Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_185

Ziarul IHUNEDOREANULUI

Joi, 1 aprilie 2010

• IN CRED IBIL
Prea săracă să-şi mai ia
un rând de haine

Pe lângă sponsorizările care au ajutat-o să ajungă în Congo,
Camelia avea şi ea nişte bani puşi de-o parte. A căutat să-i dea
cuiva care avea cea mai mare nevoie de ei, chiar dacă în junglă
e foarte greu să stabileşti care om e mai nenorocit decât altul.
S-a oprit la o femeie în vârstă care nu avea decât un singur
• •
•
ricn casă cu un nepot şi îi era imposibil să se dezbrace vreodată.
rând de haine. Nici măcar nu şi le putea spăla. Locuia în aceeaşi
Aşa că se ducea, din când în când, la râu şi intra în el îmbrăcată.
Apa îi mai scotea uneori petele de pe haine.

care trăieşte din ce poate. Un n-ai în blid mai mult de două
în limba lor. venit stabil au doar cei care lu­ linguri de orez. Aşa-i obiceiul.
iştigată printre crează pentru albi. Armata, de Cafeaua le-a rămas de pe
pildă, se autofinanţează. Dar vremea ocupaţiei belgiene. 0
cum? Din când în când, blo­ cultivă şi astăzi, iar unii o şi con­
chează drumurile şi cere taxă sumă. Sucuri ori alte lichide în
oricui trece prin zonă. Sumele afară de apa pe care şi-o iau de
diferă în funcţie de culoarea la diferite izvoare nu găseşti în Ş C O A L A C U C A R T E A P E G E N U N C H I. In şcolile din junglă nu vezi decât bănci din lemn. Cărţile ori
pielii şi de mijlocul de transport casa lor. Doar la piaţă, dar la caietele şi le ţine fiecare pe genunchi
cu care circuli. Congolezii au preţuri foarte mari. 0 sticlă de
doar biciclete. E singurul mijloc Coca-Cola, de pildă, de 250 de tunci acela este femeia. Şi tot ea
cu care se deplasează. Motoci­ grame, costă 3 dolari. se ocupă de gospodărie şi de
cletă îşi permit foarte puţini, Fiecare familie are cel puţin creşterea copiilor. în schimb, nu
doar cei care lucrează în dome­ cinci copii. Mulţi au 7, 8 sau 10. poate lua nicio decizie în casă.
niul diamantelor. Un localnic explica asta oare­ Nu are nici măcar dreptul să
Tot cu bicicleta cară absolut cum hilar, îşi aminteşte Came­ mănânce la aceeaşi masă cu so­
tot ce găsesc în magazine. Câte lia: "N-avem televizor, n-avem ţul ei şi cu niciun alt bărbat.
200 de kilograme la un singur radio, aşa că ne distrăm cu ne - Numele femeilor congoleze
transport. Aduc marfă de la 100 vestele noastre". are, la rândul lor, o istorie a-
de kilometri distanţă. Drumul e parte. Indiferent cum se numeş­
groaznic. Unii mor înainte să a- Peste 250 de triburi. te oricare dintre ele, după pri -
jungă la destinaţie”, povesteşte Fiecare, cu limba lui ma naştere, mama va fi denu­
deveanca. Cât a stat în junglă, hunedo- mită după numele copilului. De
Casele şi le fac din pari de reanca s-a înţeles cu congolezii asemenea, fiecare congolez tre­
lemn şi din lut, iar acoperişul e o în franceză. Este limbă oficială buie să aibă grijă de toţi copiii
grămadă de paie. în locul feres­ acolo, la fel ca lingala şi swahili. rudelor, în aceeaşi măsură în
trelor şi uşilor sunt doar nişte O pricep şi copiii, pentru că o care se îngrijeşte de copiii lui. «K: "'■> • î ■, ■* n
găuri. De fapt, casa le este utilă învaţă la şcoală - cei care ajung Cu atât mai mult dacă vreun '. \\ a ,
doar când dorm. Pe post de pat, acolo, căci numai 60 la sută din prunc rămâne orfan.
au un burete. Seara, fiecare populaţie ştie carte. Şcoala cos­
membru al familiei îşi ia burete­ tă un dolar pe lună, dar multora "Zecimală" pentru
le şi-şi caută un loc prin încăpe­ le lipseşte acel dolar. Când nu-1 copiii africanilor
re, unde poate închide ochii. au, rămân acasă o lună sau do­ Peste câteva luni, 50 de ro­
”N-au apă potabilă şi nici cu­ uă, până când fac rost de el. mâni vor pleca în inima Africii
rent electric. Au în schimb, tele­ Fiecare copil ştie cel puţin într-o nouă misiune, spune Ca­
foane mobile - cei care au şi un trei limbi din familie. în primul melia Borza. Nici ea nu va sta
oarecare venit. în junglă e rând, limba tribului din care fa­ departe de continentul negru. în .................................
semnal”, a observat Camelia. ce parte. în Congo trăiesc a- Congo are deja o mulţime de
proape 250 de triburi şi fiecare prieteni. Cu unii păstrează legă­
O singură masă pe zi. are propria limbă. tura şi încă le plăteşte şcoala. în
Atât îşi permit! Până când ajung la şcoală, fiecare lună, pune deoparte 10 la IR O N IA S O R Ţ II. Congo e o ţară extrem de bogată în resurse
urprins secvenţe din viaţa celor Cuvântul Congo înseamnă copiii învaţă şi swahili sau lin­ sută din tot ce câştigă. Când naturale şi una dintre principalele producătoare de cupru, cobalt şi
fiecare seară, iar 80 la sută "vânător”. Termenul provine de gala. în una din aceste două adună 100 de euro, îi trimite în diamante. Cu toate acestea, locuitorii din Isiro n-au ce pune pe
la grupul etnic Bakongo, care limbi vorbesc şi în clasele 1-IV. Africa. La congolezii lângă care masă în afară de manioc sau orez
trăieşte în bazinul fluviului Con­ Din clasa a V-a, învaţă franceza. a stat doi ani şi pe care i-a ajutat
nat. Există, de pildă, pericolul go. în ciuda numelui însă, mân­ să-şi facă un dicţionar în limba trăiesc la limita sărăciei au fă- Uneori, se gândeşte chiar că ar
;ă faci febră galbenă. în ciuda carea de bază în zonă este ore - Legi nescrise lor. Astfel, acum got face cursuri cut-o să vadă viaţa cu alţi ochi. putea trăi toată viaţa în Africa.
vaccinurilor pe care ţi le admi- zul şi maniocul. Ultimul e un fel din Ţara vânătorilor de alfabetizare. în plus, dicţio­ "Te sensibilizează absolut tot Ar alege Kenya, pentru că e o
îistrezi înainte de plecare, tot de nap de-al nostru. în locurile în nicio casă din Congo nu narul oferă un statut aparte lim­ ce se întâmplă acolo, aşa încât adevărată rezervaţie de sălbă­
ămâne un risc de îmbolnăvire unde au ajuns misionarii, mai vezi cămară. Explicaţia te ui­ bii lor. Au dicţionar, deci limba le te simţi dator să faci mai multe ticiuni. Şi, la urma urmei, de A-
le 10 la sută”, explică hunedo- găseşti şi câte o legumă. Locui­ meşte. Nu are rost să-ţi faci pro­ este recunoscută, explică tână­ pentru cei din jurul tău”, con­ frica o mai leagă ceva. Soţul ei,
eanca. torii au primit de la ei seminţe şi vizii pentru că dacă vreuna din­ ra, care a predat şi cursuri la Uni­ cluzionează Camelia. Tânăra Achraf, s-a născut în cel mai
continuă să le cultive. Pâinea e tre rude îţi cere ceva, eşti obli­ versitatea congoleză din Bunia. ştie că se va întoarce iar printre nordic stat al continentului -
30 la sută dintre doar pentru albi. Congolezii gat să-i dai. Nu ai voie să spui că Experienţa de pe continentul sărmanii planetei. Până atunci Tunisia. De-o vreme, trăieşte în
rongolezi n-au nu-i ştiu gustul. Singura lor ma­ n-ai. Prin urmare, băştinaşii din contrastelor a marcat-o serios. însă, predă limbi străine la o România. E tehnician ortodont
lici un venit să e la ora 19. Nu-şi permit mai Ţara vânătorii socotesc că-i mai Milioanele de locuitori care şcoală privată din Timişoara. în Timişoara.
J ungla se întinde pe aproape multe. Curios e că, la aceeaşi bine să n-ai cămară.
umătate din suprafaţa ţării - a oră, casa li se umple de musa­ Statutul social al femeii este
reia ca mărime de pe continen- firi. Rude ori prieteni veniţi de total diferit de cel al bărbatului,
ul negru. Şi majoritatea locui- te miri unde. Pe toţi trebuie a sesizat Camelia. Dacă un
r'"i lor trăieşte în sud-estul jun- să-i aşezi la masă, chiar dacă membru al familiei lucrează, a-
'i. Prea puţini au un loc de
nuncă, dar nu iau salariu. Fie­

L E M N E IN S C H IM B U L O R E Z U L U I. O legătură de lemne poate aduce pe masa congolezilor câteva
linguri de mâncare. Aşa că mulţi încearcă să-şi ducă zilele dintr-un astfel de comerţ. Vând lemne din
pădure, alune sau fasole şi-şi cumpără, în schimb, orez