Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_257
P. 7

ZiaraRHUNEDOREANULUI
     Reportaj 100  %
                                                                                                                                         Joi, 15 iulie 2010




   SPECIAL


    Un corb trăieşte de câteva luni în






    Cim itirul Catolic din Deva


                                                                         »
   Răspunde la numele de "Coco" şi este a 61-a zburătoare care vieţuieşte în curtea Cimitirului Catolic. Ziua stă închis într-un padoc,
   aproape de porumbei. Noaptea e liber în tot stabilimentul. Când se satură să planeze pe deasupra mormintelor, mai dă câte o
   raită şi prin gospodăriile din zonă

                                                                                           •  IN ED IT
                                                                                               Inteligenţi  şi vicleni
                                                                                                 Naturaliştii care au studiat comportamentul corbilor s-au arătat impresionaţi de
                                                                                                   nteligenţa şi de viclenia acestora. Intr-un oraş din Japonia, de pildă, corbii au
                                                                                                    deprins o metodă ingenioasă de a scoate sâmburii de nucă din coajă. Pentru că
                                                                                                     nucile pe care le aruncau pe asfalt nu se spărgeau întotdeuna, le-au lăsat
                                                                                                      pradă roţilor maşinilor din trafic. Dar nu oriunde, ci în zona pietonală. Apoi,
                                                                                                       le era simplu să culeagă miezul de printre picioarele trecătorilor, evitând
                                                                                                        aştfel să fie călcaţi de autoturisme.
                                                                                                         Intr-un alt exemplu, Revista „Canadian Geographic” a pomenit de nişte
                                                                                                         corbi din Yellowknife care stăteau cocoţaţi, într-o iarnă, pe acoperişurile
                                                                                                          magazinelor aşteptând să treacă pe dedesubt pietoni peste care
                                                                                                           aruncau zăpadă, aşa încât oamenii alunecau imediat. Nu e de mirare
                                                                                                            că, de-atunci, populaţia din zonă i-a pus corbului numele „Escrocul”.

                                                                                                                  ţigări şi chiar poşete.  riile, au dus un corb din SUA în
                                                                                                                                           Spania.  La început, a stat izolat
                                                                                                                    Prăpăd prin ograda     de  alte  exemplare,  din  pricina
                                                                                                                     vecinilor             necunoaşterii  dialectului  local,
                                                                                                                     Emeric  Forrai  povesteşte   dar după o vreme 1-a învăţat şi s-
                                                                                                                   că este prima dată când are în   a integrat.
                                                                                                                curte un corb. Şi-a dorit de mult o
                                                                                                                asemenea pasăre şi n-ar vrea să  Corbu-i corb şi cioara-i
                                                                                                                fie silit să-o îndepărteze de casă,  cioară
   TRA N SFO RM A RE. Emeric Forrai spune că, la maturitate, corbii devin violenţi şi atacă tot ce le stă în   de metri este înălţimea   deşi Coco i-a făcut ceva duşmani   Corbul e printre zburătoarele
   cale. Chiar şi oamenii. „Dacă se va întâmpla asta şi cu Coco, trebuie să-l dau unui şoimar, oricât de rău    de când s-a mutat din pădure în   ocrotite de lege. Cu toate aces­
   mi-ar părea”, conchide administratorul cimitirului        FOTO: ZIARUL HUNEDOREANULUI  maximă la care poate   centrul Devei. "A fost de câteva   tea, neştiutorii îl confundă ade­
                                                                                          zbura un corb * 1     ori la vecinii mei şi le-a răsturnat   sea cu cioara şi îl ucid.  Emeric
   Monna Voinescu             multe despre animale, care mi­  ceva  ca  o  raţă,  e sigur că  vine              ghivecele  cu  flori.  Şi  ca  să  fie   Forrai a încercat să-i mai ponde­
   • • •                      au plăcut de copil. Aşa am găsit   ploaia.  Aşa  a  observat  Emeric              treaba, treabă, le-a făcut praf şi   reze pe eventualii duşmani ai pă­
        ste una dintre cele mai   corbul. Era doar un pui atunci",   Forrai, care-1 socoteşte pe Coco   dacă faci mişcări bruşte în apro­  plantele. Evident că nu s-au bu­  sării şi a colindat cu ea prin şcoli,
        inventive  şi  mai  adap­  povesteşte Forrai.    şi un excelent meteorolog. Asta-   pierea ei. Pentru că e foarte cu-   curat. 0 dată, m-am supărat pe el   înainte  de  vacanţă.  Coco  s-a
        tabile  păsări.  Are  cel   Un amic de-al bărbatului l-a   i  partea  bună a lucrurilor, căci   ioasă,  vrea să  cerceteze îndea­  şi  1-am  îndemnat  să  plece  din   împrietenit repede cu copiii dar
   E mai mare indice de in­   strigat, în glumă sau nu, Coco. Şi   pasărea  face  şi  suficiente  năz­  proape orice obiect nou pe care-  curte.  A  dispărut,  într-adevăr,   nu s-a lăsat până nu le-a cotro­
   digenţă  dintre  toate  zbu-   aşa i-a rămas numele. Deveanul   bâtii, spune deveanul.  Goneşte   1 vede -  de la o simplă hârtie, pâ­  dar după două ceasuri, a fost îna­  băit  prin  bănci  ori  prin  ghioz­
    ătoarele.                 Ta hrănit cu ce a avut la înde­  orice pasăre pe care o vede prin   nă  la  plase,  pungi,  pachete  de   poi. îmi trecuse deja.supărarea",   dane. E şi curios şi jucăuş, spune
     Viclenia lui e legendară, mo-   mână. Noroc că nu-i pretenţios   zonă,  mai  puţin  porumbeii  din   ţigări, bijuterii sau flori.  E prie­  spune  deveanul,  amintindu-şi   stăpânul lui, convins că, cel puţin
    iv  pentru  care,  indiferent  de   la  mâncare.  La  început,  toată   gospodăria administratorului, cu   tenoasă şi se aşează repede pe   cum corbul s-a înfoiat de câteva   elevii care Tau văzut, Tau îndră­
    ituaţiile cu care se confruntă, e   hrana  i-o  transforma  într-o   care s-a obişnuit deja. 0 dată, s-a   mâna necunoscuţilor. Dar dacă   ori  la  un  cocoşel  american  din   git şi n-o să-l confunde niciodată
    n stare să se adapteze oricăror   pastă, s-o poată înghiţi. Acum,   năspustit asupra unor femei care   dau vreun semn de spaimă şi fug,   ogradă  şi  apoi  i-a  dat  o  lecţie   cu vreo cioară. De altfel, între cei
    ondiţii. Asta spun naturaliştii   îţi ia din mână orice, de la carne   au  intrat  în  cimitir  cu  un  Cio­  e glonţ în urma lor şi nu-i scapă   serioasă şi unui Şorecar care stă­  doi sunt destule deosebiri. în pri -
    lespre corb, iar administratorul   şi mezeluri, până la insecte sau   bănesc German. Patrupedul lor   din  ochi.  Deocamdată,  corbul   tea adesea în preajma stăpânului   mul rând, lungimea corbului -  în
    Cimitirului  Catolic  din  Deva,   râme. Doar carne de pui, crudă,   s-a înfuriat la cei şapte câini pe   doar  studiază  obiectele,  după   său. Bărbatul spune că se înţe­  jur de 70 de centimetri -  o de­
    are  creşte  de  câteva  luni  o   şi leşuri de pui nu i-a dat Forrai.   care-i are Forrai, iar femeile au   care le abandonează. Pe măsură   lege cu corbul la fel de bine ca şi   păşeşte  cu  mult  pe  cea  a  unei
    stfel de pasăre, s-a convins pe   Ca să nu se-nveţe la porumbeii   încercat să-i despartă. N-au re­  ce va creşte însă, e mai bine să   cu  un  câine  pentru  că  pasărea   ciori. Apoi, culoarea -  negru uni­
    eplin de calităţile acesteia.  pe care omul îi are în curte. Mă -  uşit s-o scoată la capăt pentru că   nu-i stai în cale, pentru că-i un   poate  învăţa  şi  unele  cuvinte.   form, lucios şi accentuat, cu nu -
                              nâncă de trei-patru ori pe zi şi o   a intervenit corbul, care -  sur­  hoţ fără pereche, mai spune stă­  Intre  9  şi  20,  confirmă  ornito­  anţe de albastru metalic -  coada
    ’ui de corb în Zoo        parte  din hrană  o ascunde  fă-   prinzător! - s-a dat de partea câi­  pânul  lui.  Alţi  crescători  i-au   logii, care au reuşit chiar să de­  rombică şi aripile puternice, cu
    lin cimitir               cându-şi  provizii  pentru  mai   nilor şi a încercat să le atace pe   povestit cum corbii  "culeg" din   tecteze  mai  multe  dialecte  ale   anvergură  de  până  la  130  de
     Emeric Forrai a găsit puiul de   târziu. Când era pui, îşi petrecea   ele. Pasărea pre aceeaşi reacţie  zbor portofele, telefoane mobile,  corbilor. Şi ca să-şi probeze teo­  centimetri. Ciocul e cel mai uşor
    orb în zona Rapoltului. Şi-a dat   zilele  mai  mult  în  casa  stăpâ­                                                                 indiciu  când  pasărea  este  de­
    ;ama că a căzut din cuib şi era   nului său, într-o cutie din car­  'IS T O R IC U L EC H IPEI                                         parte şi dimensiunea nu poate fi
    rea mic ca să se descurce sin-   ton. Noaptea, se cuibărea lângă                                                                       stabilită. Corbul are ciocul negru,
    ar. L-a luat acasă şi l-a hrănit,   el, în pat. "îşi punea capul pe u -   Corbul în mitologie  ţn mitologia greacă, era considerat solul zeilor.   uşor încovoiat şi gros şi mult mai
    jcotind că poate sta alături de   mărul meu şi adormea. Scotea   Caracteristicile pe care corbul le-a dovedit de-   In mitologia amerindienilor, este eroul a   mare decât cioara. Le deosebeşte
    ie 60 de păsări şi animale pe   un sunet ciudat, asemănător cu   a lungul istoriei şi, mai cu seamă, rapacitatea sa   numeroase poveşti, de la cele legate de   şi zborul. Corbul zboară mai des
    ire bărbatul  le creşte în gos-   un sforăit", îşi aminteşte admi­  deosebită au creat în jurul acestei păsări   facerea lumii, la cele eroice. Există, de   la  unu-doi  metri  deasupra
    odăria din curtea cimitirului.   nistratorul cimitirului.  nenumărate legende şi mituri. Legendele   asemenea, triburi care consideră corbul ca   pământului şi planează, dând din
     "Cutreier  des  pădurile  din                        greceşti, egiptene, chinezeşti şi siberiene   strămoş sau totem - evident, tot în baza unor   aripi mai rar.  Cioara preferă să
    ■eajma Devei, împreună cu un  Un hoţoman              înfăţişează corbul drept un vestitor al   mituri. In România, printre multe alte legende   zboare  mai  înalt  pe  distanţe
    ■ieten,  şoimar.  El  urmăreşte  fără pereche         furtunilor sau al vremii rele. In legendele din   legate de această pasăre există legenda   mari.
    >mportamentul păsărilor, iar   Dacă se întâmplă să vezi  un   Africa, Asia şi Europa, el prevesteşte moartea.  Corvinilor.                în zonele de munte, turiştii îl
    i sunt curios  să  aflu cât  mai  corb  scăldându-se  în  apă  mai                                                                     confundă  cu  vulturul,  atunci
                                                                                                                                           când îl văd în zbor planat, deşi
                                                                                                                                           are  coloritul  mult  mai  închis.
                                                                                                                                           Zborul corbului a fost descris cât
                                                                                                                                           se  poate  de  exact  de  biologul
                                                                                                                                           Bernd  Heinrich,  profesor  la
                                                                                                                                           Universitatea din Vermont, într­
                                                                                                                                           una din cărţile sale. "Coboară în
                                                                                                                                           picaj  şi  se învârte  ca  un  fulger
                                                                                                                                           negru  desprins  de  pe  cer  sau
     DMIRAT Şl HULIT. Inteligenţa corbilor a atras şi admiraţia dar şi ura oamenilor, care, în multe situaţii, stăpâniţi de superstiţii, au încercat să extermine această pasăre. Sigur   zboară lin, planând în etape", a
     o influenţă a avut-o şi lăcomia corbului. In timpul molimelor şi a războaielor, el se hrănea cu bucăţi din trupurile morţilor. La fel ca şi alte păsări sanitare  obervat cercetătorul.

      www.zhd.ro                                Citeşte zilnic cele mai  importante  informaţii
                                                      locale în ediţia on-line a cotidianului
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12