Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_340
P. 7
• A
Ziaml 1H U N ED 0REAN U LU I
Marti, 9 noiembrie 2010
FILE DIN ISTORIA ŞTIINŢEI
G RIG O RE M OISIL, PIO N IER AL
IN FORM ATICII ÎN ROM ÂNIA
Este primul rom ân care a primit (post-mortem) premiul Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society. Este fondator al
şcolilor de logică şi inform atică din România şi anim ator în utilizarea prim elor calculatoare electronice din ţară
jheorghe Manolea__________
Foads^râng&pfemenii se vor împărţi în
-am ascultat de multe două ^ategoriilpameni bătrâni şi oameni
ori la radio. L-am văzut care ştiu să lucreze |a calculator
de câteva ori la televi
L zor. I-am citit articolele I GRIGOREănvIOISIL, părintele informaticii româneşti
lin săptămânalul Contempo-
j\ul. Bucureşti, unde a funcţionat intelectuală". A rămas în Turcia
Student fiind, i-am studiat şi până în 1948. până în 1949.
inele cărţi. Era fascinant de Grigore Moisil a avut un rol A scris "Teoria algebrică a
iecare dată. Mă întrebam de important în formarea informa- mecanismelor automate" (1959),
înde are atâta forţă. Desigur, ticienilor şi la construcţia cal "Funcţionarea în mai mulţi
esursele umane sunt multiple. culatoarelor în România. El a timpi a schemelor cu relee ide
!red că în cazul lui Grigore Moi- înfiinţat un Centru de Calcul la ale" (1963), "Teoria algebrică a
îl această forţă a avut ca sursă Universitatea din Bucureşti, ca dispozitivelor automate discre
ducaţia, şcoala şi... şcoala con- re urma să fie dotat cu un cal te" (1963), "Teoria algebrică a
•"uă, adică învăţarea continuă. culator CIFA realizat la Insti circuitelor cu tranzistori" (1965).
tutul de Fizică Atomică de către
ulcean cu rădăcini inginerul Victor Toma, acum a- Un om Nu
lăsăudene cademician, iar până atunci ca o ricare altul
Grigore Moisil s-a născut pe studenţii de la Bucureşti erau Mulţi l-au cunoscut pe Gri
D ianuarie 1906 la Tulcea, fiind trimişi să facă practică la Ti gore Moisil din emisiunile de ra
nul dintre cei patru copii ai fa- mişoara, unde se realizase deja dio şi televiziune, cu vocea in-
liliei Moisil. 0 coincidenţă bi- alt calculator cu tuburi MECIPT, confundabilă şi spontaneitatea
ară: străbunicul său s-a născut cu 50 de operaţii pe secundă. La ieşită din comun, din interviu
otîntr-o zi de 10 ianuarie şi s-a inţiativa lui Grigore Moisil s-a rile publicate în ziarele timpului,
urnit tot Grigore. Tatăl său, făcut cu acest calculator prima din tableta publicată săptămâ
onstantin Moisil, era originar traducere a unei fraze din limba nal, spre sfârşitul vieţii, în Con
in comuna Măieru, Bistriţa- engleză în limba română. temporanul. Mi se pare de actu
[ăsăud. A fost profesor de is- In 1948, pe 1 octombrie, de alitate un interviu apărut în zia
«e, iar mama sa, Elena, era vine membru titular al Acade rul Informaţia din martie 1970 şi
wâţătoare. Aceasta l-a învăţat miei Române. intitulat "Omul să-şi facă o plă
îai întâi să socotească de la 1 la cere din însăşi munca lui": "Con
), apoi de la 10 la 100, pentru A m basador la A nkara sider că învăţarea continuă -
ă, spunea dânsa, dacă ştii cât şi au to r d e m anuale proprie mai ales oamenilor de
ic 2+3, atunci ştii cât fac în 1946, noua conducere po ştiinţă - începe să devină o trea
0+30. De fapt, i-a dat încrede- litică a României a luat decizia, bă pe care trebuie să o facă şi cei
; în el, l-a educat să nu-i fie fri- să trimită ca ambasadori oa care nu au această meserie. A-
'e matematică, să creadă că CONTRIBUŢII REMARCABILE. Viaţa dedicată matematicii şi informaticii l-a consacrat ca un meni de ştiinţă. Printre aceştia dică aceia care lucrează modest,
.ematica nu este grea. Gri- extraordinar om de ştiinţă şi profesor. Grigore Moisil era înzestrat şi cu un deosebit simţ al umorului. A s-a numărat şi Grigore Moisil, în domenii precise ale tehnicii şi
ore Moisil spunea: "Când mă lăsat în urmă multe vorbe de duh şi anecdote. A fost membru al Academiei Române, al Academiei din care a fost numit ambasador în economiei; şi anume, e nevoie să
îndese la mama, mă gândesc Bologna şi al Institutului Internaţional de Filosofie Turcia, la Ankara. se înveţe cu ceea ce se numeşte
i mine cum creşteam sub ochii Iată ce spunea Grigore Moisil şcoala continuă". Spunea asta în
lamei". S tudent la Politehnică că aveam gata o lucrare de ma calcul diferenţial, timp de 10 ani despre această perioadă: "A- 1970. Azi, după aproape 40 de
şi la U niversitate tematici, care poate s-ar fi po pe care i-a numit, într-un inter tunci am redactat într-o vară un ani, este la modă expresia de
coala elem entară Ar fi putut să dea admiterea trivit ca lucrare de Doctorat. viu din 1970, "10 ani frumoşi". memoriu important care a avut import "învăţare continuă". Se
i liceul la Politehnică în acelaşi an, Profesorii Pompeiu şi Ţiţeica au urmări când m-am întors cu el în adevereşte din nou că "nimeni
Familia Moisil s-a mutat la pentru că în vremea aceea orice fost de acord că lucrarea putea P rofesor Ia Bucureşti ţară. Atunci am redactat un vo nu este profet în ţara lui".
jcureşti când Grigore avea pa- copil bun la matematică urma o fi prezentată la Doctorat; cu pu La sfârşitul anului 1941, pe 30 lum de logică matematică. Mai S-a stins din viaţă pe 21 mai
u ani. Mama sa a fost direc- carieră inginerească. Pentru că ţin înainte, marele matematici - decembrie, a fost chemat ca mult decât atât. Am găsit că e 1973, la ora 19. Era în Canada, în
iarea Şcolii "Maidanul Dula- fizic era destul de firav, mama an italian Vito Volterra (foto), profesor de analiză superioară bine ca acolo, în Turcia, să arăt tr-o vizită profesională la Cen
. ilui“,azi"EnăchiţăVăcărescu". sa l-a sfătuit: "Nu mai da tu ime venit în ţară, mi-a citit lucrarea şi logică matematică la Faculta-. că România nouă care se for trul de Calcul al Politehnicii din
i şcoala primară s-a remarcat diat examen de admitere, dă-1 la şi a lăudat-o public. De atunci tea de Ştiinţe a Universităţii din mează stimează, respectă munca Otawa.
i un copil cu aplecare spre în - anul, tot e un an câştigat". Ca să am rămas în matematici şi n-am
:^ură. Era vremea Primului nu stea degeaba, s-a înscris la mai terminat Politehnica".
izboi Mondial. A prins farme- Secţia de matematică a Univer -
il calculului mintal şi s-a în- sităţii din Bucureşti. Aici a în
ăgostit de regula de trei sim- tâlnit profesori de excepţie: Di-
ă, iar profesorul său l-a făcut mitrie Pompeiu, Gheorghe Ţi-
înţeleagă bucuria demons- ţeica, Anton Davidoglu. Totuşi,
aţiei geometrice. Este o bună în 1924, a dat admitere la Poli
)vadă cât de importanţi sunt tehnica din Bucureşti şi a urmat
văţătorii, primii profesori ai cursurile Secţiei de construcţii
iui copil. Ei deschid porţi sau până în anul IV. A urmat, în pa -
chid obloanele ferestrelor ralel, şi Facultatea de Mate
re lumea învăţăturii. matici. Atracţia către matema
Studiile liceale le-a început, tică a fost mai puternică. în P erfecţionarea
1916, la Vaslui şi le-a finalizat 1929, şi-a susţinut, la Bucureşti, tn m atem atici
1923 la Bucureşti, la Liceul teza de doctorat în matematici în 1930, pleacă la Paris pentru
piru Haret". în perioada lice- cu tema "Mecanica analitică a perfecţionarea în matematici,
ui a fost un colaborator cons - sistemelor continue", publicată iar un an mai târziu, în 1931, sus
nt al Gazetei Matematice. în în acelaşi an la editura Gautier- ţine examenul de docenţă cu
iul 1923, era elev în penultima Villars din Paris pentru a se teza "Asupra unei clase de sis
isă de liceu şi, sfătuindu-se cu asigura protecţia prin drept de teme de ecuaţii cu derivate par
tăi său, a hotărât să dea exa - autor a ideilor foarte valoroase ţiale din fizica matematică". Ime
enele pentru ultima clasă în formulate de Grigore Moisil. diat după susţinerea tezei a fost
rioada verii: un examen în iu - Iată ce spunea matematicianul numit conferenţiar la Facultatea
î şi altul în septembrie. Fiind despre această etapă: "în 1929, de Matematică din Iaşi, dar şi-a
elev bine pregătit, dar mai a- căzând multe examene la Poli - continuat perfecţionarea la Ro
; fiind foarte bun la materna - tehnică, pentru a nu avea un ma, cu o bursă Rockefeller. A
ă, le-a luat pe amândouă. bilanţ negativ, mi-am dat seama funcţionat la Iaşi, ca profesor de
