Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_310
P. 6

Special]             Inedit

                   Ziaru           i

                  M arti, 28 septembrie 2010





          BircTrafoli, părintele avioanelor







          româneşti IAR







          InynCTuţ                        fn im'Acesla a foi"prim"' P35 in

          V^            £ £ 3 S i * ~ ~ "»
                                              ---------          bilit pentru scurt timp m oraşul
                                                                 Bitoliâ.         .  .  .  .  ti
                                                                    Declanşarea  războiului
                                                                                                                             lVionul CV-11 (Carafoli-Virmaux), primul avion romanesc
                                                                 obligă să plece din nou, de data   PREMIERĂ. Inginerul român a proiectat a
                                                                  aceasta  spre  Bucureşti,  la  un   fabricat la uzinele IAR Braşov
                                                                  unchi al său. Continua studiile
                                                                  la Liceul "Gheorghe Lazăr  şi la
                                                                  Liceul Militar "Mănăstirea Dea-

                                                                  lU  îşi amintea mereu de o po­
                                                                  veste ascultată în copilărie şi in
                                                                  care se spunea că Nistor Kostic,
                                                                  ţăran din satul Divic, apropiat
                                                                  de oraşul în care s-a născut el,
                                                                   se  lansa  cu  un  planor  de  pe
                                                                   crestele Munţilor Pind şi zbura
                                                                   ca  o  pasăre.  Poate  că  această
                                                                   poveste l-a determinat să se în­
                                                                   scrie  în 1919, la Şcoala Politeh -
                                                                   nică din Bucureşti, recent trans­
                                                                   formată din Şcoala Naţionala de
                                                                   Poduri şi Şosele, cu intenţia de
                                                                   a-şi construi un planor. In 1924,
                                                                   obţinetitlulde în ^ ^ d e c tr o  -
                                                                    specialiştilor din
                                                                    mecanica fluidelor
                                                                      Şi-a continuat studiile, între  Profesor la Politehnica   dactică şi de cercetare ştiinţi­  gint" (1928) decernată la Sorbo­
                                                                    1924  şi  1928,  la  Universitatea  din Bucureşti     fică, Elie Carafoli a îndeplinit şi   na de  Societatea naţională  de
                                                                    din Sorbona, unde a obţinut şi   Se  reîntoarce  în  ţară  şi în­  funcţia de inginer-şef şi,  apoi,   încurajare a progresului, Diplo­
                                                                    titlul de Doctor în ştiinţe fizico-   fiinţează, în octombrie 1928, Ca­  de  director  la  fabrica  de  avi­  ma "Paul Tissandier", decernată
                                                                    chimice cu teza "Contribuţii  la   tedra  de Aerodinamică  şi  Me­  oane IAR - Industria Aeronau­  de  Federaţia  Aeronautică  In­
                                                                    teoria sustentaţiei în aerodina­  canica Fluidelor la Şcoala Poli­  tică Română din Braşov, unde a   ternaţională la Congresul de la
                                                                    mică".                     tehnică din Bucureşti, unde va   conceput, proiectat, construit şi   Los Angeles (1956), Marea Me­
                                                                      La  Paris,  lucrează  la  Insti­  activa timp de 45 de ani. După   încercat avioanele de tip IAR-13,   dalie "Gauss" care se acordă <
                                                                    tutul Aerotehnic din Saint-Cyr,   doi ani de activitate în ţară, în   lAR-14, IAR-15 şi IAR-16 cu per­  singură dată pe an unui savant
                                                                    unde,  împreună  cu  directorul   1930,  împreună  cu  inginerul   formanţe  remarcabile  pentru   ales din întreaga lume de către
                                                                   acestuia,  profesorul  Albert   francez Lucien Virmaux, finali -  acea vreme  şi  comparabile cu   Societatea  Ştiinţifică  Braun-
                                                                   Toussaint, construieşte o insta­  zează proiectul primului avion   cele mai bune realizări pe plan   schweg-Germania  pentru  "lu­
                                                                    laţie hidromecanică pentru vi­  românesc  fabricat  de  uzinele   mondial.  Unul  dintre  aceste  crări proeminente şi deschiză­
                                                                   zualizarea spectrelor de mişca­  IAR-Braşov,  de  tip  CV-ll  (Ca­  avioane  a  fost  considerat  ca   toare  de  drumuri",  Medalia
                                                                   re în jurul corpurilor de aviaţie,   rafoli-Virmaux),  un  monoplan   făcând  parte  dintre  cele  mai   "Apollo ll“ decernată de NASA
                                                                   denumită ulterior "cuva Tous­  cu aripa joasă, o concepţie ori­  bune şase avioane din Europa la  în  I970,  Diploma  şi  Medalia
                                                                   saint  -   Carafoli".  în  acea  pe­  ginală, care pe parcursul anilor  un  concurs care  a avut  loc în   "Tiolkovschi" la 27 martie 1981.
                                                                   rioadă,  în  mediile  academice,   s-a generalizat în aviaţia mon­  Bucureşti, în 193I.  în ţară a primit titlul de OM DE
                                                                   erau  dispute  aprinse  privind   dială modernă. Pentru efectua­                  ŞTIINŢĂ EMERIT al  RSR,  acor-
                                                                   semnificaţia fizică a rezultantei   rea  cercetărilor  specifice  a  A scris cărţi,   dându-i-se Premiul de Stat cla­
                                                                   forţelor  pe  un  profil  aero­  realizat, în perioada 1928-1930,  a primit medalii  sa I, Ordinul Muncii clasa I, Or -
                                                                   dinamic.  Elie  Carafoli  publică  în curtea Şcolii Politehnice din   Activitatea  ştiinţifică  s-a   dinul  Meritul  Ştiinţific clasa  I,
                                                                   lucrarea  "Confruntarea teorii­  Bucureşti,  un  tunel  aerodina­  concretizat  în  peste  200  de   Steaua Republicii clasa a Il-a. A
             R EC U N O A ŞTER E. Academicianul Elie Carafoli este considerat   lor aerodinamice  moderne  cu   mic,  inaugurat  oficial  în  1931,   comunicări ştiinţifice şi 14 cărţi   fost  ales  membru  titular  al
             unul dintre pionierii în domeniul aerodinamicii       legile mecanicii raţionale", prin   prima  instalaţie  de  acest  gen   incluse în tezaurul aviaţiei. Iată  Academiei  Române (12 august
                                                                   care pune capăt acestei dispute,   din  sud-estul  Europei  având   câteva: "Aerodinamica aripilor   1948), iar din 1961 a condus Co­
             Gheorghe Manolea           vârstei, a spus-o el. Desigur, pă­  dar care  i-a adus consacrarea   performanţe remarcabile pen­  de avion" (Paris, 1928), "Aerodi -  misia  de  Astronautică  a  Aca­
             • • •                      rinţii sau bunicii i-au citit când­  printre specialiştii de mecanica   tru acea vreme.  namica" (195I) tradusă în limba   demiei. A fost membru titular al
             >^ntr-o vară, am vizitat Casa  va povestea. L-a impresionat şi   fluidelor şi aerodinamică. între   Proiectant şi   germană (Berlin, 1954) şi în lim­  Academiei Internaţionale de As­
                                        a ţinut-o minte. Mi-am adus a-
                                                                   1926 şi 1928, a publicat mai mul­
                Memorială  "Moş  Ion  Roa­
                                                                                                                          ba rusă (Moscova, 1955), "Aero­
                                                                                                                                                     tronautică, vicepreşedintele Fe­
             I  tă", din satul Gura Văii, co -  minte de multe alte exemple de   te lucrări ştiinţifice şi studii care  constructor de avioane   dinamica vitezelor mari" (1957)   deraţiei  Internaţionale  de  As­
                                                                                               româneşti IAR
                                                                   l-au  consacrat  pe  plan  inter­
                muna Câmpuri,  situată pe  oameni  al  căror destin  profe­
                                                                                                                          tradusă  în  limba  rusă  (Mos­
                                                                                                                                                     tronautică  (1965-1967),  preşe­
                drumul  dintre  Panciu  şi  So-  sional a fost marcat de poveşti   naţional, printre care "Teoria şi   în 1938, a realizat avionul de   cova, I958), "Studii experimen­  dinte în exerciţiu (1968-1969) al
             veja.                      din copilărie. Unul dintre aceşti   trasarea  profilelor  aerodina­  vânătoare  IAR -   80  (Industria   tale asupra aripilor monoplane,   Federaţiei Internaţionale de As­
               Era duminică, trecut bine de   oameni a fost Elie Carafoli.  mice", "Influenţa aripioarelor a-   Aeronautică Română), conside­  Mişcări conice în regim super­  tronautică, postpreşedinte FIA
             prânzul ăl mare, cum se spune                         supra proprietăţilor aerodina­  rat, la vremea sa, unul dintre cele  sonic",  apărută  în  China  (Bei­  (I97H973). A fost ales membru
             în satul meu din Mehedinţi. Am  Poveste din copilărie  mice ale suprafeţelor portante",   mai  bune  avioane  şi  care  a  jing, 1955), Teoria aripii în zbo­  de onoare ai Societăţii Regale de
             făcut această  vizită  cu  un  bă­  Elie Carafoli s-a născut pe 15   "Aerodinamica  aripilor  de  a-   stabilit, în  1940, recordul mon­  rul  supersonic (Oxford,  1969),   Aeronautică din Marea Britanie.
             ieţel care, în această toamnă, va   septembrie 1901 în oraşul Veria,   vion", "Cercetări experimentale   dial pentru puterea specifică la   "Dinamica fluidelor incompre-   Şi-a  dedicat  o  bună  parte  din
             merge la şcoală. Ghidul, evident   foarte aproape de oraşul Tesa-   asupra aripilor monoplane". Pe   motoarele de aviaţie cu piston. A  sibile" (1981), "Dinamica fluide­  energie pentru a scoate în evi­
             grăbit, dar profesional amabil,   lonic din Grecia, din părinţi aro -  baza  rezultatelor  obţinute  a   elaborat o metodă pentru studiul   lor compresibile" (1983). Pentru   denţă pionierii aviaţiei mondia­
             ne-a spus pe scurt întâmplarea   mâni.                proiectat  şi  realizat  profilele   aripilor dreptunghiulare, trape-   activitatea de cercetare în do­  le:  Traian  Vuia,  Aurel  Vlaicu,
             de la Divan cu Moş Ion Roată,   A  început  şcoala  în  oraşul   aripilor de avion cu bordul de  zoidale şi  triunghiulare  cunos­  meniul aerodinamicii a fost dis­  Henri Coandă, Gheorghe Bothe-
             dar n-a spus esenţa, aşa că bă­  Veria. în 1915, a plecat împreună   fugă  rotunjit,  cunoscute  sub  cute sub numele de "aripi delta".  tins cu Premiul "Louis Breguet"   zat ş.a. S-a stins din viaţă pe 24
             ieţelul, cu candoarea specifică  cu familia în Serbia şi s-au sta-  denumirea "profilele Carafoli".  în paralel cu activitatea di­  (Paris,  1927) şi "Medalia de ar­  octombrie 1983, în Bucureşti.
               www.zhd.ro                                 Citeşte zilnic  cele  mai  im portante  inform aţii              Ziarull HUNEDOREANULUI
                                                               locale în  ediţia  on-line  a  cotidianului
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11