Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_154
P. 7

» 0 0 %                                                                               Ziarul vHUNEDOREANULUI
                                                                                                                                M iercuri, 17 februarie 2010





     PASIUN I


      Psihologul





     care scrie poezie






     japoneză







     0 deveancă de 43 de ani îşi ascunde                   milioane de scriitori
     sentimentele în spatele unor                        de haiku se estimează a
                                                          exista în Japonia, dar
     versuri a căror formă a fost inventată
     acum 200 de ani                                     majoritatea sunt la nivel
                                                               de amatori
     Marina Tudor

          ste  psiholog,  dar  lu­
          crează ca  instructor e-
          ducaţie la Spitalul Jude­
     E ţean  de  Urgenţă  -
       cţia Neuropsihiatrie infan­
     tilă. Prima poezie a îndrăznit
     s-o scrie în clasa a doua. îşi a-
     minteşte şi titlul - „Toamnă".
       A  fost  momentul  când  Eta
     Faur  şi-a  dat seama că  se  ex­
     primă  mai  bine  scriind  decât
     vorbind.
       „Eram  un  copil  timid,  sufe­
     ream de anxietate şi nu aveam
     încredere în  mine.  în  plus,  pe
      /emea copilăriei mele nu aveai
     televizor,  calculator ori jocuri
     video să-ţi umpli timpul. Aşa că
     mi-am găsit drept preocupare
     poezia", povesteşte deveanca.
     „Scriam poezii, de lene
     să fac compuneri"
       Primele  încercări  într-ale
     versurilor au fost stângace. Aşa   LEC Ţ IA  D E VIAŢA. „Pe la 20 de ani, mi-am impus să mă bucur de fiecare zi pe care o trăiesc. Să mă trezesc în fiecare dimineaţă fericită că începe o nouă zi. Trebuia să mă
     ~"'m e de altfel orice început. In   detaşez într-un fel de neîncrederea şi timiditatea care m-au copleşit în copilărie”, spune Eta Faur           FOTO: CRISTIVATAVU
       ip însă  cuvintele  aşternute
     pe  hârtie  ascundeau  trăiri  tot   ratură ne punea Să scriem câte   curajat", îşi aminteşte Eta.  volume cu haiku-uri.  0 poezie   printre publicul adunat în jurul   Am crescut
     mai puternice. Eta îşi aminteşte   o compunere. Eu m-am hotărât   Deveanca scrie versuri doar   tradiţională japoneză cu formă   Cenaclului  „Flacăra”.  Marcată   în stilul Tn
     :ă  le-a reunit  pe  toate  sub a-   să scriu poezii în locul compu­  atunci când trăieşte sentimente   fixă, alcătuită din  17 silabe re­  de muzica şi poezia de pe scenă,
     :elaşi generic - „Pesimisme”. îl   nerilor. întâi, pentru că mă plic­  foarte puternice - indiferent că   partizate în trei versuri de câte   deveanca a îndrăznit să-şi tri­  care
     citise  pe  Bacovia  şi  poate  că,   tisea proza, mai ales că textele  e vorba de bucurii  ori tristeţi.   5,7 şi 5 silabe.  mită poeziile la revista „Flacăra”   creşteau cam toţi
     fără să-şi dea seama, melanco­  colegilor mei semănau mult în­  Uneori, spune că e de ajuns să   Le-a citit pe nerăsuflate şi au   editată de poetul Adrian  Pău-
     licul poet traumatizat de lumea   tre ele. La vârsta aceea, cam toţi   pună mâna pe creion şi cuvin­  încântat-o. A sesizat un lucru pe   nescu.  I-au  fost publicate,  iar  copiii pe vremea
     :u care nu putea comunica avea   copiii  gândesc  la  fel. Apoi,  de   tele se aştern aproape singure   care  nu-l  mai  întâlnise  până   lucrul  acesta avea s-o încura­  aceea: sa stau în
     ;ă o influenţeze.  ■       lene. Am socotit eu că o poezie   pe hârtie.          atunci -  cât de multe reuşeau  jeze  din  nou.  A  continuat  să   banca mea, să nu ies
       în şcoala generală, deveanca   poate fi scrisă mai repede decât                şă spună poeţii japonezi în cu­  scrie  de  câte  ori  viaţa  i-a  dat
     sovesteşte  că  a  continuat  să   o  compunere  şi  astfel  îmi  ră­  Cât de multe poţi   vinte  foarte puţine.  Din  entu­  astfel de ocazii. Nu o dată i s-a  în evidentă. Aşa că
     >crie  poezie  mai  mult  din  co­  mânea  mai  mult  timp  pentru  spune în cuvinte puţine!  ziasm,  şi-a  încercat  şi  ea  mă­  întâmplat să se viseze, noaptea,   mi-am construit o
     moditatea de care nu avea pu-  joacă. A doua zi, reacţia profe­  Pe la 20 de ani, i-a căzut în   iestria. Talentul a ajutat-o, iar  rostind versuri. S-a trezit şi le-a
     erea să se detaşeze.       soarei  era  una  pozitivă.  îmi   mână  o  colecţie  de  lirică  ni­  zeci de pagini scrise atunci stau   scris pe hârtie. Dimineaţa, abia  lume a mea -  poezia.
       „Adesea, profesoara de lite-  aprecia talentul şi asta m-a în­  ponă. Avea în faţa ochilor cinci  mărturie după mai  bine de 20  îşi mai amintea despre vis, până   Aici mă simţeam cel
                                                                                      de ani -                    când dădea cu ochii de coala pe
       ISTO R IC                                                                                                                             mai bine şi cu ea
                                                                                         „îndemn şi  mângâiere/mâi-   care îşi lăsase cuvintele.
      Părintele haiku-ului                   evenimentului                            nile/pe  după  umeri  ţinându-   „E clar că atunci eram mult   puteam comunica”
                                             a fost dat                               mă”  sau  „Fug  norii/zmei  ino-   prea  plină  de  un  oarecare
     Istoria haiku-ului începe în ultimii ani ai   publicităţii                       fensivi/din  basmele  copilăriei   sentiment. Simţeam nevoia să    ETA  FAUR, autor
     secolului XIX. Haiku-urile trebuie să conţină   „Manifestul                      mele".                      scriu tot ce simt. Aşa reuşeam        de poezie japoneză
     cel puţin o imagine sau un cuvânt care să   Haiku din                               Nu  le-a  păstrat  pe  toate,   să-mi fac ordine în suflet. E un   100 de persoane de pildă -  ex­
     exprime anotimpul în care au fost scrise. De   Tokyo - 1999”,                    spune femeia. Fiecare poezie îşi   soi de descărcare, de care fie­  plică Eta. Şi liniştea e la fel de
     obicei, subiectele se referă la natură, plante,   în şapte                       are istoria ei. A scris-o într-un   care  avem  nevoie  în  diferite   importantă. Iar aceasta ţi-o gă­
     flori, insecte. Cel mai mare poet de haiku   puncte, cu                          anume  moment  al  vieţii,  mă­  momente ale vieţuirii noastre",   seşti mai greu în vremuri în care
     fhaijin) este considerat niponul Matsuo Basho   scopul de a                      cinată de-o anume trăire şi îm­  explică Eta Faur.     oboseşti  alergând  zilnic  după
     (foto), care a impus această formă artistică   reorganiza                        pinsă de-un anume sentiment.                           un  loc  de  muncă  ori  după  un
     prin cartea sa, „Drumul îngust spre     regulile                                 Din când în când, reciteşte toa­  Amintirea            bănuţ în plus.
     îndepărtatul nord”. Basho s-a născut în oraşul   tradiţionale ale                te  acele  rânduri.  în  cele  mai  copilului autist     Ultima poezie a scris-i în de­
     Ueno, din Japonia, unde are loc anual un   acestui gen de                        multe cazuri, recitind o poezie,   Versul nu-i e la îndemână în   cembrie, anul trecut. A imaginat
     festival de haiku. Astăzi, poezia haiku este cea   poezie, pentru                realizează  că îi  revine  acelaşi   fiecare zi, explică deveanca. Şi   versurile  după  ce  a  primit  un
     mai populară formă din Japonia, dar este   ca ea să se                           sentiment  pe  care  l-a  trăit  în   chiar şi atunci când simte că îşi   telefon.  La  capătul  firului  era
     foarte cunoscută şi în afara ei. Mulţi scriitori   poată adapta                  momentul scrierii ei. Dacă nu se   poate exprima trăirea pe o coa­  părinteleunui copil autist. Eta îl
     englezi şi americani, dar nu numai, şi-au   ia cultura fiecărui popor. Câteva dintre acestea   întâmplă  asta,  o  aruncă.  Fără   lă de hârtie, nu-i suficientă doar  cunoştea pentru că se ocupase
     încercat măiestria în a compune asemenea   sunt: cuvintele sezonale pot fi înlocuite cu   vreun regret, socotind că poezia   dorinţa. Singurătatea e, la rân­  cândva de  el.  Şi  nu  ştie  de  ce
     versuri. Punctul forte al poeziei haiku este   „cuvinte-cheie” cu caracter universal; se pot   cu pricina n-o mai  reprezintă.   dul ei, o condiţie esenţială -  a   şi-l apropiase mai mult decât pe
     faptul că exprirgă atât de multe prin atât de   folosi ritmul şi sunetele fiecărei limbi, iar   N-o mai simte la fel de intens.  descoperit în timp. De fapt, sen­  oricare alt copil din secţie.
     puţine cuvinte. In anul 1999, pe 11 iulie, la   haiku-ul va putea avea trei sau patru versuri,               timentul de singurătate. Adică   „Amintirea lui m-a inspirat.
     Tokyo a fost organizat primul simpozion   de câte 4 ,6 sau 8 silabe; criteriul esenţial   „Flacăra" i-a publicat   un sentiment când ai puterea să   Am scris câteva versuri şi m-am
     internaţional de haiku. La finalul      pentru haiku va fi originalitatea.       versurile                   te simţi doar tu şi cu tine, chiar   liniştit. M-am simţit mai bine”,
                                                                                         în adolescenţă, Eta s-a aflat  dacă în încăpere mai sunt alte  povesteşte deveanca.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12