Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_150
P. 7

Reportaj  fHE                                                                                                   Ziarul 1HUNED0REANULUI

                                                                                                                                      Joi, 11  februarie 2010




     SPECIAL

     Capitalul unei companii multinaţionale




     din SU A este tinutîn frâu de o deveancă



                                                             9 ,
     „La 39 de ani m-am născut pentru a doua oară. In America!". Asta a simţit o contabilă hunedoreancă acum 15 ani,
     când a ajuns în Statele Unite

     M onna Voinescu                                                                                                        Viaţa nu-i
     • • •                                                                                                                  .uşoară nici
           vea  39  de  ani  când  a
           ajuns  în  America.  Au                                                                                          * în America.
           trecut de atunci 15 ani.                                                                               M ulţi români spun
     AA  învăţat  limba,  şi-a
     schimbat numele, şi-a crescut                                                                                asta chiar şi după 10
     copiii şi a absolvit o facultate.                                                                            ani de cana stau aici.
     Acum lucrează la o companie                                                                                  Unii n-au reuşit să
      ;ultinaţională cu filiale în 13
     ţări. Fiul cel mare îi e coleg de                                                                            înveţe nici limba. Aici
     serviciu. Ea e contabil, el,  in­                                                                            ai nevoie de ambiţie.
     giner.
       Acasă, în România, a fost doar                                                                             Şi, mai ales, trebuie
     de două ori. N-o prea atrage ţara                                                                            să crezi to t timpul în
     natală,  deşi  spune  că  nu  şi-a
     scos-o de la suflet.                                                                                         ceea ce faci”
                                                                                                                             M A R IA  IO N E S C U
     • E X T R A
                                                                                                                  apropie de mulţi dintre românii   trăieşti o vreme acolo realizezi
                                                                                                                                             că, de fapt, respectarea legii este
                                                                                                                  pe care i-a întâlnit în Michigan.
        1881                                                                                                      I-a cunoscut la biserică.  „Bise-   starea de normalitate.
                                                                                                                  ricile sunt locul de întâlnire al
                                                                                                                  românilor  de-aici.  Noi  trăim  Deva şi Haţeg
        este anul în care au                                                                                      oarecum diferit de românii din  înseam nă „acasă"
                                DUPĂ BUNUL PLAC. Acum mai bine de două veacuri, Jean Jacques Rousseau spunea că orice om ar   România.  Aici,  rudele  ne  sunt   în vara  lui  2008,  Maria  şi-a
       ajuns pe continentul     trebui să aleagă unde vrea să trăiască, iar dacă nu găseşte convenabil aranjamentul socio-politic din ţara   prieteni,  iar  biserica  e  singura   adus copiii într-o vacanţă în Ro-
          american primii       lui, atunci ar trebui să fie liber să plece în altă parte. Ideea filosofului francez este şi astăzi de actualitate.   noastră legătură. Nu e uşor, dar,   mânia. „Acasă, la Toteşti. La ma-
         emigranţi români       Familia Măriei lonescu o dovedeşte .               FOTO: ARHIVA PERSONALĂ MARIAIONESCU  cu  timpul,  te  obişnuieşti",  ex-   ma", spune ea. Băieţii au fost şo-
                                                                                                                  plică Maria.               câţi de ce au văzut pe drum. De
                                cu soţul şi cu cei doi băieţi. Pe a-   rican nu-1 putea pronunţa. Acum   de  concediul  pe  care îl  va  pe­  Tot  la  biserică  îşi  petrec  şi   la cerşetorii din Capitală, la ba-
     jermania,                  tunci se numea Marioara Palu şi   o cheamă simplu: Maria lonescu.   trece, la finele lunii, îrrMexic, în   sărbătorile  pe  care  le  organi-   laoacheşii  gata  să-ţi  fure  ba­
     motiv de emigrare          era contabil şef la Cooperaţie, la   Numele de familie este, de fapt,   casa de vacanţă a familiei patro­  zează la fel ca în România -  cu   gajele când întorci capul. De la
       Maria lonescu a ajuns în Sta-   Şoimuş.  A trecut Oceanul  cău-   numele purtat de mama sa îna­  nului, împreună cu proprietarii   sarmale  şi  cozonaci.  Doar  po-   sticlele goale aruncate pe calea
     :ele Unite cu un plic câştigător la   tându-şi singura cunoştinţă pe   inte de căsătorie.  şi cu o colegă de serviciu.  mana e altfel peste Ocean. La ea   ferată, la buruienile care cresc în
     .oteria  vizelor.  Soţul  ei  a  fost   care o avea în America. începu­             Nevasta patronului -  un grec   participă toată lumea care vine   voie printre şinele nefolosite. De
     jlecat doi ani în Germania,  iar   tul a fost greu pentru că nu ştiau  Contabil cu patalama la o   stabilit  de  mulţi  ani  în  Statele   la biserică.  Explicaţia e simplă,   la vânzătorii care nu-ţi dau res-
     rând s-a întors acasă, nu i-a mai   limba. S-au stabilit la Warren, în  companie multinaţională  Unite - este şi partenera de golf a   spune Maria. Prea puţini români   tul, la circulaţia de pe străzi, în
     )lăcut România. S-au decis s-o   Michigan, şi au găsit de lucru la o   „Divorţul m-a mobilizat şi m-a   Măriei.  Joacă  împreună  într-o   au rude acolo şi atunci, vrând-   care răzbeşte cel mai puternic,
     )ărăsească.  Au  aplicat  pentru   fabrică de piele care confecţiona   ambiţionat. M-am trezit singură   ligă de femei, din mai,  până în   nevrând, le devin „rude" ceilalţi   „Sunt  unul  dintre  românii
      ~feria vizelor. Plicurile au fost  huse pentru scaunele autovehi­  şi cu doi copii de crescut. M-am   septembrie.  conaţionali.        care îşi iubeşte ţara, deşi mulţi
       .lise de Maria. Unul, pe nume-   culelor. Erau muncitori necalifi­  încăpăţânat să nu scap situaţia de                                ne socotesc lipsiţi de patriotism
     e ei, celălalt, pe numele soţului.   caţi. Maria avea în buzunar o di­  sub control",^povesteşte femeia.  „în SUA, rudele   Starea de normalitate   pentru că am plecat de aici. Dar
     U ei a fost câştigător.    plomă de absolvent al ASE-ului,   A reuşit sa-şi echivaleze stu­  ne sunt prieteni"  în  15  ani,  Maria  lonescu  a   tocmai  pentru  că  mi-e  foarte
       „Ne-am gândit la un viitor mai   dar pe americani nu-i interesau   diile  universitare din  România   în America, viaţa nu-i tocmai   venit în România doar de două   drag  locul  unde  m-am  născut,
     >un pentru copiii noştri. Voiam   studiile ei.        după ce s-a înscris la facultate   uşoară,  s-a  convins  hunedo­  ori. N-avea motive s-o facă mai   mă întristează când văd că nimă-
     ă aibă mai mult decât le putea                        pentru nişte diferenţe. Cheltuia­  reanca.  Spune  că  e  ca  şi  cum   des pentru că şi-a dus şi mama în   nui nu-i pasă de nimic. Până şi
     >feri România", povesteşte hu-  Americanii au silit-o   la a suportat-o compania la care   te-ai naşte încă o dată şi trebuie   SUA, vreo şase ani. îşi aminteşte   oamenii mi s-au părut mai îmbă-
     îedoreanca.                să-şi schimbe numele       lucrează. Dar trebuia să îndepli­  să iei totul de la capăt într-o ţară   că atunci au cam surprins-o le-   trâniţi şi mult mai săraci decât în
       în 1995, Maria locuia la Deva,  La scurt timp, hunedoreanca   nească o condiţie. Niciun califi­  unde nu cunoşti pe nimeni. Ea a   gile americane.  Dacă le încâlci,   1995,  când  am  plecat”,  spune
                                a fost nevoită să renunţe la ser­  cativ mai mic de „B". Adică, echi­  avut  noroc.  După  doi  ani,  au   eşti tratat la fel, indiferent că ai   Maria.
                                viciu.  Legislaţia  americană  nu   valentul notei 8 din România. în   ajuns în SUA şi nişte prieteni de   20 de ani sau 80.   Fiul ei cel mare venea în Ro-
                                permite să-ţi laşi copiii nesupra­  caz  contrar,  firma  îşi  retrăgea   familie. Foştii ei vecini de apar­  „Mama nu a primit viza de re-   mânia pentru prima dată de la
                                vegheaţi dacă nu au împlinit 12   sponsorizarea.       tament  de  la  Deva,  Daniela  şi   zidenţă  de  la  Ambasada  Ame-   plecare.  Femeia a vrut să-şi a-
                                ani. Băieţii ei aveau 5 şi 11. Tre­  Acum  este  contabilă  cu  pa­  Mircea Herlea. Au venit tot prin   ricană din Bucureşti pentru că la   propie băieţii de locurile natale,
                                buia să aibă grijă de ei. Diminea­  talama la Altair Engineering Inc.   Loteria.vizelor. Maria le-a năşit   una din vizitele pe care le-a făcut   dar nu crede că a reuşit, l-a în-
                                ţa, îi ducea la şcoală, iar ea pleca   -  o  companie  de  consultanţă   băiatul, pe Cristian, care s-a năs­  aici, a depăşit termenul legal de   tristat cam  tot ce-au văzut.  Cu
                                la cursuri de contabilitate. La a-   pentru designul produselor soft­  cut acolo.  şedere. Nu a contat că avea 75 de   toate  acestea,  Deva  sau  Haţeg
                                miază, tot ea îi lua de la şcoală.  ware  de  inginerie  avansată  şi   în afară de ei  şi alte câteva   ani", povesteşte hunedoreanca.   continuă  să  însemne  „acasă"
                                  Limba a învăţat-o din  mers.   tehnologii  computerizate  de   familii, nu are alţi prieteni peste   Acum nu i se maf pare nimic   pentru Maria lonescu, pentru că
                                Au ajutat-o şi cei doi ani de liceu   înaltă performanţă. Firma are fi­  Ocean. Şi nici rude. Dar firea ei   ciudat în legislaţia de peste 0-   aici şi-a petrecut ea cei mai mulţi
                                în care a studiat engleza.  liale în 13 ţări printre care Ger­  prietenoasă  a  ajutat-o  să  se  cean.  Spune  că  abia  după  ce   ani din viaţă.
                                  La patru ani după ce a ajuns   mania,  Franţa,  Marea  Britanie,
                                America, Maria a divorţat. Ime­  Suedia, India, China, Koreea, Ca­
                                diat, şi-a schimbat şi numele. Cu   nada, Mexic, Brazilia, Noua Zee-
                                totul. A renunţat şi la prenumele   landă.
                                Marioara, pentru că niciun ame­  Printre colegi mai are patru
                                                           români. Unul este fiul ei cel ma­
                                                           re, Traian. Are 26 de ani şi e in­
                                                           giner designer.  Băiatul cel mic,
                                                           Bogdan, are 20 de ani şi e stu­
                                                           dent la informatică.
                                                             Maria câştigă 50.000 de do­
                                                           lari pe an şi are un statut clar în
                                                           cadrul  firmei.  Taţi  banii  care
                                                           intră în companie trec prin mâi­
                                                           nile ei. Lucrează în acelaşi birou
                                                           cu nevasta patronului.
                                                              „E  un  avantaj  pentru  mine.
                                                           Aşa a putut să observe că-mi fac                       DE DRAGUL TRADIŢIEJ.  Românii din Michigan şi-au înfiinţat şi
                                                           treaba şi sunt un angajat serios”,                     un grup folcloric - „Avram lancu”. Majoritatea membrilor sunt
                                                           povesteşte deveanca. Şi ca să-şi                       ardeleni. Printre ei se află şi Maria lonescu. In 2008, grupul a
                                                           întărească spusele, povesteşte şi                      organizat Ziua României şi chiar o Sâmbră a oilor
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12