Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_336

n u m HUNEDOREANULUl
Miercuri, 3 noiembrie 2010

SPECIAL

Liceenii de la „Ion M incu” au ocazia

să înveţe carte după metode pariziene

3 profesoară care a petrecut o săptămână în şcolile din capitala Franţei, împreună cu dascăli din mai multe ţări europene, a aflat
:um poate stârni curiozitatea elevilor pentru materia pe care o predă şi cum poate face ca orele de curs să fie mai antrenante

tlonna Voinescu
îi#
um se pot Înţelege oa­
menii, indiferent de
culoarea pielii? Cum
C poţi preda simultan la
levi din clase diferite? Cum
 determ ina un elev să fie
tras de m ateria pe care o
iredai? Cum îi poţi capta a-
enţia în timpul orelor de
urs?

RISC. „Un profesor nu va afla niciodată spre ce domenii are înclinaţie un elev sau altul dacă nu va vorbi cu aceştia decât atunci când îi verifică dacă şi-au învăţat lecţia”, este de
părere profesoara Anca Marcu FOTO: ARHIVA PERSONALĂ ANCA MARCU

şi în societate. Şi, din păcate, joc. Evident, jocul are rolul de
prea puţini se gândesc la asta. a-i atrage pe elevi spre tainele • EXTRA
Stagiul din Franţa s-a concen­ cifrelor şi ale teoremelor. La fel La căpătâiul marelui Enescu fost lider al trupei
trat pe modul în care ne putem de curios este că profesorii „The Doors”, şi
îmbogăţi pregătirea în viaţă, francezi tratează elevul indivi­ In programul stagiului din capitala franceză au soprana Maria
chiar de la vârste fragede, în di­ dual şi încearcă să-i descopere fost cuprinse şi vizite în locuri renumite din Calias, scriitorul
recţia interculturalităţii, cum să originalitatea aflând astfel ma­ Oraşul Luminilor: cartierul Le Marais - o zonă irlandez Oscar
5unt doar câteva dintre ne formăm în acest sens şi ce teriile de curs care îl atrag în şic de pe malul stâng al Senei, în care se află Wilde, actriţa
.trebările la care o profesoară practici pedagogice să folosim. mod deosebit. cea mai veche piaţă din Paris, Place des româncă Elvira
e la Grupul Şcolar "Ion Mincu" Din discuţii nu a lipsit nici te­ "N-ar fi rău să aplicăm a- Vosges, şi Cimitirul Pere-Lachaise - cel mai Popescu şi
in Deva a aflat un răspuns mele legate de lupta contra tu­ ceastă metodă şi în şcolile ro­ mare din capitala Franţei şi unul dintre cele compozitorul
upă ce a petrecut o săptămână turor formelor de discrimina­ mâneşti, chiar dacă este mai mai cunoscute din lume. Stabilimentul - George Enescu (foto) sunt doar câteva dintre
itr-o şcoală elementară din re", explică profesoara, care greu să faci asta Intr-o clasă cu considei at monument istoric din 1993 - acestea. Cimitirul Pere-Lachaise se întinde pe
harenton. Anca Marcu (foto) mai spune că profesori veniţi 30 de elevi", este de părere pro­ adăposteşte rămăşiţele celor mai faimoşi o suprafaţă de 43 de hectare, are nu mai puţin
"edă Limba franceză la "Ion din Belgia şi Italia au fost de fesoara. francezi dar şi ale multor personalităţi ale de 70.000 de morminte, 5.300 de copaci, 100
teu”. După ce şi-a ajutat un părere că, în cazul minorităţilor, lumii. Scriitorii francezi Jean de La Fontaine şi de pisici şi a fost vizitat până acum de
jieg să realizeze un proiect eu- şcolile sunt cele care decid, dar, "Noi predăm după Moliere, cântăreţul american Jim Morrison - 2.000.000 de oameni din toată lumea.
>pean pe teme arhitecturale, a evident, nu este exclusă nici metode fnvechite"
iuşit să obţină, la rândul său, educaţia pe care copilul o pri­ în şcolile franceze nu există alta”, este convinsă Anca Mar­ Elevii francai au un orar tafel de încărcat
ani europeni pentru un stagiu meşte acasă. nicio barieră între profesor şi cu, fără să considere însă că o
î formare la Paris. Şi-a ales ca în timpul petrecut la Paris, elev, a mai sesizat Anca Marcu. astfel de apropiere între dascăl ca şi elevjflromâni. Majoritatea claselor
mă interculturalitatea. Cu alte Anca Marcu a avut ocazia să a- Adică, elevul este la fel de im­ şi elev ar face ca respectul din­ funcţiojfează pe sistemul <step by step>.
ivinte - contactul dintre cul- siste şi la cursuri de literatură plicat ca şi profesorul în desfă­ tre profesor şi elev să aibă de
iri, existenţa unui dialog între universală, limba franceză şi şurarea cursurilor. Este încura­ suferit. Elevul lacş^proape totul la şcoală: acolo
:estea şi, nu în ultimul rând, matematică desfăşurate la jat continuu să-şi spună păre­ îjtivaţă, acolo îşi pregăteşte temele, acolo
fluenţa pe care o primesc re- Şcoala elementară din Cha- rea şi poate vorbi în timpul orei Dascălii francezi sunt mănâncă, acolo practică un sporit:
proc. renton. A surprins-o cum elevii despre tema pusă în discuţie. la fel de prost plătiţi
francezi de clasele I-IV reuşeau în şcolile româneşti, lucru­ Românii mai au încă multe A N C A MARCU, profesor la Grupul Şcolar „Ion Mincu” Deva
coala decide! să comunice cu elevi algerieni rile se petrec exact pe dos. "Noi de aflat şi la capitolul educaţie.
"Am ales această temă pen- sau marocani. Niciunul dintre ei încă predăm după metode în­ Mai a[es la cei şapte ani de a- şcolile noastre. prea mari. "Câştigul îi situatează
u că ne confruntăm zilnic cu nu făcea vreo diferenţă. vechite", spune Anca Marcu. casă. în Franţa, indiferent câţi "De pildă, chiar şi atunci undeva în jumătatea de jos a
,^'culturalitatea. Şi la şcoală, Mulţi profesori îşi fac orele la elevi sunt Intr-o clasă şi indi­ când am vrut să facem fotogra- grilei de salarizare", explică
Francezii fnvaţă fel ca acum 20 de ani. Scriu pe ferent de vârsta lor, nu au com­ fii Intr-o clasă de curs, a fost ne- Marcu.
EXTRA
matematică prin joc tablă data şi titlul lecţiei şi sunt portamentul celor de la noi. Nu voie să vină un reprezentant af După stagiul din Franţa, pro-
asociaţiei de părinţi şi să-şi dea
în aceeaşi şcoală franceză, singurii care vorbesc cât ţine fac gălăgie, nu se îmbulzesc la acordul pentru aceasta", exem- fesoara a încercat să-i deprindă
1.750 simultan, cu elevi din clasele I şi elevi în discuţie. ridică tonul unii la alţii, poves­ plifică Anca Marcu, care a ob- cu metodele de predare parizi-
cursul, fără să-i antreneze şi pe
şi pe liceenii de la "Ion Mincu"
ieşirea din clasă, nu se bat şi nu
dascălul hunedorean a aflat că
nu este tocmai simplu să lucrezi
teşte profesoara. în plus, în fie­
servat oarecare diferenţe şi în
ene. Mai mult, împreună cu o
"Acesta este încă un lucru
a Il-a de pildă, în condiţiile în care ne lipseşte: interacţiunea care şcoală există o asociaţie a privinţa implicării profesorilor colegă, profesoară de Limbă en-
de euro a fost suma pe care elevii au caiete şi cărţi di­ cu elevii. Dacă laşi elevii să vor­ părinţilor care este la curent cu străini în propria meserie. Hu- gleză, plănuieşte să-i implice pe
ferite. A aflat, de asemenea, bească, să participe la fiecare tot ce se întâmplă în învăţă - nedoreanca şi-a dat seama că elevi în diferite proiecte la care
care profesoara liceului cum un elev de 7 sau 8 ani poate curs, îi poţi descoperi mai uşor, mânt şi care are un cuvânt im­ francezii îşi fac munca de la să participe şi elevi din alte ţări.
devean a primit-o recita foarte bine dintr-un poet îţi poţi da seama de preferinţele portant de spus. Este structu­ catedră mult mai conştiincios. Tocmai pentru a înţelege cât
>entru stagiul de la Paris universal şi, mai ales, cum poţi fiecăruia şi, mai ales, despre în­ rată total diferit faţă de comi­ Sunt foarte pasionaţi de fiecare mai bine ce Înseamnă inter-
să predai matematica printr-un clinaţia spre o disciplină sau tetele de părinţi existente în curs, deşi nu se bucură de salarii culturalitatea.