Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_249
P. 7

Special Eveniment                                                                                               Ziarul -HUNEDOREANULUI                    7

                                                                                                                                           Luni, 5 iulie 2010




     SPIRITUALITATE



     SARBATOARE LA PADURENI





     Nouă ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor numeros de preoţi şi diaconi au oficiat, ieri,
     slujba de resfinţire a bisericii din Ghelari

     Marcel Bot
     • • •
          venimentul a început la
          ora opt de dimineaţă cu
          înveşmântarea arhiere­
      E ilor  ÎPS  Laurenţiu,  mi­
     tropolitul  Ardealului,  PS  Lu­
     cian,  episcopul  Caransebeşu­
     lui, PS Nicodim, episcop al Se-
     verinului  şi  Strejiaiei,  PS  Vi-
     sarion,  episcop  al  Ţuicii,  PS
     Sebastian, episcop al Slatinei şi
     Romanaţilor, PS Gurie, episcop
     al Devei şi Hunedoarei, PS Si-
     luan, episcop al românilor din
     Ungaria,  PS  Andrei  Făgără-
     şanul,  episcop vicar al Arhie­
     piscopiei Sibiului şi PS Paisie
     Lugojanul, episcop vicar al Ar­
     hiepiscopiei  Timişoarei  (po­
     menirea ierarhilor s-a făcut în
     ordinea rangului pe care îl o-
     cupă  fiecare  după  rânduiala
     bisericească -  n.r.).
     „Bine este nouă
     să fim aici"
       Lume multă şi politicieni pu­
     ţini au participat la slujba de re­
     sfinţire. După datină, a fost în­
     conjurată biserica de trei ori, ca
     la slujba de înviere, şi, tot ca de
     Paşte, părintele Laurenţiu a bă­                                                  corul mixt "Muncă şi lumină", a-
     tut în porţi cerându-le să se des­                                                nume ca să strângă fonduri pen­
     chidă ca să intte împăratul Mă­                                                   tru zidirea bisericii. La sfârşitul
     ririi. înainte de aşezarea sfinte­                                                războiului, zidurile erau înălţate
     lor moaşte în piciorul Sfintei Me­                                                ca la trei metri, însă lucrarea a
     se din Altar s-a dat citire noului                                                încremenit  un  deceniu  de  pri­
     hrisov ce va fi aşezat, alături de                                                goană bolşevică. în vremea ace­
     cel  vechi,  în  Sfânta  Masă.  în­                                               ea, părintele Nerva Florea a fost
     scrisul poa/tă numele celor care                                                  arestat în mai multe rânduri şi
     au ajutat la refacerea şi conso­                                                  lăsat  slobod  de  fiecare  dată
     lidarea hisericii, nume ce au fost                                                fiindcă  nu  s-a  găsit  aupra  lui
     gratulate  de  vlădica  Gurie  cu                                                 nicio vină. Se spune că o singură
     diplome de vrednicie, la sfârşitul                                                dată au încercat miliţienii să îl
     liturghiei. în predica sa din Du­                                                 salte legat, dar s-au cutremurat
     minica slăbănogului, căruia Iisus                                                 de  spaimă  când  au  băgat  de
     i-a iertat păcatele, mitropolitul   scape  de  povara  trecutului  pe  Povestea „Catedralei   seamă  că  nu  pot  strânge-n
     Laurenţiu i-a îndemnat pe creş­  scurtătura dată de datină.  pădurenilor"         cătuşe acele mâini care slujiseră
     tini să caute  la  cei  slăbănogiţi                      Resfinţirea „Catedralei pădu­  şi aveau să mai slujească la Sfân­
     sufleteşte pentru a-i readuce la  După, joc pădurenesc  renilor" din Ghelari a fost pentru   tul Altar. Lucrările la biserică au
     dreapta  credinţă.  Preasfinţitul   în curtea bisericii, gazdele au   hunedoreni -  prin prezenţa ar­  fost reluate după  1955 şi,  cinci
     Gurie şi-a „lipit” spunerea de cu­  întins măsă bogată cu virşli, co­  hiereilor  -  cel mai însemnat e-   ani  mai  târziu,  avea  să  fie  is­
     vintele Apostolului Petru rostite   zonac şi vin pentru praznicul re-   veniment al ortodoxiei de după   prăvită zidirea, iar peste alţi 13   detaliile  contraproductive.  în   şi „cu ţârâita”, dar consolidarea
     pe muntele Tabor: „Doamne, bi­  sfinţirii „catedralei". A urmat un  întronizarea Preasfinţitului Gu-   ani, biserica a fost târnosită. Di­  august-septembrie 1977, din pri­  a fost dusă la bun sfârşit. S-au
     ne este nouă să fim aici", mul­  spectacol artistic, prezentat de   riela Episcopia Devei şi Hune­  mensiunile „catedralei" sunt im­  cina exploatării miniere, terenul   investit peste 2,27 milioane lei.
     ţumind pădurenilor pentru în­  părintele  Daniel Alic,  consilier  doarei.        presionante:  47  de  metri  lun­  de sub altarul bisericii s-a sur­  Au fost executate, prin foraj, 150
     delunga osteneală ce a dus la re­  cultural la Episcopia Caransebeş,   Nu întâmplător s-au făcut a-   gime, 21  de metri  lăţime, 47 de   pat. Lucrările de consolidare au   de găuri adânci de 30 de metri
     facerea  bisericii  de  la  Ghelari.   bărbat cu spirit şi obârşie pădu-   cestea pentru biserica din Ghe­  metri înălţime. Deasupra se înal­  început în 1986, dar statul comu­  fiecare, în care a fost injectat be­
     După liturghie, poporul a putut   renească. Şi, cum orice sfârşit îşi   lari.  „Catedrala" a  fost ridicată   ţă 7 turle. Iconostasul este turnat   nist, intrat în criză, a întrerupt fi­  ton. în acest fel s-a creat o boltă
     trece  prin  faţa  Sfântului  Altar.   află  un  început,  pădurenii  au   prin grija şi martiriul părintelui   în ghips de către Auner Leonard,   nanţarea.  După  Revoluţie,  lu­  de beton armat, care a consoli­
     L adiţia spune că celui ce face   ieşit din praznicul „catedralefca   Nerva Florea. în 1927, student fi­  fiind poleit cu foiţă de aur, ca de   crările au fost reluate anevoios  dat terenul de sub biserică.
     trecerea prin Altar în astfel de   să intre în nedeea de la Ghelari,   ind la teologie în Sibiu, părintele   altfel întreaga pictură. Cinci pic­
     momente îi sunt iertate păcate­  petrecere ce promitea să se a-   Nerva  a  auzit  în  vis  poruncă   tori, Constantin Niţulescu fiind   • EXTRA
     le, aşa că mulţi s-au „nevoit" să  şeze ca o noapte albă peste sat.  sfântă  să  ridice  o  biserică  de   cel mai de seamă, au lucrat timp   Nichita Stănescu şi părintele Nerva
                                                            aleasă pomenire acolo unde va   de şapte ani la cei 4.000 de metri
                                                            fi lui dat să slujească preot. După   pătraţi de frescă realizată în stil   Preotul Nerva Florea a fost binecuvântat de Dumnezeu şi preţuit
                                                            12 ani, părintele a sfinţit piatra   "buno fresco". Fiecare sfânt pic­  de îngeri. Nichita Stănescu a pus  metaforă  - psalm al literaturii
                                                            de temelie a bisericii de la Ghe­  tat „se orientează" în funcţie de   române -  în lucrarea vrednicului părinte.
                                                            lari, lăcaş de cult ce avea să să fie   persoana  care îl  priveşte.  Ico­
                                                            cunoscut ca fiind „Catedrala pă­  nostasul este poleit în aur, la fel   „Către Preotul Nerva Florea
                                                            durenilor". După alţi 34 de ani, la   ca şi icoanele, folosindu-se peste   De patruzeci de ani ridici un plug/ să ari cu el comete,/
                                                            data  de  4  noiembrie  1973,  pă­  patru kilograme de aur.  secundele care ne fug / şi soarele desprins de pete,/ ca să faci
                                                            rintele Nerva a oficiat Sfânta Li­                     rană peste cer/ şi loc, deschizătură/  pentru piroanele de ger/
                                                            turghie în biserica rânduită de  Planurile oamenilor   din crucea de marmură,/ să vină iar Iisus la tine-n vis/ pe secetă,
                                                            revelaţia din studenţie.   nu se potrivesc             pe geruri/ când e pământul nearat/  şi brazda are cercuri;/ o,
                                                                                       cu planul Celui de Sus      Preot drag, o, preot sfânt/ binecuvântă-mă,/ cât încă singur mai
                                                            „Când Dumnezeu               „Catedrala  pădurenilor"  stă   îmi sunt/ pământule, pământă-mă!       Nichita
                                                            binevoieşte un lucru,      într-un  echilibru  fragil  pe  un
                                                            toată zidirea ajută        munte de fier. Băieşii au scos, la   Scrisă de mâna scribului Domnului, Nichita, care se numea
                                                            să se împlinească"         început, minereul cu băgare de   Gheorghe Pituţ”
                                                              Era vreme de război în lume   seamă,  lăsând  piloni  de  susţi­
                                                            atunci când părintele Nerva şi-a   nere pe care să se bizuie aşeza­  N O TA : Textul olograf, semnat de Nichita Stănescu,
                                                            început lucrarea. Pe la începutul   rea de la suprafaţă. Sub presiu­  a apărut intr-o lucrare finanţată de Agenţia de Dezvoltare a Zonelor
                                                            anului 1940, părintele şi profe­  nea planurilor cincinale, minerii   M iniere şi Consiliul Local (jhelari
                                                            sorul Gheorghe Moş au înfiinţat  au devenit tot mai neglijenţi cu
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12