca înfiin­  nu le puteau urca în maşină pen­  orfani           Ştefan,  fiul  natural  a!  lanei,
       uropeanul  Anului”  se  decer-  de poliţie           ţează organizaţia „Reaching Out”   tru că erau mai mult dezbrăcate   în urmă cu aproape trei ani,   are 22 de ani şi locuieşte în Aus­
      lează o singură dată pe an, unei   lana Matei s-a născut la Orăş­  şi iniţiază o serie de proiecte în   decât îmbrăcate. M-au rugau să  fana  Matei  a înfiat doua  fetiţe   tralia.  Este student  la  Finanţe-
      ingure persoane. Hunedorean-   tie, pe 30 aprilie 1959, înfamilia   slujba  copiilor  străzii  din  Aus­  le aduc nişte haine. Eu colabo­  părăsite în spital, imediat după   Management. „Ne vedem o dată
      a este „Europeanul Anului 2010"   unui antrenor de fotbal. în 1978,   tralia. „Ei sunt diferiţi de copiii   ram cu autorităţile şi obişnuiam   naştere. Mama era la rândul ei un   pe an. După absolvire, vrea să lu­
      ientru că a ajutat 420 de tinere   hunedoreanca  pleacă  la  Bucu­  străzii din România. Aici, copiii   să  donez îmbrăcăminte pentru   copil, victimă a traficului de fiinţe   creze împreună cu mine. Vrem să
      ă se integreze în societate după   reşti pentru a urma cursurile In­  străzii sunt copiii crescuţi în or­  orfani şi  şomeri.  La  Poliţie, am   umane. Aşa a ajuns să o cunoas­  ne implicăm şi în alte proiecte.
      e au fost recuperate din mâinile  stitutului de Pictură Bisericească,   felinate. în Australia, aceştia sunt  descoperit că prostituatele erau,   că pe lana. Când a aflat că este  Vrem să creăm locuri de muncă
      raficanţilor de persoane.  Secţia Restaurare. După absolvi­  copiii unor părinţi prea ocupaţi   de fapt, nişte copii de 13-14 ani.   însărcinată, era prea târziu ca să   pentru tinerii de aici, din Româ­
        lana Matei a primit distincţia   re,  lucrează în diferite proiecte   să facă bani, aşa încât fiii lor tră­  Am fost şocată de-a dreptul după   mai poată face ceva.  Medicul a   nia”, mai spune hunedoreanca.
      îri şi a fost aleasă câştigătoare   de  restaurare în judeţul  Hune­  iesc singuri şi  se întâlnesc mai   ce  mi-au  povestit  cum  au  fost   anunţat-o că va  naşte gemeni.   Cheltuielile anuale ale orga­
      le către un juriu format din 19 re-   doara.          târziu în supermarketuri, casă se  vândute şi  cumpărate.  Nu reu­  După naştere, s-au dovedit a fi   nizaţiei patronate de Iana Matei,
      iactori-şefi europeni ai revistei   în 1990, este căutată de poliţie   drogheze", a povestit lana Matei.  şeam  să  înţeleg  toate  acestea.   tripleţi. Trei fetiţe. Copiii au venit   care se ridică la 80.000 de do­
      Reader's Digest". Femeia condu-   după ce participă la „Golaniada”               Atunci m-am decis să lupt pentru   pe lume prematur şi au fost duşi   lari,  sunt  acoperite  de  Make
      e organizaţia neguvernamerita-   din Piaţa Universităţii - cea mai  întâmplarea  recuperarea unor astfel de vic­  direct la incubator. Mama a dis­  Way  Partners,  o  organizaţie
      i „Reaching Out”, pe care a înfi-   mare demonstraţie anticomunis­  care îi marchează viaţa  time  din  mâinile  traficanţilor",   părut chiar a doua zi. Tot atunci,   creştină cu sediul în SUA, care
      tţat-o iniţial în Australia, pentru   tă din perioada post-decembris-   în 1998, hunedoreanca se în­  povesteşte lana Matei.  unul dintre nou-născuţi a murit.  luptă  împotriva  traficului  de
      jutorarea copiilor străzii şi apoi   tă.  Prin urmare, decide să fugă   toarce în România împreună cu   De-atunci, hunedoreanca nu   „Era cel mai mare, care se năs­  fiinţe umane. Organizaţia lanei
      •> România, pentru a sprijini vic-   din ţară. Ajunge în Iugoslavia şi   fiul ei, Ştefan. După o lună petre­  face altceva. De la o adresă se­  cuse cu o greutate  de  un  kilo­  Matei  nu  a  primit  niciodată
      imele traficului de fiinţe umane,   ulterior pe coasta de vest a Aus-  cută aici, e puternic marcată de  cretă din Piteşti, îşi dedică şi îşi  gram  şi  jumătate”,  povesteşte  vreun  ban  de  la  români.  Per­
      lomânca povesteşte că a pornit                                                                              lana  Matei.  Nici  ceilalţi  nu pă-  soană fizică, sau juridică.
      undaţia din furie faţă de infrac-   •  IN ED IT
      ori şi faţă de societatea care nu   Primul român distins cu „Europeanul Anului”   ❖  2002 - Eva Joly. Acest magistrat a descoperit un
      e implică pentru salvarea vic-   Hunedoreanca lana Matei este cea de-a 15-a   sistem generalizat de spălare de bani, corupţie ;i   _   Societate  com ercială
      imelor. „Premiul înseamnă recu-   deţinătoare a distincţiei „Europeanul Anului”, dar şi   evaziune fiscală din Franţa.  cu sed iu l în  Deva  caută  personal
      loaşterea activităţii mele de  11   primul român care intră în rândul personalităţilor   2003 -  Simon Panek. Fundaţia acestui ceh ajută
      ni şi, în primul rând, recunoaş-   premiate de „Reader's Digest” pentru că s-au dedicat   victimele catastrofelor din întreaga lume.  în vederea  angajării:
      erea fenomenului  de trafic de  cu generozitate servirii semenilor lor. Câştigătorii   ♦♦♦ 2004 - Peter Eigen. Fostul director german al   1. Sudor MIG,  MAG
                                 distincţiei, din anul 1996 încoace, sunt:  Băncii Mondiale luptă împotriva corupţiei globale.
                                   1996 - Imre Kozma. Preotul maghiarii ajută pe   ❖  2005 - Dr. Leonid Roshal. Fie că e vorba de   ■ experienţă în sudură cu roboţi industriali de cel puţin 5 ani;
       EX T R A
                                 săraci, pe bătrâni şi pe cei fără adăpost.  cutremure, războaie ori asedii, acest pediatru rus   2. Reglor
                                 ♦♦♦ 1997 -J-rederic Hauge. Norvegianul luptă împotriva   merge la faţa locului.      ■ experienţă în reglarea maşinilor de pliat automate de cel puţin
      5.000                      poluării nucleare a Oceanului Arctic.   musulmane din Occident.                   3. Lăcătuş-mecanic
                                                                         ❖  2006 - Ayaan Hirsi Aii. Fosta membră a
                                                                                                                      1  a n ;
                                   1998 - Pete Goss, un pasionat de iachting din Marea
                                                                         Parlamentului olandez şi-a riscat viaţa pentru femeile
                                 Britanie, care şi-a riscat viaţa în timpul unei regate
                                 pentru a salva un concurent.            ❖  2007 - Dr. Ruedi Luthy. Medicul elveţian este   - experienţă în domeniu de cel puţin 5 ani;
       de dolari a primit lana  ;  ♦> 1999 - Inge Genefke. Medicul danez a făcut   singura speranţă pentru mulţi bolnavi de SIDA din
                                 pionierat în îngrijirea şi reabilitarea victimelor terorii.  Zimbabwe.              - experienţă în rectificarea manuală cu biax de cel puţin 3 ani;
          Matei din partea         2000 - Paul van Buitenen. Olandezul a descoperit   2008 -  Maria Nowak. Pioniera franceză a micro-
       „Reader's Digest”, pe  j   corupţia şi proasta administrare în cadrul Comisiei   finanţărilor îi ajută pe nevoiaşii din ţările sărace să   CV-urile se pot transmite, până în data de 29 ianuarie 2010, la
                                 Europene.                               trăiască demn.                                       adresa de mail calitete<a>.steelform.ro.
       lângă distincţia „Euro-  f   ❖  2001 - Linus "lorvalds. Prin Linux, acest finlandez a   2009 - Joachim Franz. Un muncitor dintr-o fabrică
        peanul Anului 2010”  ?   creat un sistem de operare a computerelor care a   din Germania care a făcut curse de rezistentă în jurul   INFORMAŢII SUPLIMENTARE:
                                 revoluţionat lumea.                     lumii pentru a atrage atenţia asupra flagelului SIDA.  Telefon:  0745 253636, 0745 373629;  Fax: 0254232060;
            .......................................f
   1   2   3   4   5   6   7   8