Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_166
P. 6
Ziarul-HUNEDOREANULUl
Vineri, 5 martie 2 0 1 0
IN E D IT
Armă mortală” în Cimitirul catolic din Deva.
E greu să
Un uliu trăieşte lângă 60 de porumbei! .fe câştigi
i încrederea
Un prădător trăieşte în cimitir, laolaltă cu alte 80 de înaripate unei răpitoare. Nu
şi animale de casă. Este un exemplar de Şorecar comun şi stă trebuie să o loveşti
doar la un metru distanţă de 60 de porumbei de carne pentru că fuge şi,
mai ales, nu te uită.
Ea vine când o
fluieri pentru că ştie
că pe pumn va găsi
hrană. Relaţia dintre
:
.
un şoimar şi pasarea
sa se bazează pe
încredere în alianţa
la vânătoare”
Cum bărbatul locuieşte într-o Dispărută de acasă,
căsuţă din incinta stabilimen cinci zile EMERIC FORRAI,
tului, Ira trăieşte şi ea în curtea Momeala este la fel de utilă şi crescător de păsări
cimitirului. într-un ţarc construit pentru recuperarea răpitoarei, Şi-apoi, n-a mai fost chip să-l
la un metru de cuştile celor 60 de atunci când aceasta dispare pur scoată din casă. Căci şi acolo pe
ZBURĂTOARE PROTEJATĂ. Şorecarul comun este cea mai larg răspândită răpitoare din Europa. porurtibei de came pe care de şi simplu pe câmpul de antrena trece destul timp, spun proprie
Este o pasăre ocrotită prin lege pe tot globul. In România, trăiesc, în natură, între 4.000 şi 8.000 de veanul îi are creşte. Nu se teme ment. A păţit-o şi Ira. Anul trecut, tarii. îi place să stea în preajm;
perechrdin această specie. Foarte multe exemplare cad victime împuşcării, electrocutării sau otrăvirii că, vreodată, răpitoarea ar face pe 19 decembrie. „Cinci zile, n-am oamenilor şi chiar în mijlocul ce
FOTO: CRISTIVATAVU ravagii printre înaripatele din ştiut nimic de ea. Am pierdut-o în lor câţiva câini pe care Forrai îi
gospodărie. N-ar ataca un po timpul antrenamentului. A găsit are în gospodărie. Nu se teme de
rumbel decât dacă acesta ar fi pe jos un porumbel mort şi nu s- ei. Dimpotrivă, ripostează când
bolnav sau mort de-a binelea, lă a mai întors. Nu-mi venea să cred se apropie câte unul.
mureşte columbofilul. De altfel, că a dispărut. Am căutat-o peste
porumbeii s-au obişnuit deja cu tot până dimineaţa, la ora 4. Nici Lecţie pentru un sătean
noul lor vecin şi chiar cu sunetele urmă de ea. Abia după cinci zile,, înverşunat
scoase de el - nişte strigăte pre prietenul meu, şoimarul, a primit Administratorul cimitirului îşi
lungi, asemănătoare oarecum cu un telefon de la un bărbat care aminteşte că a mai crescut ulii, în
un mieunat. locuieşte în cartierul Dallas. 0- urmă cu câţiva ani. Erau două e-
Ira a împlinit un an de viaţă şi mul a văzut pasărea acolo şi şi-a xemplare de Porumbar, l-a găsit
cântăreşte 900 de grame, iar da dat seama că s-a rătăcit", poves răniţi şi i-a adus acasă. Vreo cinci
că-i iei în calcul anvergura aripii, teşte Emeric Forrai, care s-a con ani au stau răpitoarele în gos
depăşeşte un metru. Este încă vins atunci şi de simţul de orien podăria din cimitir. Până când s-
pui, dar poate începe cuibăritul, tare pe care îl au astfel de păsări. au prăpădit, povesteşte Forrai.
spune stăpânul ei. în captivitate, Ca să nu se mai întâmple asta, Ira i-a reamintit deveanului
pasărea poate trăi câteva zeci de Ira are acum montat pe un picior de vremurile acelea şi o îndră
VEDETA PRINTRE CERCETAŞI. Ira a fost deja prezentată de Forrai şi Cărăbeţ copiilor cercetaşi de ani, faţă de 13-15, cât ar trăi dacă un soi de emiţător care îl ajută pe geşte la fel de mult ca pe un po
la Parohia Romano-Catolică. Curând, prădătorul va face demonstraţii şi la festivalurile medievale, s ar fi în natură. proprietarul ei s-o găsească pe o rumbel. Nu-i ca alţi columbofili
spune şoimarul care a dresat-o distanţă de 20 de kilometri. care urăsc, în genere, prădătorii
Vânătoare din cer pentru ca le atacă înaripatele.
Monna Voinescu zărit de la distanţă nişte puşti terinarul care a tratat-o de când 0 dată la două zile, Forrai îşi Hrană, o dată Uliul lui Forrai se împrieteneşte
••• ra şi-ar fi găsit probabil care-şi făcuseră „minge” de fot era pui a botezat-o Ira. Un nume scoate răpitoarea la antrena la 48 de bre imediat cu oamenii. Şi atacă doar
sonor şi scurt, aşa cum trebuie să
dacă se simte în pericol. Atunci
Un Şorecar comun care nu
mente, pe dealurile din oraş. N-o
bal dintr-un cuib de păsări. Când
I s-a apropiat, şi-a dat seama că în fie pentru ca pasărea să şi-l poa face singur, căci mai are multe de trăieşte în captivitate se mulţu când ţi se aşează pe mână în
sfârşitul în primele zile de
schimb, te strânge serios cu ghea
meşte cu şoareci de câmp, hâr-
învăţat la acest capitol. îl ajută a-
tă învăţa repede. Popular, zbură
cuib erau şi trei pui de uliu. Abia
viaţă dacă n-ar fi ieşit în
calea lui Emeric Forrai, un
mănuşă. Răpitoarele au un me
membru fondator al singurei a-
procură de pe terenurile agri
ştiinţific i se spune Buteo buteo.
columbofil din Deva care e în veniţi pe lume. N-a vrut să plece toarea e numită uliu şorecar, iar micul lui şoimar, Dorin Cărăbeţ - ciogi ori şobolani, pe care şi-i rele. De-asta trebuie să porţi o
de acolo fără păsări. Copiii s-au
stare să facă orice ca să salveze învoit să i le dea pentru IO lei. Co Ira este, de fapt, unul dintre sociaţii de şoimărit şi protecţie a cole. Meniul poate fi completat canism interesant între gheare.
viaţa unei păsări ori a unui lumbofilii urăsc de obicei răpi cei trei pui de uliu pe care devea păsărilor de pradăMin România, cu şopârle, broaşte şi, rareori, cu Când strâng, şi.le blochează în
animal. toarele. Deveanul însă vede lu nul i-a găsit, anul trecut, la Arad. intitulată „Peregrinus", după de puii păsărilor care cuibăresc pe cleştate în pradă şi le pot ţine
Bărbatul a deschis ochii într- crurile diferit. Fiecare pasăre are Ceilalţi doi au ajuns la nişte-şoi- numirea latinească a unei alte sol. Iarna mănâncă şi hoituri. Ira astfel foarte mult timp, fără mare
o gospodărie plină ochi cu ani rolul ei pe lume şi, chiar dacă-i mari din Leşnic şi Ploieşti. specii de răpitoare, Şoimul călă însă are parte de un meniu niţel efort. „De vreo două ori, Ira m-a
male, dar şi cu porumbei. A răpitoare, nu crede că-i o „oaie • tor. „Ira e încă pui şi trebuie învă diferit în captivitate. Câte un pui, şi zgâriat. Am vrut să-i dau mân
moştenit patima columbofiliei neagră" printre zburătoare. Aşa Prădătorul stă la un ţată să vâneze", lămureşte stăpâ bucăţi de carne macră şi chiar o- care şi, probabil, am făcut o miş
de la părintele său şi i-a insufla că a adus puii de uliu la Deva şi i- metru de 60 de porumbei nul prădătorului. Metoda e sim uă fierte. E important ca bucăţile care bruscă, aşa încât l-am spe
t-o, la rându-i, propriului copil a dat unui amic şoimar. El nu s-ar „Pasărea este dresată acum şi plă. Intră în joc momeala, care de carne să aibă pe ele pâr sau riat", mai spune Forrai, amin-
de 12 an i-T oni. fi priceput atunci să le poarte de îmi e mult mai uşor să mă ocup este, de fapt, o bucată din piele pene, spune Dorin Cărăbeţ. Ajută tindu-şi şi de un amic, dintr-un
grijă. La un an după întâmplare, de ea. între timp, am învăţat şi eu ce imită forma unei păsări sau a la digestie, explică el. Dar, aten sat de lângă Deva, pe care tot Ira
Reîntâlnire, după un an Emeric Forrai este el însuşi pro câte ceva despre răpitoare”, spu unui şobolan şi în care sunt puse ţie, cantitatea de hrană nu tre l-a convins să nu mai urască pră
într-o seară, anul trecut, For prietarul unei răpitoare. 0 feme ne Emeric Forrai, administra câteva bucăţi de carne crudă. buie să depăşească 200 de gra dătorii. De curiozitate, omul a ac
rai venea de la Arad spre casă. A lă de Şorecar comun pe care ve torul Cimitirului catolic din Deva. Momeala este prevăzută cu o cu me. Şi asta, o dată la 48 de ore. ceptat ca zburătoarea să L se
rea suficient de lungă încât să „Dacă o îndopi, nu mai are aşeze pe mână, la un antrena
ISTORIE permită celui care a folosesşte s- chef de antrenamente. Nu mai ment. Până atunci, nu vedea cu
o rotească serios prin aer, dea vrea să zboare", a sesizat Emeric ochi buni niciun uliu, pentru că-i
Invenţie chinezească tau sate întregi de ţărani şoimari şi crescători supra capului, şi apoi la nivelul Forrai. Fiul său, Toni, a făcut atacau păsările din ogradă, iar
Şoimăritul - sau arta de a vâna cu păsări de de şoimi, dar şi „pământuri ale şoimăriei”. solului, până când uliul o simte şi chiar un test. A îndopat uliul pâ paguba asta l-a cam îndemnat să
pradă dresate - este o îndeletnicire a cărei Principii transilvăneni mergeaujjână într-acolo se năpusteşte asupra ei. nă când nu i-a mai trebuit nimic. se teamă de ei.
vechime este estimată la circa 4.500 de ani. Se încât, ca să câştige bunăvoinţa înaltei Porţi,
consideră că ea a apărut în China, explică trimiteau adesea şoimi, în dar, sultanilor. Asta,
şoimarul Dorin Cărăbeţ. De-aici, s-a extins ână când România a ajuns sub stăpânire
ţreptat în Asia, în Ţările Arabe şi în Europa, absburgică, iar dările interne au fost înlocuite*
începută din nevoia omului de a-şi procura mai cu bani ori cu produse mai rentabile. După
multă hrană, această metodă de vânătoare a apariţia vânătorilor cu goarna, cu ogari şi
devenit tot mai îndrăgită de către castele su copoi, numărul cuiburilor de şoimi a scăzut
perioare în Evul Mediu, fiind la acea vreme un vertiginos, iar vânătoarea cu păsări de pradă a
atribut al clasei nobiliare. Şoimăritul se trans dispărut treptat. In $lte state din Europa însă
formase deja în spectacol. Şi în România, aceasta s-a păstrat. In Spania, Ungaria, Scoţia,
această metodă a avut o tradiţie de 1Qsecole, de exemplu, şoimăritul este şi astăzi la mare
dar a dispărut prin secolul al )(lX-lea. In Tran preţ. îndeletnicirea se situează la loc de cinste
silvania, vânătoarea cu păsări de pradă a fost şi în alte colţuri ale globului - în Ţările Arabe
adusă de către maghiari. Curând, în zonă exis (în special în Dubai), în China şi Japonia. AVANTAJ. Şorecarul comun este o pasăre tolerantă. Prin urmare, este cea mai indicată pentru
începătorii în arta şoimăritului
