Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_270

ygpgy;
Reportaj Ziarur?HUNEDOREANULUI

Marţi, 3 august 2010

pătul de miazănoapte al lumii

;-a şcolit în cel mai mare oraş din provincia Alberta. 0 companie i-a oferit un salariu de 6.500 de dolari

primul rând imaginaţie, creativi­ trecut de mult de maximul • EX T R A
tate şi multă logică. Românii cu curbei şi acum coborâm verti­
care lucrez sunt foarte buni în a ginos. Suntem peste şapte mili­ Planuri de viitor
curăţa liniile de programe de arde de oameni pe planetă, mai
fundiţele şi floricelele inutile ca­ mult cu un miliard decât acum 10 Peste 10 ani, Rareş
re nu numai că îngreunează exe­ ani. în Alberta (Canada), în Fort Ungureanu se va retrage de
cutarea programului dar sunt Mcmurray, se produce cel mai pe piaţă. Până atunci însă
inutile. Sunt foarte buni la a pu­ toxic şi dăunător petrol posibil, vrea să pună la punct o
ne cap la cap modulele scrise şi din nisipuri bituminoase. Au dis­ infrastructură tehnologică
de a sistematiza informaţia. A- trus zeci de mii de hectare de te­ avansată, operată numai de
cum cinci ani aveam de unde să ren şi au contaminat râul Atha- tehnicieni şi ingineri abori­
aleg şi puteam să folosesc simul­ basca, dar continuă să facă asta geni, care să asigure func­
tan 5-10 echipe din România Ia pentru că tot petrolul pleacă ţionarea echipamentelor în
orice oră. Astăzi însă sunt fericit tinua să se schimbe radical. Dar dusele. Miza e foarte mare. Ca­ direct la americani. Şi când te regiunea arctică din nord-
dacă pot folosi trei echipe. Foar­ nu în folosul oamenilor de rând. nada susţine că sunt ape terito­ gândeşti că, în urmă cu 10 ani, vestul Canadei. E cej mai
te mulţi dintre cei buni au plecat Aşa că, recent, am pus la punct riale, firmele comerciale susţin Canada era campioană mondia­ mare proiect al său. Intre
din ţară sau au contracte în toa­ un sistem de calificare şi ins­ că sunt internaţionale. Trimit în lă la protejarea şi conservarea timp, o să-şi construiască -
tă Europa. Iar cei noi, care apar truire a studenţilor aborigeni permanenţă nave militare, o- mediului înconjurător. Astăzi undeva, prin sud - o minifer-
pe piaţă, sunt tot mai slab pre - (inuiţi) în folosirea tehnologiei presc vapoare cargo, le inspec­ suntem pe locul 1 în lume la e- mă care să-i asigure hrana
gătiţi profesional. Oricum, în informaţionale în staţiile de mo­ tează, ele protestează, se blo­ misii de carbon pe cap de locui­ necesară. „E vorba de nişte
scurt timp nu va mai fi posibil să nitorizare de-a lungul coastelor chează traficul în strâmtori, în tor. Lucrurile se agravează iar la sere care să funcţioneze în
lucrez cu oameni din afara Cana­ Oceanului Arctic. Pentru că alt­ fine, un circ care poate degenera nivel global. Urcăm lent o pantă orice anotimp, chiarşi la
dei sau a SUA. în cel mult cinci cineva nu rezistă acolo. Clima e rapid în conflict. în curând, vor - creştere economică, după care minus 30 de grade Celsius.
ani, internetul se va schimba ra­ cumplită. Temperaturile ating începe forări după petrol şi gaze o luăm brusc la vale - recesiune Vreau să nu mai depind de
dical. iarna minus 60 de grade Celsius, naturale exact în Oceanul Arctic. economică. Apoi, iar mai urcăm nicio reţea de energie elec­
iar vara plus 45 de grade. Nici un Se estimează că rezervele de puţin şi din nou o luăm la vale. trică, gaze naturale, apă, ca­
De ce credeţi asta şi cum va alb nu rezistă acolo mai mult de acolo le depăşesc de zeci de ori Intervalele dintre maximum şi nalizare. Mă gândesc la ener­
arăta Internetul peste cinci ani? un an. Deşi sunt foarte bine plă­ pe cele din Arabia Saudită. Coas­ minimum vor fi tot mai scurte gia electrică provenită din
Se merge tot mai mult pe con­ tiţi, nu îşi doresc un nou con­ tele arctice ale Canadei sunt dar problema e alta. Curba a- panouri fotovoltaice, mori de
trolul zonelor de acces datorită tract. Mulţi rămân afectaţi psihic complet expuse iar guvernul va cestui platou este una descen­ vânt, minicentrală hidro-elec-
atacurilor din cyberspace. Nu pentru tot restul vieţii. Sinucide­ cheltui oricât ca să le protejeze. dentă. Este necesar un nou mo­ trică, încălzire geo-termală,
mă refer la hackerii care îţi intră rile sunt, şi ele, un lucru obişnuit. Nu e vorba de mândrie naţio - del economic, în care să consu­ sisteme de captare şi epurare
în cont şi îţi transferă banii în Când constaţi că staţia respec­ nală, ci de resurse naturale în măm mult mai puţin, să fim mult a apei, reciclarea totală a de­
alte conturi, ci la atacurile orga­ tivă nu mai răspunde la semna­ cantităţi enorme. mai eficienţi şi să folosim tot mai şeurilor, comunicaţii telefo­
nizate, împotriva sistemelor de lele de satelit şi datele nu mai in - mult energie regenerabilă. Din nice, video şi internet numai
energie electrică, a băncilor, spi- tră în sistem, sunt şanse să gă­ Cum se simte criza econo­ păcate, nu avem nimic pus la prin satelit”, explică hune­
talurilor, a sistemelor de trans­ seşti tehnicianul îngheţat când mică în Canada? punct care să îndeplinească con­ doreanul, completând că-şi
port feroviar, auto şi a aeropor­ ajungi acolo. Inuiţii sunt absolut Deocamdată, s-a ieşit din diţiile acestea la nivel de econo­ va construi totul singur. Ştie
turilor. Sunt din ce în ce mai dese speciali. Europenii le spun es- criză. Aşa susţine Ottawa. Gu­ mie naţională sau mondială. mulţi oameni în Canada care
şi mai bine organizate. Şi nu sunt kimo, dar e un termen jignitor. vernanţii ne bombardează cu Pentru că cea mai eficientă sursă nu numai că gândesc ca el,
lansate de hackeri izolaţi şi inte­ Acum vreo cinci ani, o staţie dis­ creşteri economice impresio­ de energie tot petrolul rămâne. dar s-au şi apucat de treabă.
ligenţi care îşi bat joc de siste­ păruse de pe monitoare în mij­ nante, de 3-4 la sută. Au redes - Şi câtă vreme mai e o picătură de Şi este convins că vor urma şi
mele de securitate. Sunt organi­ locul iernii. A durat trei luni până chis o mulţime de fabrici închise petrol în pământ sau pe fundul alţii. „Măcar să lăsăm copiilor
>rupte, hunedoreanul Rareş zate şi lansate de guvernele unor când vremea ne-a permis să anul trecut. Şomajul a scăzut oceanelor, ea va fi extrasă. Lu­ noştri mijloacele de-a supra­
de ţara în care s-a născut. Este state, împotriva altor state. în trimitem un avion acolo şi să ve­ mult, datoria externă scade. în crurile nu vor intra pe un făgaş vieţui, dacă tot le lăsăm o
iciale şi federale canadiene. In top se află SUA, Rusia, China şi dem ce s-a întâmplat. Am găsit fine, aparent, totul e roz şi fru­ dacă mergem în direcţia asta. planetă secătuită, murdară şi
jn alb nu rezistă mai mult de un Israel. îşi "plantează" unii altora un tehnician inuit vesel şi plin de mos. Se simt atât de bine încât şi- sfâşiată de crize economice şi
IIVA PERSONALĂ RAREŞ UNGUREANU "bombe logice" în sisteme şi îşi viaţă, care îşi construise un iglu, au permis să cheltuie 1,5 miliarde Aţi plecat de 14 ani din ţară. conflicte”, mai spune românul.
testează slăbiciunile. După ce vânase o focă, mânca carnea de dolari pentru o conferinţă Sunteţi Ia curent cu ce se mai
)ftware să lucreze simultan la "plantezi" o asemenea bombă crudă şi încălzea iglu-ul cu com­ (G20 şi G8) în Toronto, unde au întâmplă în România? în ultimii 20 de ani asistând la de­
i proiect pe trei continente: logică - foarte greu de detectat bustibil din rezervoarele staţiei. rânjit o săptămână unii la alţii, Da, am informaţii şi analize valizarea ţării. S-au lăsat minţiţi,
nerica de Nord, Europa şi Asia. sau eliminat pentru că se poate Nici măcar nu se atinsese de gră­ au făcut poze, s-au bătut pe spa­ bune de la diverse organizaţii in­ înşelaţi şi mituiţi cu bani obscen
i timpul, am adus în echipă şi declanşa dacă încerci să o dezac­ mezile de alimente congelate. te, s-au simţit bine şi cam atât. O ternaţionale şi de la cei cu care de puţini. Şi-au vândut singurul
•ogramatori din Bucureşti. tivezi - din câteva apăsări de tas­ Atunci mi-a venit ideea să calific ducem bine pentru că ne-am colaborez profesional. în Româ­ lucru care putea face o diferenţă
te poţi produce o pană de curent inuiţi şi să asigurăm astfel tehni­ “reorientat" şi exportăm masiv nia, din nefericire, jocurile sunt în ţara asta: dreptul de a vota,
Ce părere aveţi despre ro- generală în zona de est a SUA. cienii pentru toate staţiile arc­ în China. Orice. De la lemn pen­ făcute de mult. Când 21 de mili­ dreptul de a alege pe cel mai bun
ânii cu care lucraţi? Efectul e în cascadă. în mai puţin tice. Ei sunt adaptaţi la climă, nu tru construcţii, la minereuri de oane de români au ieşit de sub care să-i reprezinte cu adevărat.
Românii, în general, sunt de 10 minute poţi paraliza eco­ intră în depresie şi nu-şi zboară orice fel, diamante, petrol gaze comunism nu aveau idee ce îns­ Ce se mai poate face în Româ­
arte buni. Dar nu mă intere- nomia unei regiuni în care locu­ creierii când ţi-e lumea mai naturale şi orice tehnologie pe eamnă democraţia, economia de nia? Agricultură. Şi asta, imediat,
ază cât sunt de buni la scris iesc peste 100 de milioane de oa­ dragă. Va dura doi ani până scot care chinezii sunt dispuşi să o piaţă şi capitalismul. Au asistat printr-o lege care să oblige oa­
imputer code. Indienii sunt cei meni. Evident, guvernele cu pri­ primii 30 de absolvenţi capabili cumpere, apoi să o copieze şi, în buimaci la demolarea a ceea ce menii să-şi lucreze pământul. O
ai buni scriitori de computer cina neagă vehement că se o- să opereze staţiile dar nu am altă scurt timp, să o producă singuri. fusese economia socialistă. Au lege care să ajute practic oame­
de din lume, datorită educa­ cupă cu aşa ceva şi dau vina pe soluţie. Apoi, vor urma şi alţii. De asta o ducem bine. Pentru că privit năuci cum toate marile fa­ nii să-şi lucreze pământul. Şi
şi şi limbii pe care o vorbesc, hackeri, pe care-i arestează ime­ Fondurile sunt nelimitate, pot să exportăm materii prime şi pen­ brici şi combinate construite de când va reuşi populaţia Româ­
irează cam 10 ani până când diat. Ce uită însă să spună e fap­ cer ce vreau şi să cumpăr orice tru că avem de unde. Nu pentru părinţii lor şi încă în funcţiune niei să se hrănească din produc­
/eţi să scrii în Hindi sau Sans- tul că, a doua zi, hackerul respec­ echipament tehnologic doresc. că suntem conduşi de lideri ge­ erau distruse şi aruncate la fier ţia internă, abia atunci autorită­
it. Sunt nevoiţi să memoreze tiv e angajat de un alt departa ­ Nimeni nu va spune nu. De ce? niali. Da, de data asta am avut vechi ori vândute la preţ de ni­ ţile se pot gândi şi la alte sectoa­
i de caractere şi simboluri şi să ment al Apărării, sub o altă iden - Pentru că se topeşte rapid calota noroc. Am trecut peste criză re­ mic. Au privit tâmp televizoarele re economice.
igleze cu ele mental. Asta le titate şi, evident, cu un salariu polară, mult mai repede decât au lativ uşor. Următoarea, care deja
zvoltă în timp o abilitate ex - mult mai mare. Aşa că, în ultimul estimat climatologii. De doi ani începe să apară, va fi mai dură şi
oţională de a memora mii de an, au început să testeze tacit fil­ încoace se circulă liber, tot anul, de lungă durată.
îcţii, variabile, parametri şi tre şi sisteme de control. Web - de-a lungul Pasajului de Nord-
;oritmi şi le dezvoltă o viteză site-ul Guvernului din Ottawa, Vest. Niciodată nu s-a mai în­ Credeţi că, economic, la ni­
scris computer code absolut de pildă, pe care eu îl văd din tâmplat aşa. Iar asta scurtează vel global, lucrurile încep să
litoare. Un indian scrie code Vancouver nu poate fi văzut din ruta unui vapor comercial între intre pe un făgaş firesc?
: patru europeni sau nord-a - Moscova sau din Beijing. Cei de Atlantic şi Pacific cu 7.000 de Nu. Cum să crezi că lucrurile
ricani fără să facă un efort acolo vor vedea în cel mai bun mile pentru că navele nu mai revin la normal. Care normal?
sa mare. Dar asta nu înseamnă caz un website "pregătit" pentru sunt nevoite să treacă prin Ca­ Producem, la nivel mondial, cu
lic pentru mine. Aplicaţiile de asemenea vizitatori. Asemenea nalul Panama sau, mai rău, să o- 14 la sută mai puţin petrol decât
tware nu înseamnă să lucrezi lucruri se întâmplă tot mai des colească Africa. Se ieftineşte produceam acum 10 ani. Pentru
aandă rulantă. înseamnă în şi, categoric, Internetul va con - mult transportul şi, implicit, pro­ că nu mai avem de unde, am

www.zhd.ro Citeşte zilnic cele mai importante informaţii HUNEDOREANULUI
locale în ediţia on-line a cotidianului