Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_202
P. 7

Rep                         100%                                                                                Ziaml ’HUNEDOREANULUI

                                                                                                                                  M iercuri, 28 aprilie 2010




    SPECIA L

     Hunedoreanul care a votat împotriva Dictatului



     de la Viena a stat şase ani în puşcăria de la Sighet



                                                                                      D ocum ente in ed ite d e sp re  unul d in tre  cei m ai m ari istorici ai
                                                                                      R om âniei din prim a ju m ă ta te  a secolului XX, n ăscu t la
                                                                                      G urasada, su n t p ă stra te  astăzi In arhivele d e la Deva

























                                                                                                                 era absolvit de vină.       1955, prin care celebrul istoric îl
                                                                                                                    Documentele vremii au con­  înştiinţa pe şeful primului gu­
                                                                                                                 semnat arestarea lui Dragomir  vern comunist, Dr. Petru Groza,
                                                                                                                 în ziua de 1 iulie 1949. Ulterior,   că  a  înaintat  o  cerere  pentru
                                                                                                                 pedeapsa  i-a  fost majorată cu   restituirea  pensiei,  pe  care
                                                                                                                 60  de  luni,  prin  Decizia  nr.   comuniştii i-au tăiat-o odată cu
                                                                                                                 334/1951 a Ministerului Afaceri­  condamnarea sa.
                                                                                                                 lor Interne. Prin urmare, avea   "Deocamdată, mă lupt cu di­
                                                                                                                 să părăsească închisoarea abia   ficultăţile existenţei: nu am nici
                                                                                                                  în  1955,  la  9  iunie,  prin  ami-   pensie, nici casă cât de cât su­
                                                                                                                  nistia datorată Convenţiei de  portabilă",  scria  Dragomir,  a-
                                                                                                                  la Geneva. A fost eliberat de la   mintind în epistolă şi de proble­
                                                                                                                  Sighet, după cum atestă biletul   mele de sănătate cu care îl pri­
                                                                                                                  de ieşire din temniţă.     copsise Sighetul.
                                                                                                                                               "Până la toamnă nădăjduiesc
                                                                                                                  Scrisoare                  să-mi restabilesc deplin sănăta­
                                                                                                                 Icătre Petru Groza          tea", spera istoricul, care avea să
    5U PRA VEG H EA T PÂNĂ ÎN ULTIM A ZI. Cazul lui Silviu Dragomir deschidea un şir destul de                      Odată cu alte documente în   se stingă din viaţă şapte ani mai
     ung al istoricilor ardeleni aruncaţi în puşcăriile comuniste                                                care  apare  numele  lui  Silviu   târziu,  pe 23  februarie  1962,  la
                                                                                      trei  au fost trimişi în judecată   Dragomir, arhivele păstrează şi   Bucureşti.  Silviu Dragomir a fost
       rina Tudor              Europeană la Universitatea din   trivă” şi îndemnul la rezistenţă.  pentru  că  "în  data  de  12  sep­  ciorna unei scrisori din 31 iulie  înmormântat la Cluj-Napoca.
                               Cluj-Napoca,  post  pe  care  l-a   La finele anilor '40, Dragomir   tembrie  1947  au  acordat  din
         a 21 de ani, era Doctor în   ocupat până la 1 octombrie 1947.  avea să  cunoască  temniţa co­  fondurile Băncii un credit pen­  • EXTRA
         Istorie. La 28, era mem­  în 1919, Silviu Dragomir face   munistă, la fel ca mulţi alţi par­  tru finanţarea fabricii «Industria
         bru  corespondent  al   primele cercetări în arhivele din   ticipanţi la Marea Unire. Moti­  de Cărămidă şi Ţiglă>  Cluj-Na­  Monografia lui Avram lancu
     L Academiei      Române.   Viena şi  Karlovitz,  iar pe  baza  vele trimiterii la închisoare nu   poca,  fără  autorizaţia  Băncii   Silviu Dragomir a lăsat în urma sa numeroase studii, cercetări
     Membru titular avea să devină   documentării  adunate,  va  re­  erau o problemă pentru comu­  Naţionale  şi  fără  respectarea   şi cărţi notabile pentru istoria românilor. Printre acestea, se
     a  40.  Cunoştea  cinci  limbi   dacta un studiu privind mişca­  nişti. în actele de condamnare   normelor  pentru  efectuarea   numără o serie de lucrări privind istoria românilor din sudul
     itrăine:  maghiară,  germană,   rea de emancipare a poporului   figurau, în astfel de cazuri, in­  operaţiunilor de credit".  Dunării, „Relaţiile bisericeşti ale românilor din Ardeal cu Rusia
     ;ârbo-croată, rusă şi slavonă,   român  în  1791.  De  asemenea,   fracţiuni economice. Silviu Dra­  în şedinţa publică din 6 no­  în veacul XVI li” (două volume), „Istoria dezrobirii religioase a
     n 1940, se împotriveşte arbi-   face cercetări şi în arhivele de la  gomir n-a făcut excepţie de la   iembrie  1948, instanţa în con­  românilor din Ardeal în secolul XVIII”, studii referitoare la
     rajului de la Viena. Câţiva ani   Moscova,  unde culege un ma­  regulă. A fost condamnat pen­  damna  pe  Silviu  Dragomir  la   mişcarea de emancipare a românilor ardeleni, Monografia
     nai târziu,  e azvârlit în tem-   terial important despre relaţiile   tru "sabotaj".  şase luni de închisoare şi amen­  „Avram lancu” (trei volume de documente) care rămâne, în
     liţele comuniste. O stradă din   românilor din Transilvania cu                   dă,  pentru  "sabotaj”.  Emil  Ha-   istoriografia naţională, contribuţia sa fundamentală la
     )eva îi poartă numele. La fel   Rusia, în secolele XVI şi XVII.  Aruncat în puşcărie   ţieganu  era  condamnat  la  doi   Revoluţia din Transilvania de la 1848.
     ;i Liceul Teoretic din Ilia.                          odată cu Emil Haţieganu    ani de temniţă, iar Agârbiceanu
      Originar  din judeţul  Hune-  Vot împotriva Dictatului  Istoricul hunedorean se afla   PUBLICITATE
     loara, Silviu Dragomir s-a năs -   Anul  1940.  Silviu  Dragomir  printre cei opt membri ai Con­
     ut  la  Gurasada,  la  13  martie   era ministru al Minorităţilor. în  siliului de Administraţie al Băn­
     888. Primii patru ani de şcoală   Consiliul de Coroană, în 1940, a   cii Agrare din Cluj-Napoca, ală­
     -a  făcut în  localitatea  natală,   cutezat să se împotrivească Dic­  turi de doctorul Emil Haţieganu
     lupă care s-a înscris la  Liceul   tatului de la Viena. Un document   (preşedintele băncii) şi de Ion
      ,<mânesc din Blaj. în 1899, era   datat 28 iunie 1940 şi care se află   Agârbiceanu (preşedintele co­
     lev  al  Liceului  Sârbesc  de  la   astăzi  în  Arhivele  din  Deva   misiei de cenzori). Potrivit sen­
     lovi Sad, pe care îl va absolvi în   consemnează votul său "împo -  tinţei  Curţii  de  Apel  Cluj,  toţi  Su. l i  rnuitohamn   uiUt, na   21-% Bwa, ML Hmninin, w «ale  - 219.580
     905. Şi-a continuat studiile la
     acuitatea de Teologie din Cer -
     lăuţi,  iar în  anul  1909  se  nu-                                                  Acordă I.M.M. şi persoanelor fizice autorizate:
     năra printre studenţii Universi-
     ăţii din Viena.                                                                      CREDITE PENTRU SUSŢINEREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR, ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE:

     ’articipant la Marea
     (dunăre de la Alba-Iulia
      La 21 de ani, Silviu Dragomir                                                         g f  finanţarea şi a entităţilor nou infiinţate;
     jungea Doctor în Istorie la Uni-                                                       g f  sprijin pentru întocmirea documentaţiilor de credit;
     ersitatea  din  Cernăuţi.  Patru
     ni mai târziu, era numit profe-                                                            dobânzi fixe,  ia nivelul ofertei de pe piaţa bancară;
     or la Şcoala Normală şi la In-
     titutul Teologic Andreian  din                                                         g f  asigurarea operativităţii şi transparenţei condiţiilor tranzacţiei;
     ibiu.  S-a aflat printre partici-
     ianţii la Marea Adunare Naţio -  ÎN G RO PA T LA CLU J. Istoricul născut la Gurasada a fost
     lală de la Alba-lulia, din 1  De-   înmormântat la Cluj-Napoca. Alături îi stă familia. Mormântul a fost
     embrie 1918. Ulterior, avea să   realizat de arhitectul Ion Mircea Enescu, în 1962 - anul morţii lui   web:  http:  w uu.aurora.com.ro:  contact:  oETicoa/ aurora.com.ro
     ie numit profesor de Istorie S-E  Silviu Dragomir
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12