Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_269
P. 6

Ziarul HUNEDOREANULUI


              Luni, 2 august 2010




   S P E C IA L


    Orăştienii din „Corul lui Brang






   cea mai mare distincţie obţinui





   0  medalie de aur, pe care
   celebra Reuniune de cântări
   de la Orăştie a primit-o
   în anul 1906, la un festival
   al tuturor corurilor din
   România, a ajuns la
   Muzeul din Oraşul Paliei.
   Distincţia a fost donată
   de ultimul descendent al
   celui care a înfiinţat corul
   şi l-a condus vreme
   de aproape trei decenii

   Monna Voinescu

    U      jorul  lui  Branga".
       c    Aşa era cunoscută,
            în tot Ardealul, Re-
           I uniunea de cântări   FO TO -D O CU M EN T. Muzeul din Orăştie păstrează în colecţiile
   de la Orăştie. Şi tot aşa a fost   sale o fotografie din 1906, când coriştii lui Branga au cântat la
   amintită  adesea  în  presa  de   Arenele Romane din Bucureşti
   acum două veacuri.
     Corul a fost înfiinţat în 1883,   turi de cocarda tricoloră pe care   acestuia, pentru corul lui. Preo­
   de  un sibian.  Ioan  Branga.  Un   coriştii au purtat-o în piept la   cupările sibianului pentru arta
   dascăl tânăr şi priceput într-ale   Bucureşti, de insigna Reuniunii   muzicală au sporit uimitor, dar,
   muzicii, fost elev al  compozito­  de cântări şi de câteva fotografii   în acelaşi timp, talentul său i-a
   rului şi dirijorului Gheorghe Di-   ale corului.       atras şicane din partea directo­
   ma. învăţătorul  a reorganizat,                        rului şcolii Ia care preda.
   de  fapt, vechiul  cor bisericesc  începuturile cântărilor
   din  Oraşul  Paliei,  format  din   Ioan Branga a venit la Orăş­  Branga părăseşte
   meseriaşi şi elevi români de la   tie ca să pună pe picioare un cor  corul pentru trei ani
   gimnaziul  reformat.  L-a  com­  permanent. A reuşit, după ce a   Nemulţumit că,  deşi îşi  do­
   pletat cu elevi saşi de la Colegiul   transformat  vechiul cor biseri­  vedise  capacitatea  creatoare,
   Kun şi l-a numit Reuniunea de   cesc într-unul din care făceau   rămânea în continuare un învă­
   cântări. De-a lungul anilor, din   parte şi români, şi saşi. în ace­  ţător  „provizoriu",  Branga  s-a
   rândul coriştilor aveau să facă   iaşi timp, sibianul  ocupa şi un   hotărât  să  renunţe  la  cor şi  a
   parte chiar şi membri ai familiei   post de învăţător la Şcoala Ro­  părăsit  Orăştia  întorcându-se
   sale.                      mânească din localitate.   dascăl în satul natal, la Poiana
     în  1906,  corul  lui  Branga  a   După ce a pus bazele corului,   Sibiului. Reuniunea de cântări a
   fost invitat să cânte la Arenele   i-a adăugat în repertoriu o serie   reuşit  însă  să  se  menţină  sub   U LTIM U L D ESC EN D EN T. Nepoata lui Branga, Luciana, este stabilită în Capitală. în fiecare an însă, tem
   Romane din Bucureşti. Un festi­  de partituri populare şi l-a scos   bagheta unui alt dirijor.
   val  organizat de compozitorul   în faţa lumii după numai câteva   Trei ani mai târziu, adversa­
   Dumitru-Georgescu  Kiriac  a   luni de repetiţii.  Munca nu i-a   rul lui Ioan Branga părăseşte şi   la cor, căci e o fală să fii corist".   vremii a sesizat prezenţa în pu­  au avut un rol de seamă în viaţa
   reunit  atunci  toate  formaţiile   fost în zadar. Cântările i-au sur­  el Oraşul Paliei. Sibianul decide   Pe de altă parte, „Revista Orăş-   blic nu doar a sătenilor şi a in­  corului. După Dima, a concertat
   corale din România. Peste 25 la   prins pe toţi, iar evenimentul a   atunci să se întoarcă în fruntea   tiei"  constata că  „prin cor, în­  telectualilor,  ci  şi  a  străinilor  aici  şi  baritonul  Nicolae  Cor-
   număr. Orăştienii s-au întors a-   fost  comentat  favorabil.  Suc­  corului pe care îl consolidează   treg oraşul s-a pus în mişcare" şi   veniţi la Băile Geoagiu. „Corul a   fescu, din Bucureşti.
   casă  cu  medalia  de  aur  şi  cu   cesul orăştienilor era un motiv  şi  îl  urcă  pe  scenă  la  tot  mai   socotea că „Orăştia este de pe   fost  răsplătit  cu  nesfârşite  a-   Spectacolele Reuniunii deve­
   „Diploma  de  onoare".  Era  cel   în plus pentru ca muzica de cor   multe concerte. Revista „Fami­  acum primul centru românesc   plauze,  încât  a  trebuit să  mai   neau tot mai elevate. Dirijorul
   dintâi  spectacol  pe  care  Reu­  să fie cultivată în continuare.  lia" nota, în 1888: „Corul a deve­  în comitatul nostru".  cânte, în afară de program, încă   atrăgea  în  cor  oameni  noi  -
   niunea de cântări îl susţinea în   în 1884, la Orăştie a avut loc   nit o îndeletnicire plăcută, o ne­  în  1898, Reuniunea de cân­  trei  piese",  consemna  revista   „cântăreţi şi cântăreţe din inte­
   afara graniţelor judeţului Hune­  un concert susţinut de Gheor­  cesitate culturală, iar coriştii sa­  tări concerta cu un program al­  „Bumd Econom", care apărea la   ligenţa locală, dar şi voci alese
   doara.                     ghe  Dima.  Branga,  elevul  său   crifică  cu  drag  din  timpul  lor   cătuit  din  compoziţiile  lui   Deva. într-o scrisoare adresată   din popor", după cum scria pre­
     După mai bine de un secol de   preferat, i-a cerut ajutor com­  pentru  a participa  la  repetiţii.   Gheorghe Dima, Ion Vidu şi Ni-   lui Ioan Branga, Comitetul paro­  sa  ardeleană.  în  acelaşi  timp,
   la  vestitul  eveniment,  ultimul   pozitorului în munca de orga­  Ţăranii îl îndrăgesc atât de mult  colae Popovici, iar Oraşul Paliei   hial al comunei Feredeu îl nu­  experienţele  acumulate  de  la
   descendent al lui Ioan Branga a   nizare a corului. 0 vreme chiar,   încât, chiar şi în zilele de lucru,   nu era singurul loc unde coriştii   mea pe dirijor, alături de corul   artiştii profesionişti alături de
   donat medalia de aur Muzeului   avea să primească partituri ori­  mulţi îşi  lasă carul  şi  vitele în   susţineau spectacole. La Fere-   său, binefăcătorul săracei loca­  care concerta au contribuit la
   din Orăştie.  Distincţia stă ală­  ginale de la Dima şi de la soţia  grija altora, pe câmp, şi aleargă  deu,  de  pildă,  un  cronicar  al  lităţi, pentru că, în urma spec­  participarea corului lui Branga
                                                                                                                tacolelor date aici în anul 1900,   la un mare eveniment artistic,
                                                                                                                s-au strâns 500 de coroane. Co­  în 1906 -  un festival organizat
                                                                                                                riştii  erau  rugaţi  să  revină  cu   de compozitorul Dumitru-Geor­
                                                                                                                cântările lor şi în anul următor.  gescu Kiriac, la care au fost in­
                                                                                                                                           vitate  toate  formaţiile  corale
                                                                                                                Aur pentru orăştieni       din România.  S-a voit atunci ca,
                                                                                                                  Deplasările corului în alte lo­  prin  muzică,  să se  facă  o  reu­
                                                                                                                calităţi, dar şi prezenţa pe scena   niune a tuturor românilor de pe
                                                                                                                concertelor  a  unor  personali­  pământurile stăpânite de ei. Din
                                                                                                                tăţi  care  acceptau  să  vină  la   Banat  au  venit  în  Capitală  12
                                                                                                                Orăştie  şi  să  cânte  alături  de   formaţii  de  800  de corişti,  iar
                                                                                                                corul lui Branga, spuneau totul   din Ardeal au venit alte  13, cu
                                                                                                                despre prestigiul Reuniunii. „Li­  900 de cântăreţi. Corul de la 0-
                                                                                                                bertatea"  amintea  de un  con­  răştie  a  plecat  fără  paşaport,
                                                                                                                cert la care şi-a dat concursul şi   dar a trimis dinainte un delegat
                                                                                                                un grup de teologi de la Sibiu,   la Sibiu să rezolve importanta
                                                                                                                care  erau  prin  profesie  exce­  problemă.
   STĂPÂN UL BA G H ETEI. în 1883, orăştienii au dorit să aibă un cor permanent, cu un dirijor în toată regula. L-au găsit la Sibiu, unde erau   lenţi  cântăreţi.  Turneele  lui   La  Bucureşti,  Reuniunea de
   pe atunci mai multe şcoli superioare. Ioan Branga (în centru, în foto) a condus Reuniunea de cântări mai bine de un sfert de secol  Gheorghe Dima în Oraşul Paliei  cântări  a  concertat  la  una  cu


                                                                                                                                            INSTALAT!)
                                                                                                                                                            M ITO
    C         €CO KRflFT B6ST                   www.ecokraftbest.ro                                                                         Telefon: 0722.548.021
   1   2   3   4   5   6   7   8