Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_312
P. 7
R ep orta Ziarul Î’HUNEDORE ANULUI
Joi, 30 septem brie 2010
i ajungi să-ti vezi visul cu ochii
3ă parte de-o educaţie bună şi hotărât să facă l^ni ca să-şi împlinească un vis: filmul. Acum, hunedoreanul Vlad Plăiaşu
"Aveam sentimente confuze. şi primul videoclip 3D din Ro
Nu venisem în America pentru a mânia, realizat pentru piesa
rămâne definitiv. Voiam doar să "Rock the World” a trupei Mo -
am acces la o educaţie bună, să randi. De trei săptămâni, fiul
pot să aplic cunoştinţele teore său, Norbert, merge în clasa I,
tice şi să-mi fac un portofoliu iar el şi Ella spun că nu s-au a-
înainte să mă întorc în ţară. Am daptat sută la sută şi cred că nu
avut şansa să cunosc oameni se vor adapta niciodată.
din domeniul în care voiam să "Am trecut Oceanul cu spe
mă specializez. Am făcut colo- ranţe imense şi cu o încredere
rizarea şi efectele speciale la un nejustificată în valorile noastre.
scurt-metraj. Apoi, am contri Era firesc. Am fost cu toţii edu
buit la producţia unor videocli- caţi în acelaşi sistem. Am dat cu
puri pentru alegerile din 2008", toţii o ciocolată secretarei pen -
povesteşte hunedoreanul. tru a ne oferi informaţii publice
Când s-a trezit aproape de gratuite. Am urmărit aceleaşi
întoarcerea în ţară, totul se interminabile filme ale lui Ser-
schimbase pentru el. Şi-a amin giu Nicolaescu. Dar miturile şi
tit de ce a rămas în America şi legendele cu care am fost în
era mulţumit de ce reuşise să doctrinat mi-au fost spulberate
facă. Avea mulţi prieteni, avea de realitate, în America. Am re
casa lui, maşina lui şi o avea pe alizat că americanii au istorie. 0
Ella, soţia lui. România îl înfri istorie mai glorioasă decât a
coşa când citea ziarele. Pe de noastră. Am realizat că, în rea
altă parte, de doi ani lucrurile litatea prezentului, <meciurile>
mergeau din ce în ce mai rău şi dintre Traian şi Decebal ori din
peste Ocean. Au fost săptămâni tre Mircea cel Bătrân şi Baiazid
când avea mai multe datorii de - n-au nicio relevanţă. Când ame
cât venituri, iar perspectivele u- ricanii votau cea mai liberală
nui imigrant ilegal erau sumbre. Constituţie din lume, noi eram
Probabilitatea de-a găsi altceva doar o feudă non-culturaiă. Am
de lucru era aproape zero, iar realizat apoi că a doua limbă
riscul de-a fi prins era tot mai vorbită la Microsoft nu era ro
mare. El însă mai avea o ambi mâna, ci bulgara. Urmau ucrai
ţie. Un scenariu de scurt-metraj neana şi poloneza", spune, cu
compus din tot ce trăise el în ta- tristeţe, Plăiaşu, convins că eşe
ximetrie. L-a filmat cu ajutorul cul ne aparţine tuturor.
unor prieteni, în ultimele zile Tocmai de asta, hunedorea
petrecute în SUA. nul nu vrea să stea cu mâinile în
buzunar. A înfiinţat o asociaţie
Criza l-a trimis acasă non-profit care-şi propune să
S-a decis să plece aproape funcţioneze ca o "verigă lipsă"
spontan. I se umpluse paharul. între toţi românii şi elita capa
Făcea calcule pe hârtie şi chiar bilă să educe. Va produce mate
cele mai optimiste evaluări îi riale multi-media pe care le va
dădeau cu minus. expune gratuit în spaţiul public,
"Foarte mulţi români, dar şi dar şi programe de informare şi
raximetrist în semafoarelor, de rutele autobu foarte mulţi americani erau la promovare a ceea ce se dove
>raşul lui Al Capone zelor sau de podurile care se ri limită. Românii au plecat, ame - deşte a fi valoros, adevărat şi
Crăciunul din 2005 l-a petre - dicau. ricanii şi-au depus dosare de util societăţii româneşti.
ut la Chicago, cu prietenii din "A fost halucinant. Condu şomaj. Am pierdut maşina şi "Mă derajează că ne irosim
acuitate. A fost ca o revelaţie - ceam între 80 şi 100 de ore săp multe alte lucruri - luxuri pen resursele, mai ales cele umane.
raş mare, muzee, teatre, cine- tămânal şi, uneori, parcă eram tru România, dar lucruri norma Mii de tineri pleacă şi prind ră -
ta şi multe altele. S-a simţit ca prins într-un carusel care nu se le în America. Am împachetat şi dăcini în ţări mai libere şi mai
căpat din cuşcă. După cinci mai oprea. îmi era şi ruşine, şi am plecat. Ella a mai rămas câ - democrate. Studenţii care au
tni de stat pe gânduri la Miami, groază de clienţii pe care, din teva luni", spune hunedoreanul, murit în decembrie '89 şi-au
-a mutat la Chicago. Şi-a încăr- pricina oboselii sau a necu amintindu-şi că drumul de la dorit o ţară mai bună. Eu cred că
at într-o dubiţă tot ce era va- noaşterii, îi duceam pe trasee Arad la Deva i s-a părut crunt. trebuie să deschidem ochii şi să
aros, a aruncat jumătate de mai lungi. îmi ceream mii de Era beznă şi, din când în când, vedem că avem un drum lung
tobilă la gunoi şi a condus scuze şi le dădeam discounturi. vedea gunoaie sau garduri rup până să devenim o societate
ână în Illinois fără să se uite în Mi-am cumpărat hărţi, mi-am te. Dar dincolo de asta, pentru deschisă, democratică şi pros
rmă. Odată ajuns în oraşul lui făcut scheme şi, mai ales, am el a contat foarte mult că a reu peră", conchide hunedoreanul.
1 Capone, s-a înscris la un curs căscat ochii până să ajung la şit să ajungă acasă înainte ca
ie taxi", la Harold Washington măiestria colegilor mai vechi în bunică-sa să închidă ochii.
ollege. breaslă", îşi aminteşte Plăiaşu. Primele întâlniri pe care le-a
"Nu puteam să cred că, după La început, i-a convenit, căci avut cu prietenii şi cunoscuţii
s am obţinut permisul de con - câştiga bine. Din 2007 însă, oa - l-au dezamăgit. Nu-şi putea ex -
ucere, am parcurs cursul, am menii au început să cheltuiască prima o părere, ori nu-şi termi
•ecut testele medicale, am tre - mai puţin, iar el avea tot mai na o idee fără să fie întrerupt
it prin verificarea FBI, nimeni puţini clienţi. Şi-a schimbat pro - sau contrazis.
u era interesat de statutul meu gramul. Dimineaţa, la ora 4, era "De multe ori, anumite dis
igal. Nimeni nu m-a întrebat în taxi şi vâna curse de aero cuţii deviau spre o zonă perso
im am ajuns în America şi nici port. Muncea până după-amia - nală. Era acelaşi complex al in
î acte am”, povesteşte Vlad, za, când alerga acasă şi învăţa feriorităţii pe care-1 aveau cole
Sruia licenţa de taxi avea să-i până seara. După un an, s-a gii mei de la şanţuri", spune hu
iucă o nouă serie de surprize programat la examene şi a de nedoreanul.
şocuri. Deşi ştia foarte multe venit Apple Certified Professi-
cruri despre oraş, din spatele onal. "Nu mă voi
jianului totul se vedea altfel, adapta niciodată!"
s bancheta din spate săreau Ultima ambiţie De curând, Vlad Plăiaşu s-a
^număraţi oameni care dictau Anul 2008 a fost de-a dreptul mutat la Bucureşti. Colaborează
ipid adrese peste adrese. Ro - dureros. Pe lângă programul în - cu singurul laborator digital din
ânul putea vizualiza traseul, cărcat, umilinţe şi nervi, veni România. A participat deja la
ir mai tot timpul o dădea în turile românului scădeau seri câteva proiecte: "Quest" - un
iră pentru că uita să ţină sea - os. în 2009, recesiunea şi-a ară documentar premiat la Cannes,
a de trafic, de sincronizarea tat colţii şi mai mult. cu Quinzaine des Realisateurs,
