Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_161
P. 4
Ziarul'HUNEDOREANULUI ’ Y / %
Vineri, 26 februarie 2010 , — y ; .:<;y v . '
POVEŞTILE ZIARUL HUNEDOREANULUI
Pe urmele unei comori
„Fură descoperite şi comorile lui Decebal, deşi se aflau ascunse sub râul Sargetia. Căci [Decebal] abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o
groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur şi alte lucruri foarte preţioase - mai ales dintre cele care suportau umezeala - aşezase pietre şi îngrămădise
pământ, iar după aceea adusese râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia [Decebal] pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veşminte şi alte lucruri la fel. După
ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe faţă. Dar Bicilis, un tovarăş a! său, care cunoştea cele întâmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate
acestea” - Dio Cassius
Zona sacră a Sarmizegetusei
între comorile adunate de
a fost, fără doar şi poate şi
daci se regăseau monede şi
locul unde se adunau darurile
vase din metale preţioase
oferite zeilor
Iosif Vasile Ferencz gropat agoniseala şi în
• • • apele unor râuri. în
Pe scurt despre \ legătură cu îngroparea
comorile dacilor N unor tezaure de către per
Fără nici o îndoială, co soane particulare stau mărtu
morile dacilor au fost cunos rie numeroasele tezaure dacice
cute în antichitate şi au con de monede de argint,
stituit o atracţie. Despre o astfel descoperite de-a Iun»1"!
de comoară ne vorbeşte istori timpului, precum şi tezaurel
cul bizantin loanes Lydos citân- monede de aur despre care se
du-l pe Criton (medicul perso spune că ar fi fost găsite de
nal ai împăratului Traian). De la căutătorii de comori.
el aflăm că în urma victoriei în epoca Regatului Dac, zona
asupra geţilor, Traian a luat o capitalei era intens locuită şi
pradă bogată, însumând după câte cunoaştem astăzi,
1.650.000 de kilograme de aur şi mulţi dintre locuitorii acestei
de două ori pe atâta argint. Din zone erau înstăriţi. Zvonul a-
datele pe care le avem la dispo propierii urgiei, odată cu tru
ziţie, strânse din izvoarele scri pele romane, i-a făcut pe mulţi
se antice, din cele epigrafice şi să îşi îngroape avutul: fie bani,
arheologice, rezultă cu claritate fie unelte sau alte bunuri. Şi
că învingătorii au fost răsplătiţi poate că unele dintre ele au
cu o pradă deosebit de bogată. ajuns în albia unor râuri, alături
Totuşi, cantităţile imense de* de obiecte consacrate, din vre
metal preţios pe care Lydos ne muri străvechi, unor divinităţi
asigură că le-ar fi dobândit, par acvatice.
a fi extrem de mari. Din acest în ultim ii ani, mirajul meta
motiv, unii istorici au interpre lului galben a făcut ca întreaga
tat sursele antice prin prisma zonă a Capitalei Regatului Dac
propagandei romane şi au con să fi fost agresată fizic. Mărtu
siderat că în realitate a fost vor riile subtile pe care dacii ni le-
ba de mult mai puţin. Dar chiar au lăsat moştenire au căzut pra
şi acceptând o cifră mai mică cu dă acestei curse nebune după
o zecime, aşa cum a propus Je- aur. între ele, putem spune fără
rome Carcopino, atât în ceea ce să greşim că brăţările din aur se
priveşte cantitatea de aur cât şi Tezaurul regal al Daciei, încărcat pentru a fi dus la Roma. Inagine de pe Colum na lui Traian numără printre cele mai cunos
de argint, sau chiar dacă redu cute, discutate şi mediatizate o-
cem cu încă o zecime, cum a informaţia, ea completează fe Şureanu şi curge spre vest şi fost anticul Sargetia. Care din cu cele relatate de Dio Cassius. biecte dacice, la începutul aces
propus Ion Iosif Rusu, se poate ricit istoria desfăşurării eveni apoi spre nord. Râul Grădiştii, tre ele? Nu vom şti, poate, nicio Să le fi scăpat romanilor o parte tui mileniu. însă acestui subiect
trage următoarea concluzie: mentelor din timpul celui de al care îşi adună apele din aceeaşi dată. Şi totu şi... din comoară? Tot ce este posi ZIARUL HUNEDOREANULU
cantitatea de metal preţios ră doi-lea război dintre Traian şi zonă curge spre nerd, foarte în secolul al XVIlI-lea, nişte bil. La fel de credibile pot să fie i-a consacrat pagina „Oamen
mâne considerabilă. Prada de Decebal. Dar oare, care este aproape de locul unde a fost pescari au găsit în albia Streiu- şi alte explicaţii ale prezenţei Locuri" de vinerea viitoare.
război romană a reprezentat râul la care se referă izvorul? identificată Sarmizegetusa Re lui o comoară. Un număr mare comorii descoperite în albia Chiar dacă unele obiecte at
pentru acele vremuri, ca şi pen gia. Şi tot în apropiere şi tot spre de monede de aur fuseseră de râului. De ce nu ar fi fost posibil fost şi sunt recuperate, poves
tru cele de astăzi, o adevărată Râul Sargetia azi nord curge şi Sibişelul. Dacă nu puse într-un „şarpe din aur" ca Decebal să îşi fi împărţit tea lor va rămâne, poate pentri
comoară, un adevărat tezaur. După cum este ştiut, în apro luăm în calcul cursuri de apă (care ne duce cu gândul la dra tezaurul în mai multe părţi şi să- totdeauna, un mister. Nouă nt
Deşi neconfirmată de nici un pierea capitalei Regatului Dac precum Cugirul, Sebeşul sau gonul dacic). Atât monedele cât 1 fi îngropat în mai multe locuri? ne mai rămâne decât să n<
alt izvor, cele relatate de către curg mai multe râuri: Streiul, cel Jiul, care sunt situate la oare şi piesa în care fuseseră depuse Tot la fel de posibil credem că ar bucurăm ochii în faţa vitrineloi
Dio Cassius nu pot să fie igno mai important curs de apă izvo care distanţă de capitală, unul nu se mai păstrează, dar infor fi fost ca una sau mai multe per muzeelor şi să reconstituim ci
rate. Considernd a fi adevărată răşte din chiar inima masivului dintre primele trei ar putea să fi maţia ar putea să aibă legătură soane particulare să îşi fi în ochii minţii măreţia trecutului.
