Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_180
P. 7
Reportaj: Ziarul 1HUNED0REANULUI
Joi, 25 martie 2010
S P E C IA L
Prima bibliotecă din judeţ a fost
înfiinţată la Orăştie. Acum 400 de ani!
ZIARUL HUNEDOREANULUI a răsfoit paginile unor cărţi unicat din bibliotecile care au existat în Oraşul Paliei,
în ultimele patru veacuri. Unele dintre aceste instituţii au rezistat până astăzi. Toate sunt cuprinse în "Enciclopedia Orăştiei",
scrisă de profesori şi publicişti ai municipiului
Marina Tudor mată şi la Colegiul Kun, la care
• • • ititul cărţilor bune este ' au învăţat atât elevi maghiari,
"
C asemenea conversaţiei ăL-i (v. piui generosului rector Halici de
cât şi români şi germani. Exem -
cu cei mai de seamă oa
a dona şcolii biblioteca perso
meni ai secolelor tre
cute. Aşa socotea Rene Des- - . y i 1k $ ' V . nală a fost urmat şi de alţi das
căli ai colegiului care au adus o
.7
cartes. parte din cărţile lor în biblioteca
Oricine i-ar da dreptate dacă instituţiei care avea iniţial 54 de
ar făsfoi miile de volume rare ca cărţi şi fiinţa din 1883. Astfel,
re au fost "înmatriculate" pe nu "Societatea de lectură a junimii"
mele bibliotecilor care au exis va pune bazele primei biblioteci
tat, de-a lungul vremii, la Orăş române din zonă, realizând în
tie. Oraşul saşilor - după cum cadrul Colegiului Reformat din
era tradusă denumirea localităţii -1 r Vr ^ Orăştie "Biblioteca Societăţii de
ne vremea când purta nume ma- lectură a junimii".
ar - s-a dovedit a fi una din ii g & t A «--« în 1869, biblioteca avea 300 volume nelegate şi 89 de "opuri adon şi "Cinci jocuri triste", tipă
tre perlele culturii transilvăne S l't t 'l l irZftlH it * i W f ' * * » ' « de volume. Multe au fost cumpă compactate", notau ziarele e- rită la Cluj în 1775.
ne, cu preocupări în domeniul rate în urma donaţiilor, serate pocii. Curând în biblioteca "Reu
culturii încă de la 1582, când __ J $ n * k i  a# u îfiţjH fi w'-'f t-‘* a > * lor cu taxă şi colectelor de la ro niunii" apar şi cărţi şi reviste li Biblioteca oraşului
apărea "Palia de la Orăştie". Tot * t L ilA f l. 5Ktîr««VHfc /.ax ft " î* mânii din Orăştie, Deva, Oradea terare. şi cea a muzeului
aici a fost înfiinţată şi prima bi - ’ iiţzfuit »ynrîifHţiH »ui** k# iţwffc un- . * * a şi Braşov. Pentru prima dată, A fost constituită în urmă cu
bliotecă din judeţul Hunedoara, sunt propuse "legarea şi înmatri Bibliotecile bisericilor aproape şapte decenii şi s-a nu
în secolul XVII. \ »T(WlţHI AWHHAtff. r&*ţtt Cittf C j ri 'I 10ITH iii »:.• X cularea cărţilor", iar biblioteca Volume rare, unele datând de mit, pe rând, Biblioteca centrală,
! A ÎM h : n t A H T f H J h H T f lt A '.TIV ' S v ■ t c f ţ ' H t i rul trebuia să prezinte un raport câteva secole, au fost adunate, Biblioteca orăşenească, apoi Bi
Prima bibliotecă "S C$HT* ifWMAHMAifk tW p ’i HH,\h 'l t-'» r ^ :’ - precis asupra "mişcării cărţilor”. de-a lungul vremii, în bibliote blioteca Municipală "Sebastian
din judeţ Volumele au fost încredinţate cile lăcaşelor de cult din Oraşul Bornemisa", după numele publi
Aceasta a fost, de fapt, o do - > H C m iH îi K fll| iH W lA 0 fk fW M 'ttltl ; C ; î ! spre păstrare învăţătorului de la Paliei. Biserica parohiei ortodo cistului şi omului politic născut
naţie a cunoscutului cărturar u- tttf w w h * • « £ t h i «€ a m m 'K i ‘ şcoala românească, apoi, până xe române, de pildă, are o bibli la Burjuc şi mort înl953, în în
manist Mihail Halici, rector al în 1918, s-au aflat în paza Şcolii otecă extrem de valoroasă. Pes chisoarea Sighet - notoria tem
Colegiului Reformat din Orăştie CHAtir^k c^ in ». <îv.j u xt confesionale greco-orientale- te 1.200 de cărţi, dintre care o niţă în care comuniştii închideau
între anii 1665 şi 1669. Halici a ; U lii h c » c h t « ^ a i. imnf i /• '* • “ *< române din Orăştie. Până în parte a aparţinut fostei "Socie personalităţi de bază ale Româ
devenit celebru după ce a scris 1907, biblioteca ajunge la peste tăţi de lectură" - opere literare şi niei, astăzi transformată în mu
prima poezie în versuri metrice ţ|)A « ’if t *f o 400 de cărţi, printre care se nu religioase, volume de carte ve zeu.
din literatura română - pe l iu u j h e ir if c 'M ’ifiu H T fc a a #im a s K V ’ T ? .* mărau opere ale scriitorilor che românească de-ale lui Ilarie Din rapoartele păstrate, se
nie 1674. 0 odă pe care a închi români Sadoveanu, Iorga, Cara- Chendi, Miron Costin şi Varlaam. şţie că, în 1949, Biblioteca oraşu
nat-o prietenului său Franciscus (frA-firt i2(> P W M f iT K * X ; « • giale, Eminescu, dar şi capodo Nu lipsesc nici colecţiile de ziare lui avea circa 6.000 de volume şi
"Tiz Papay, când acesta obţinea 5 pere ale literaturii universale. şi reviste. un singur bibliotecar. Un an mai
,ul de Doctor în Medicină. STO RIE. Orăştie s-a remarcat de-a lungul secolelor prin statutul Biblioteca Bisericii Parohiale târziu, biblioteca a primit o clă
Descendent al unei familii ău de centru cultural. încă din 1582 se tipărea aici „Palia” - prima "Reuniunea III are aproape 500 de volume, o dire cu cinci încăperi, iar în 1954
nobile, Halici deţinea la acea raducere românească a celor două cărţi de la început ale Vechiului meseriaşilor" avea colecţie de "Circulare" (1873-1913) avea 13.006 de cărţi. în 1995,
vreme o colecţie de 414 cărţi, ’estament propria bibliotecă şi colecţia "Foaiei Diecezana" când a devenit Bibliotecă Muni
majoritatea în limba latină. Nu Din acelaşi secol XIX datează (1914-1926). Printre cărţi se află şi cipală, numărul volumelor depă
mărul era impresionant în anii în să citească ziare şi să susţină Germane. A fost întemeiată de şi Biblioteca Populară a "Asocia- tipărituri rare, apărute între anii şea 40.000, iar astăzi este 44.389.
care la Orăştie nu exista nicio conferinţe. Toate acestea erau preotul reformat Karoly Bodola. ţiunii Astra”. A'stra organizează 1564 şi 1588. "Comentaria decre- Instituţia mai deţine şi o colecţie
bibliotecă sau măcar o librărie. urmate de "voie bună”. Toate volumele din bibliotecă un "despărţământ” (filială) la 0- tiam librum" (Veneţia, 1588) sau de şase periodice.
Volumele au rămas în istorie în statutele bibliotecii erau vor ajunge în posesia unui doc răştie, în 1868, iar în cadrul a- "Contra octognitahaereses opus Biblioteca Muzeului de Etno
drept "Biblioteca lui Halici". Căr prevăzute articole speciale pen tor, personalitate de seamă a o- cestuia s-a desfăşurat o bogată Ephifanii” (Paris, 1588) sunt doar grafie şi Artă Populară a fost
turarul le-a donat, prin testa tru bibliotecari şi biblioteci - raşului, care frecventează Cazi activitate social-culturală. "Aso- două exemple. 70 dintre cărţile fondată la nouă ani după Biblio
ment, Oraşului Paliei, iar unele drepturile lor dar şi ale mem noul. ciaţiunea Astra" a organizat bi unicat ale bibliotecii au fost teca oraşului. Din colectivul ini
au ajuns şi la Biblioteca Univer brilor de a citi, de a se preocupa blioteci atât în oraş, cât şi în co donate Muzeului din Orăştie. ţial au făcut parte judecătorul
sităţii din Cluj. de procurarea cărţilor, de a se a- Apar bibliotecile şcolare munele din jurul lui. în 1904, se Biblioteca Mănăstirii Francis Ion Vaier Todea şi avocatul Emil
bona la ziare şi reviste. înainte de 1879, se constată pun bazele bibliotecilor popu cane deţine circa 1.050 de volu Gelu. 0 parte din cărţi au ajuns
• E X TR A în IO ani, Biblioteca Casinei că şcolile din Orăştie nu aveau lare care sunt dotate cu cărţi din me, în mare parte cărţi biseri aici din biblioteca dezmembrată
Române avea un dulap cu cărţi şi biblioteci proprii. Existau însă Marea bibliotecă a "Asociaţiu- ceşti. Printre ele sunt destule a Liceului "Aurel Vlaicu" - cărţi
20 reviste precum şi fonduri bă biblioteci personale ale învăţă nii". La evenimentele organizate care datează din secolul XVIII şi româneşti, dar şi în limbile ger -
de "Astra” erau adunate fonduri
neşti în valoare de 985,39 de flo
torilor Bârsan şi Eli - aproxima
mană şi maghiară. în timp, des
sunt scrise în limba latină. Cele
rini, 12 acţiuni la Banca Ardelea
răştie, dar şi pentru alte cinci
banii lor. Era, prin urmare, ne
nă, un libret de depuneri şi 16 tiv 300 de volume, procurate pe pentru dotarea bibliotecii din 0- mai multe cărţi au fost tipărite în tui intelectuali cu preocupări de
istorie, literatură sau artă au a-
afara graniţelor ţării.
de biblioteci | jurnale (majoritatea literale). cesară o bibliotecă a şcolii ro biblioteci de pe lângă oraş. în Cele mai multe titluri se află pelat la biblioteca muzeului. Ins
sunt incluse în \ Biblioteca dispunea de cele mâneşti. Constituirea ei s-a ho 1913, "Asociaţiunea" începe să a- în Biblioteca Bisericii Reformate tituţia are astăzi peste 2.000 de
mai bune scrieri româneşti, scria tărât în în acelaşi an, I879. După ducă în Oraşul Paliei şi perso Calvină - 1.100. Toate sunt în cărţi şi şi-a scos în public tezau
„Enciclopedia Orăştiei” | presa vremii. în 1885, avea 45 de patru ani, a fost numit şi un bi nalităţi importante - printre care limba maghiară şi mare parte rul la mai multe expoziţii de gen.
cititori şi I7l de volume, la care s- bliotecar - învăţătorul Ioan Ba- Barbu Şt. Delavrancea, Octavian dintre ele sunt cărţi de cult din Una dintre ele a fost aniversarea
întâia bibliotecă publică au adăugat curând alte 86 de ranga. Documentele vremii spun Goga, Ion Agârbiceanu, Sextil secolul XIX. Printre rarităţi se celor patru secole trecute de la
Cea dintâi bibliotecă publică cărţi şi abonamente la reviste că biblioteca a fost încropită în Fuşcariu, Cincinat Pavelescu - numără "Biblia" tipărită la Vara- prima apariţie a "Paliei".
lin oraş este socotită cea a Casi- noi. în I896, sunt alocaţi 200 de mare parte din donaţii. Au con în urma acestor evenimente
lei Române. începuturile ei da- florini pentru procurarea celor tribuit şi banii proveniţi din ta strângându-se nu mai puţin de
ează din anul 1868. De fapt, a - mai bune apariţii din "Biblioteca xele încasate la seratele organi 7.319 coroane. Cu o parte din
easta continuă Biblioteca "So- pentru toţi" şi "Biblioteca de po - zate de învăţători, în 1884. în anii bani au fost cumpărate cărţi.
ietăţii de lectură a inteligenţei pularizare", fondul de carte spo - 1900, la toate acestea se adaugă în 1899, la Orăştie ia fiinţă
omâne din Orăştie şi jur". Re - rind cu ÎOI volume. în 1902, sunt şi oferte din partea intelectuali "Reuniunea meseriaşilor", având
ista "Familia” semnalează din cheltuite 240 de coroane pentru lor Orăştiei, care sporesc fondu ca sediu Şcoala românească din
883 evenimentul constituirii cele mai bune cărţi literare şi şti - rile bibliotecii aşa încât numărul oraş. Membrii "Reuniunii" pun la
iasinei Române, considerată inţifice. Un an mai târziu, în bi volumelor se ridică la câteva mii. cale o serie de acţiuni culturale,
un focar pentru sprijinirea lite- bliotecă existau 407 cărţi. dar susţin şi o bibliotecă şi un
aturii şi conducerea vieţii soda - Alături de Biblioteca Casinei Biblioteca Societăţii cabinet de lectură, dotate cu
a", după cum nota publicaţia, Române, funcţionează, în seco - de lectură a junimii cărţi privitoare în special la me
ăsina era o reuniune de cântări Iul XIX, în cadrul Cazinoului, Bi "Societatea de lectură a juni seriile pe care ei le aveau. în
nde se întruneau intelectualii blioteca Casinei Maghiare şi mii" s-a format la şcoala refor 1909, biblioteca număra 155 de
