Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_197
P. 7

i i
        Din Istoria Ştiinţei                                                                                            Ziamf’HUNEDOREANULUI                      7

                                                                                                                                    M iercuri, 21  aprilie 2010




      SPECIAL


      Christian Huygens şi... curcubeul





      Despre  Huygens auzim,  de obicei,  la orele de fizică.  Şi totuşi,  nu e deloc uşor de spus dacă autorul
      "Tratatului asupra luminii" a fost fizician sau matematician

      Gheorgfae Manolea_________
                                                                                                                   •  E X T R A
      • • •
          copilărie ne-am minunat                                                                                   Un munte dej»e Lună,
       ¥  de  curcubeul  care  apare
       I   pe  cer  după  ploaie.  Fie-                                                                             denumit după Huygens
      X  care ştiam o legendă des­
      pre el.
        Curcubeul este brâul Cosân -
      zenei.  Curcubeul  este  brâul
      Fecioarei Maria. Sfântul Petru a
      deschis uşile Raiului, pentru a
      •"şi primi un suflet, iar o rază de
      îumină din Rai s-a strecurat pe
      uşă  şi  a  ajuns  pe  pământ.  La
      capetele  curcubeului  sunt  co­
      mori din aur. Curcubeul este un
      şarpe  care  bea  apă  din  două
      râuri  sau  din  două  bălţi.  Cur­
      cubeul este mâna lui Dumnezeu
      peste creştetul nostru, în semn
      că ne protejează.
        Tineri  fiind,  la  şcoală  am
        ăţat că el, curcubeul, este un
      fenomen optic care ia naştere
      datorită  dispersiei  şi  reflexiei
      luminii  solare în  picăturile de
      apă  care  rămân  în  atmosferă
      după  ploaie.  El  este  vizibil  a-
      tunci  când  soarele  bate  din                                                                               In cinstea savantului olandez, numele Huygens a fost dat unor
      spatele nostru în perdeaua de                                                                                 elemente geografice, ecuaţii matematice sau aparate ;i unor
      nori  din  faţă,  lumina  reflec-                                                                             software-uri: un crater de pe planeta Marte, Asteroidul 2801
      tându-se pe bolta senină a ce­                                                                                Huygens, Mons Huygens (foto) -  un munte de pe Lună,
      rului.                                                                                                        Huygens Software -  un pachet de programe destinat
        Lumina albă pe care o per­                                                                                  procesării imaginilor, un ocular acromatic din două piese,
      cepem venind de la soare este                                                                                 principiul Huygens-Fresnel -  un model simplu care explică
      formată dintr-un număr enorm                                                                                  felul în care are loc propagarea undelor, ecuaţiile de undă
      de  radiaţii  monocromatice,                                                                                  Huygens -  formule matematice de bază folosite în teoria
      fiecare de o culoare particulară,                                                                             scalară a difracţiei, sonda de explorare Huygens, care a coborât
      iar picăturile de ploare descom­                                                                              pe satelitul saturnian Titan în cadrul misiunii Cassini-Huygens
      pun  lumina  solară  într-o  suc­                                                                             de studiere a planetei cu inel.
      cesiune de culori:  roşu,  oranj,
      galben, verde, albastru, indigo                                                                              regulator al ceasului, a reuşit să   cercetări,  teoria  lui  Huygens,
      >i  violet.  Tineri  fiind,  am  me-                                                                         îmbunătăţească precizia aces­  adică teoria ondulatorie, a ieşit
      '  ->rat această succesiune sub                                                                              tuia. După 18 ani de cercetări, în  învingătoare.în  1690,  studiind
        ma  acronimului  ROGVAIV.                                                                                  1675, a perfecţionat construcţia   proprietăţile  optice  ale  calci-
      Trecerea de la legendă la ade-                                                                               ceasului prin introducerea roţii   tului, imaginează existenţa re­
      /ăr a fost făcută de olandezul                                                                               de balans. Lucrarea de referinţă   ţelei  interne  a  cristalelor  mi­
      Christian Huygens, cunoscut în                                                                               a lui Huygens, "Horologium os-   nerale.
      'urnea ştiinţifică pentru teoria                                                                             cillatorium  sive de motu  pen-
      xidulatorie a luminii.                                                                                       dularium" ("Orologiul sau Des­ Contribuţii
                                                                                                                   pre  mişcarea  corpurilor"),  a-  în matematică
      Scurtă biografie                                                                                             părută  în  1673,  este  un  tratat   în 1657, Huygens a scris pri -
        Christian Huygens s-a născut                                                                               amplu şi amănunţit asupra pen­  mul  tratat  de  teoria  probabi­
      je I4 aprilie 1629, la Haga. Tatăl                                                                           dulului.  Acesta  include  expli­  lităţilor, intitulat "Despre raţio­
      ;ău, figură ilustră a literaturii o-   IN IŢIA T D E D ESC A R TES. Christian Huygens i-a cunoscut pe marii oameni de ştiinţă ai timpului.  caţii asupra forţelor centripetă   nament în jocurile de noroc". A
      andeze,  a  fost secretarul  Du­  A fost în contact cu Descartes, Newton, Boyle, Hook. Primul dintre ei i-a îndrumat, la început, educaţia   şi centrifugă, concepte care vor   elaborat o teorie a logaritmilor.
      celui de Orania şi i-a oferit fiului   matematică                                                            fi înglobate mai târziu în legea   Faimosul său principiu despre
      ;ău cea mai bună educaţie po­                                                                                gravitaţiei a lui Newton.  mişcarea frontului de undă stă
      sibilă. La 16 ani, a început stu-   şlefuitor de lentile. în 1656, la 27  rului negativ, imaginat de el ca   unica parte a Universului care   la baza unei importante ramuri
      iiile la Universitatea din Leyda,   de ani, realizează un ocular mai   o  combinaţie  de  lentile,  prin   se  poate  lăuda  cu  asemenea  Teorii  din matematica actuală, geome­
      ar după doi ani s-a mutat la Co-   performant  pentru  telescopul   care a eliminat aberaţia croma­  vieţuitoare".  despre lumină       tria de contact. Huygens a com­
      egiul  de  Orania din  Bremen,   cu care făcea observaţii astro­  tică.  A  estimat  distanţa  de  la          Regele  Franţei,  Ludovic  al   binat matematica pură cu ma­
      înde a studiat Dreptul şi Mate-   nomice.  Cu  acesta  a  reuşit  să   Pământ  la  Soare ca  reprezenr  Măsurarea timpului  XVI-lea, l-a invitat pe Huygens   tematica  aplicată,  a  combinat
      natica.  După  terminarea  stu-   observe inelele planetei Saturn,   tând de 12.543 de ori diametrul   în studiile sale astronomice  să  locuiască în  incinta  Biblio­  matematica pură cu fizica şi a a-
      iiilor universitare s-a reîntors   menţionate şi de Galileo Galilei   Pământului,  valoare  ce  diferă   avea nevoie de un  instrument  tecii  Regale  din  Paris,  unde  a   plicat matematica în inginerie.
      .* Haga, unde a început cerce-   ca fiind nişte "mânere", şi a des­  doar cu 7% de cea estimată în zi­  pentru măsurarea timpului şi de   rămas până în 1681. 0 perioadă   A  murit  pe  8  iunie  1695  la
      ări  în  domeniul  matematicii,   coperit  unul  dintre  sateliţii   lele  noastre.  Mai  trebuie sub­  aceea unele dintre cercetările   a  trăit  şi  la  Londra,  unde,  în   Haga.
      istronomiei şi ştiinţelor natu-   acestei planete, pe care l-a nu -  liniat că, în lucrarea "Cosmothe-   sale au fost îndreptate spre mă­  1663, a fost ales membru al So­
      ale. Citise deja lucrarea "Mesa-   mitTitan.          oros", apărută la trei ani după   surarea  precisă  a  timpului.  în   cietăţii  Regale.  Aici  şi-a  ţinut   •  E X T R A
      ;erul stelar", scrisă de Galileo   în 1659 a descris pentru pri -  moartea  sa,  făcea  o  afirmaţie   acest scop, el a aplicat mişcarea   Newton  comunicarea  asupra
      jalilei,  din care aflase despre   ma  dată  suprafaţa  planetei   extrem de îndrăzneaţă pentru   armonică a pendulului, descrisă   luminii.  El  prezenta  lumina ca
      ibundenţa  corpurilor  cereşti   Marte.               acea vreme, şi anume că, dacă   de Galileo Galilei cu aproape 50   un  flux de particule,  adică te -   66
      .■xistente, dar instrumentele as -   în 1670 a construit un strung   Pământul  nu  este  în  centrul   de ani înainte.  oria  corpusculară.  Huygens  a
      ronomice nu evoluaseră foarte   pentru  şlefuirea  lentilelor,  cu   universului,  aşa cum  demons­  După mai multe cercetări, în   propus însă teoria luminii pro­
      nult. Lucra cu fratele său şi cu   ajutorul  căruia  a  realizat  len­  trase  Copernic  cu  100  de  ani   1657  şi-a  prezentat  public   pagată ca undă, explicând feno­
      Saruch  Spinoza,  filosof,  dar şi  tilele  plan  convexe  ale  ocula­  înainte,  mai  precis în  1530,  a-   primul ceas cu pendul care poa­  menele de reflexie şi refracţie.   de ani a trăit
                                                            tunci  trebuie  să  existe  fiinţe   te fi considerat stră-străbunicul   Deşi teoria corpusculară s-a im­
      UBLICITATE                                                                                                                                   autorul teoriei
                                                            asemănătoare cu omul şi pe alte   ceasului deoarece, folosind os -  pus, poate şi datorită notorie­
        SPITALUL VETERINAR ANDIVET                          planete,  altfel  "Pământul  ar  cilaţiile regulate ale pendulului   tăţii susţinătorului ei, Newton,   ondulatorii a luminii
                                                            avea o situaţie privilegiată, fiind  pentru a controla mecanismul  în final, după încă 100 de ani de


                                                          • Consultaţii • Tratamente • Vaccinări • Ecografie • Analize de laborator • Radiologie
                                                          • Intervenţii chirurgicale • Staţionar câini, pisici • Ambulanţă veterinară • Cosmetică canină  N O N .
                                                           Deva, Str. Calea Zarandului, Nr. 79, tel/fax:0254-234.552, 0735 - 608.491 * www.andivet.ro, office@andivetro|
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12