Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_137
P. 7

Oamen                                                                                                            ZiarulIHUNEDOREANULUI

                                                                                                                                      Luni, 25 ianuarie 2010




      M ĂRTU RII
                                                                                                                                                    j    Alexandru
                                                                                                                                                         loan Cuza
      Un descendent din familia                                                                                                               care a creat primele
                                                                                                                                                         este cel


                                                                                                                                              universităţi, la laşi şi
                                                                                                                                              la Bucureşti, a făcut
      Cuza trăieşte la Deva                                                                                                                   secularizarea averilor
                                                                                                                                              mănăstireşti şi  A
                                                                                                                                              reforma agrară. In
      -a 151 de ani de la Unirea Principatelor Romane, un descendent al domnitorului Alexandru Ioan Cuz-a,                                    şase ani de domnie,
      Drincipalul artizan al marelui eveniment istoric din 24 ianuarie 1859, povesteşte cum s-a refugiat din                                  a făcut cât alţii în  -
      basarabia în România de astăzi                                                                                                          două vieţi“
                                                                                                                                                           N IŢĂ SERG H IE,
                                                                                                                                                  descendent din familia Cuza

                                                                                                                                              piilor şi îngroparea morţilor era
                                                                                                                                              făcută de către un om în vârstă
                                                                                                                                              care spunea câteva rugăciuni", îşi
                                                                                                                                              aminteşte Serghie.
                                                                                                                                                Deportarea  băştinaşilor  şi
                                                                                                                                              aducerea în locul lor a unei po­
                                                                                                                                              pulaţii ruse în administraţie a fă­
                                                                                                                                              cut ca ponderea populaţiei  ro­
                                                                                                                                              mâneşti să scadă de la 82 la 55 la
                                                                                                                                              sută, iar înrudirea celor care au
                                                                                                                                              venit cu cei rămaşi a creat într-o
                                                                                                                                              perioadă  de 45  de  ani  o  nouă
                                                                                                                                              populaţie prorusă.
                                                                                                                                              Urmele flagelului
                                                                                                                                              comunist...
                                                                                                                                                în 1942, după doi ani de când
                                                                                                                                              se mutaseră din satul lor, Serghie
                                                                                                                                              Niţă, împreună cu mama şi fraţii
                                                                                                                                              săi, au trebuit să plece din nou, în
                                                                                                                                              alt sat. Pribegi în ţara lor, familia
                                                                                                                                              Niţă s-a mutat la Petrosu, unde
                                                                                                                                              au mai stat doi ani. în 1944, când
                                                                                                                                              s-au  refugiat  la  Băbeni,  lângă
                                                                                                                                              Mănăstirea „Dintr-un Lemn”. De
                                                                                                                                              aici, au plecat la Corabia, judeţul
                                                                                                                                              Romanaţi, actual Slatina, pentru
                                                                                                                                              a se întoarce înapoi în Moldova,
                                                                                                                                              în comuna Ion Creangă, judeţul
                                                                                                                                              Roman.
                                                                                                                                                în 1949 Serghie a absolvit li­
                                                                                                                                              ceul şi a dat examen la Institutul
                                                                                                                   Aproape 1.400.000          de Mine din Petroşani. “Am în-*
                                                                                                                   de deportaţi în Siberia    cercat la marină, la aviaţie, dar
                                                                                                                     "Dintre intelectualii satului a   şcoala de la Petroşani  era sin­
                                                                                                                   scăpat numai mama, pentru că   gura unde erau admişi copiii de
      lannelore Acâmulesei       spune Serghie Niţă. Serghie Niţă                                                  era gravidă, nu din alt motiv. Fra­  <mici burghezi». în 1970, a devenit
                                 a trăit calvarul ocupării Basara­                                                 tele mamei, care a fost chestorul   şeful Staţiei Centrale de Salvare
                                 biei, calvarul deportării familiilor
      S   în satul Măgura, judeţul  din satele basarabene în Siberia.                                              manaţi, în 1939 s-a transferat la   specialist în domeniu din Româ­
          -a  născut în  anul  1930,
                                                                                                                   Poliţiei din Corabia, judeţul Ro-
                                                                                                                                              Minieră din Ţară, fiind singurul
          Bălţi,  fiind  fiul  lui  Da-
                                 "Am să vă povestesc despre ne­
                                                                                                                   Chişinău ca şef de poliţie. Avea
                                                                                                                                              nia şi a fost mutat la ordin la De­
          maschin şi Claudia Niţă.
                                                                                                                   26 de ani, era un om blând şi bun  va. “Le-am arătat că au ei nevoie
                                 le suferite de populaţia din Basa­
      Iama sa,  Claudia, a fost fiica   cazurile, vicisitudinile şi traume­                                       şi nu s-a refugiat.  Fatalitatea a   de mine", a fost singura "răzbu­
      ii Ion şi Alexandra Cuza (foto   rabia ca urmare a desprinderii ei                                           fost că dacă ar fi rămas la Corabia   nare", dacă se poate chema aşa,
      ocument).                  forţate de patria mumă, în baza                                                   vita deportarea în primul lot în   a omului căruia sistemul comu­
        Serghie Niţă trăieşte astăzi în   ultimatumului  sovietic  din  27                                        Siberia, unde a lucrat la pădure   nist şi “Mama Rusia” i-au distrus
       eva şi povesteşte despre fami-   iunie 1940”, spune bătrânul.                                               până în 1955 când a fost eliberat,   tinereţea.
      a din care târziu a aflat că face                                                                           dar cu domiciliul obligatoriu în   în  Măgura,  satul în  care s-a
      arte şi despre calvarul depor-  Basarabia,                                                                   Cuzbas, unde este şi înmormân­  născut, s-a întors după aproape
      irii  românilor din  Basarabia,  ocupată în 48 de ore  izolate sau cei aflaţi mai departe  întocmit listele pentru deporta­  tat”, continuă bătrânul povestea.  50 de ani de când el şi familia lui
      and aceasta a fost cedată Uni-   Serghie avea pe atunci doar 10   de calea ferată", începe Serghie   rea în Siberia, care s-a desfăşurat   Transportul  deportaţilor  cu   au fost nevoiţi să-l părăsească. S-
      nii Sovietice.             ani. Dar îşi aminteşte totul  pen­  povestea. "Noi nu am fost depor­  în două faze principale. Depor­  vagoane de marfă fără apă, fără   a dus să aprindă o lumânare la
                                 tru că nimic nu a putut să uite...   taţi, pentru că mama era gravidă.   tările se efectuau fără ca, în faza   instalaţii sanitare, fără lumină, a   mormântul mamei sale, care l-a
      tAmân,                     Şi, pentru că "teama aia o simt şi   Dar, pentru că eram considerată   iniţială, să existe o hotărâre ju­  dus la genocid, mulţi dintre cei   părăsit când avea nici trei ani. Şi
       eportat în România        azi”.  “Vă  povestesc  impresiile   o familie de  <mici burghezi>, a-   decătorească motivată. Astfel, în   deportaţi  murind  pe  drum  de  care a fost singura care nu a fost
        Niţă îşi pierdea mama la doar   mele, în amintirea unui copil de   veam  casă  şi  pământ,  am  fost   prima fază au fost deportaţi pri­  foame, de sete, în condiţii neigie­  mutată din satul său...
      ai ani şi jumătate, fiind crescut   10 ani, despre tragedia locuito­  mutaţi în alt sat, Scumpia. Se pro­  marii, notarii, şefii de post, toţi   nice de transport.  în  afară  de  mormântul  ma­
      e mama sa vitregă,  alături  de   rilor din satul în care m-am năs­  cesa astfel în primul rând pentru   cei ce erau gradaţi ai armatei ro­  în  faza a  doua,  prin  octom­  mei, însă, nimic nu mai era. Toate
       ţi şapte fraţi. Pleacă din satul   cut, Măgura, precum şi din satele   ca oamenii să fie dezrădăcinaţi,   mâne, ofiţeri şi subofiţeri, foarte   brie, a început deportarea ţăra­  casele fuseseră dărâmate, oame­
      atai, pe care îl mai revede doar  învecinate (Petrosu, Bocăni, Slo­  să  îşi  piardă,  originile  şi  apoi   multe familii de învăţători şi toţi   nilor care aveau peste 15 hectare   nii plecaţi... Izgoniţi... “De pe ur­
      i  bătrâneţe.  Se  mută  dintr-un   bozia,  Ciolacu  Vechi,  Ciolacu   pentru a li se confisca toată ave­  care erau rezervişti în armată. "în   de pământ. în această categorie   ma flagelului comunist, părinţii şi
      ic în altul toată tinereţea. Este   Nou, Măgurele, Pirliţa etc.) cu po­  rea. Noi am plecat cu o căruţă. Ce   satul în care am locuit, Scumpia,   intrau foarte mulţi ţărani, buni   toţi cei opt fraţi au trăit cu frică şi
      evoit să se refugieze din Româ-   pulaţie română, rămase fără apă­  am putut pune în ea. Icoanele le-   au fost deportate trei familii de   gospodari, primitori, cu frică de  în nesiguranţă. Am amintit toate
       a pe care a construit-o străbu-   rare. Tatăl meu, ofiţer în armata   am dus cu noi”. Se întâmpla în  învăţători cu soţiile lor şi cu câte   Dumnezeu. Aşa se explică că au   acestea pentru a nu se uita şi a
      jl său, într-o Românie siluită de   română, a fost concentrat în 1939   vara anului 1940...  3-4 copii", îşi aminteşte bătrânul.  fost deportaţi peste 1.380.000 de   face  să  nu  se  mai  repete  ase­
      jvietici şi regimul comunist. în   la Regimentul 14 Dorobanţi Ro­                  S-a instalat în întreaga comu-   oameni. "Pentru a se trece la o   menea  atrocităţi",  încheie  Ser­
      *70 ajunge la Deva, unde va ră-   man, iar mama mea vitregă, care  Ridicaţi      ‘nitate frica, pe care o mai simt şi   rusificare, la o sovietizare rapidă   ghie Niţă trista sa poveste.
      lâne  pentru  totdeauna.  Abia   era gravidă, eu şi încă doi fraţi,   între 1 şi 3 dimineaţa  azi, plânsul în fiecare dimineaţă.   a populaţiei, s-au adus în mijlo­
      jpă ce a ieşit la pensie a aflat că   locuind într-un sat izolat, nu ne­  După  ocuparea  teritoriului,   Rudele îi plângeau pe cei ridicaţi   cul satului  tqate cărţile din  bi­  Ultimul Cuza
      ; trage din familia domnitorului   am putut refugia. Armata sovie­  primăriile,  şcolile,  posturile  de  între orele 1 şi 3 dimineaţa. Ve­  blioteci şi cărţile religioase din   în  prezent,  se  pare  că  sin­
      lexandru loan Cuza, fiind, după   tică nu a respectat regulile iniţia­  poliţie şi obiectivele importante   neau la poartă cu dube, însoţite   biserici şi li s-au dat foc pentru a   gurul  descendent  din  familia
      jusele sale, stră-stră nepot al lui   le, ca într-o săptămână să ocupe   au fost puse sub pază armată, cir­  de miliţieni sau armată, intrau în  întrerupe orice legătură cu cultu­  domnitorului care poartă şi as­
      risaveli Cuza, ministrul de ex-   Basarabia, ci a năvălit şi în 48 de   ca o lună de zile, până la instala­  casă obligându-i pe oameni ca, în   ra română, cu tradiţia, cu educa­  tăzi  numele  de  Cuza  este  un
      irne  la acea  vreme.  „Din câte   ore a ajuns la Prut. în aceste con­  rea noilor autorităţi sovietice a-   15 minute, să fie gata pentru ple­  ţia religioasă, care a fost sistată   unchi al lui Serghie, Boris Cuza,
       iu  eu,  sunt a  patra generaţie   diţii, foarte mulţi oameni nu au   duse de peste Nistru. După insta­  care. Luau cu ei doar ce-şi puteau   complet, în special prin deporta­  care are 87 de ani şi trăieşte de
       ■ovenită  din  familia  Cuza.  Eu   mai avut posibilitatea să se refu­  larea autorităţilor comuniste, cu   strânge de prin casă în 15 minute,   rea preoţilor. La 10-15 sate exista   ani  buni  în  Statele  Unite  ale
       int văr din familia Cuzeştilor",  gieze, mai ales cei din localităţi  ajutorul „cozilor de topor”, s-au  îmbrăcăminte  sumară  şi  ceva  un singur preot.  Botezarea co-  Americii, în Cleveland.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12