Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_367

ZiaruRHUNEDOREANULUI Satul hedorean

V in eri, 17 decem b rie 2010

„CULTURA POPULARA CUPRIN DE ESEN ŢA Şl VIAŢA UNEI COM UN ITĂŢI” Calendarul
tradiţional ţărănesc

20 - 26 decembrie

■ Luni, 20 decembrie
„De Ignat se taie porcii pentru
Crăciun; ca să fie carnea mai
bună să-l pârleşti cu paie
uscate din grâu”.

■ Marţ!, 21 decembrie
„Primăvara, fn aceeaşi zi în ca-
re-i Ignatu’ să sameni porumbu’
cu semniţe de curcubătă
(dovlecei - n,rţ.), că se fac bos­
tani cu rod mult în acel ogor”.
■ Miercuri, 22 decembrie
„Azi se fac turte, pântru taţi
din casă, care se mănâncă în
Ajunul Crăciunului împreună
cu mere şi nuci”.
■ Joi, 23 decembrie
„Gospodarii, înainte de
răsăritul soarelui, se scoală şi
pun mâna pe toate lucrurile
însumând o multitudine de credinţe şi practici, Ajunul Crăciunului pregăteşte comunitatea pentru marele din ogradă ca să le fie drag să
se folosească de ele la munca
eveniment de sfârşit de an - Crăciunul, Naşterea lui Iisus Hristos, considerat în trecut, în calendarul câmpului”,
popular şi chiar creştin celebrare a Anului Nou
■ Vineri, 24 decembrie
Prof. Marcel Lapteş - etnolog Domnului voie Crăciun să nască vezi întinse de meri, peri şi pruni, Grid, Batiz, Strei, Covragiu şi lar, care alături de magie, expri­ „în Ajunul Crăciunului să pre­
• • • în iesle la grajdurile lui'. "gospodarul se scula primul la Gânţaga bătrânele sfătuiesc pe mau dorinţa obţinerii sporului, găteşti tot ce trebuie $ă pri­
în noaptea de Ajun, în Ţinutul
prezent sub influenţa Pădurenilor se pregătea "Crăciu- Ajunul Crăciunului şi lua o ra­ fetele de măritat ca în ziua de norocului, puterii de muncă, atât meşti colindătorii ai duba şi
de dorite în noul an. La Hărţă-
mură de ultoaie (pom fructifer - Ajun "să măture casa până la a-
creştinismului a scăzut ca
Irozii”.
I niţa", o pâine specială care se pu­ n.n.) şi o punea într-o vază cu apă miază de la prag spre răsărit, spre gani, baba Valeria ne spunea că ■ Sâmbătă, 25 decembrie
importanţă odată cu apari­
nea pe masă peste o grămăjoară să dea mugurii până la Bobo­
icoane, ca peţitorii să se adune la în trecut "fetele mari ce-şi aştep­
ţia lui Moş Crăciun, iden­
tificat aproape total cu "marea de otavă. Sătenii credeau că în tează". (inf. Socaciu Gheorghe casă, iar de nu-ţi plac, ca să-i tau soţii îşi puneau sub perină în «De dimineaţă în ziua tu’
naştere" a Mântuitorului. acea noapte va veni "calul lui din Densuş). Pe Valea Mureşului, alungi, să nu arunci gunoiul afară noaptea de Ajun de Crăciun 3 fire Crăciun vin Piţărăii pe la căşile
Ajunul Crăciunului este pa­ Crăciun" şi va mânca din ea "ca să în satele comunei Dobra, stuparii până după sărbători" (Şerbescu de busuioc depărtate unu' de oamenilor”.
tronat de Moş Ajun pe care cer - ne dea anul ce vine bogat şi cu nu dădeau nici un fel de produse Elena - Grid). altu, de să uneau tăte, când să
cetătorii îl identifică fiind un zeu noroc" (inf. Dprica Ungureanu). apicole în Ajunul Crăciunului "ca Tradiţia care polarizează săr­ uita sub perină, în tri lumi îşi ■ Duminică, 26 decembrie
în Panteonul românesc, ajuns Tot în Ajun, se aşezau darurile să le meargă bine albinelor şi să bătoarea este colindatul, cu o găsea bărbatu' şi să luau". „în a doua zi de Crăciun se duc
după un an (365 de zile) la vârsta pentru colindători pe masă iar nu fugă pe vremea roitului", după gamă largă de manifestări spiri­ Tot ea ne spunea "că-i bine ca oamenii cu colac şi mâncare la
bătrâneţii şi morţii, frate mai mic merele se puneau la fereastră "să spusele lui Matiaş Petru, stupar tuale, având o rezistenţă în timp la Ajun, noaptea, bărbaţii să vi­ naşi că aşa-i obiceiu ”.
cu Crăciun, sărbătorit la 24 de­ râdă la copii". vestit în zonă. cu totul remarcabilă. Folcloristul seze grâu şi cucuruz şi vor umple
cembrie. în legendele vechi se în satele din Ţara Haţegului, Gospodinele din multe sate Corneliu Bogariu a cules aproape multe care”. în satele Cimpa, Jieţ, (Din „Comoara satelor”.
spune că Maica Domnului, cu­ până aproape de noi, femeile pu­ hunedorene cred şi astăzi că ”pe- 2000 de colinde din arealul nos­ Dobreşti şi Răscoala din Ţinutul 1924, „Calendarul
prinsă de durerile Facerii, cere neau în Ajun pe masă două pâini rişoarele (sarmalele - n.n.) care tru folcloric cu interferenţe din Momârlanilor, bătrânii cred şi Zarandului” şi „Calendarul
adăpost lui Moş Ajun, care, spu­ făcute în cuptor, sare, grâu şi un fierb în Ajun sunt cele mai să- Alba şi Arad pe care le-am publi­ astăzi că în ajunurile Crăciunului Popular al Mehedinţiului”,
nând că-i sărac o refuză dar o pahar de apă pentru că "să aş­ ţioase că le veghează Moşu’" (inf. cat în cinci volume substanţiale. şi Bobotează de intră mai întâi un noiembrie - decembrie
îndrumă la fratele mai mare, cel teaptă la miezul nopţii să vină Popa Nora - Boiu de Sus). Ajunul Prestigiul colindei în cadrul Cră­ bărbat în casă, oile vor face 1998)
bogat, Moş Crăciun. morţii din familie şi să se ospe- de Crăciun apare şi astăzi în sa­ ciunului constă în primul rând că berbecuţi, de intră-ntâi o femeie
teze" cum ne spunea baba Vio­ tele noastre ca o explozie de bu­ se întemeiază pe spiritul rându­ atunci or făta numai mioare" (inf.
Moş Ajun şi Moş Crăciun rica din Râul de Mori. curie şi dragoste de viaţă care ielilor de convieţuire şi solidari­ Dumitru Gălăţeanu -Jieţ). în noaptea de Ajun există
Crăciun a fost identificat fiind La Brotuna, Ociu şi Prăvăleni, pregătit de lgantul (sacrificiul tate colectivă, în care ceata de La Hăşdău din Ţinutul Pă­ credinţă că "cerurile se des­
o zeitate precreştină, un zeu so­ sate ale comunei Vaţa, bătrânii porcului) şi consumul apoi al colindători preia întregul corte­ durenilor, înv. Elena Lucaciu ne chid", iar în această noapte ani­
lar, sinonim cu Saturn la romani puneau pe masă o sticlă "cu vi­ alimentelor ritualice (colaci şi giu ritual din reprezentările vechi spunea că "bunica sa punea în malele vorbesc între ele "despre
şi Mithra la persani. El este în nars întors să bee dracii, să se- cozonaci în formă de cercuri şi şi le aduce în contemporaneitate noaptea de Ajun mai multe mân­ Domnul Hristos ce s-a născut
esenţă începutul unui ciclu de mbete şi să lase colindătorii în pomi - reprezentând soarele şi curate şi autentice. Nu intenţio­ căruri de sărbătoare, în târnaţ, între ele şi cum l-au încălzit cu
sărbători de renovare a anului ce pace" ne spunea Ioan Jurca din luna, bradul nemuritor) cu o năm să facem un excurs al aces­ sub fereastră, iar fetele de mări­ suflarea lor" după cum credea
vine. Dacă, în prezent, Ajunul şi Prăvăleni. întreaga zi a lui Moş serie de excese gastronomice şi tei monumentale manifestări fol­ tat vegheau, căci noaptea vine mătuşa Solomie din Dum-
apoi Crăciunul propriu-zis func­ Ajun vs. Crăciun era a practicilor ludice, stingerea şi aprinderea clorice, vom folosi alte prilejuri ursitorul şi gustă din mâncare şi brăviţa.
ţionează mai mult ca sărbătoare apotropice, oraculare etc. pentru luminilor (mai modern ale be - pentru a evidenţia bogăţia şi atunci îl vede pe fereastră şi va Toate aceste tradiţii şi obi­
a copiilor, a celor tineri (în obice­ bunul mers al vieţii şi treburilor curilor decorative ale bradului) permanenţa colindei româneşti. şti cine-i flăcăul ei". La Coroieşti, ceiuri aveau menirea să atragă
iul colindatului), "Crăciunul bă­ la sfârşit de an. în satele de pe precum şi unele manifestări in­ din Sălaşu de Sus, în ziua de Ajun fertilitatea şi bogăţia în familiile
trânilor" mai păstrează în sincre­ Platoul Luncanilor în special la consolabile de strigăte de bu­ Tălmăcirea viselor a Crăciunului, bătrânii tăiau un şi ogoarele sătenilor. Ajunul -
tismul său folcloric o interferen­ Alun, Cioclovina, Luncani şi Ur- curie şi urări ne dă imaginea în noaptea de Ajun a Crăciu­ măr roşu, de era viermănos prima treaptă a Crăciunului -
ţă de tradiţii, datini şi obiceiuri, sici şi astăzi bătrânii cred că-i trecerii în alt timp. nului, în satele hunedorene se atunci merii din livadă erau anticipa prin aceste manifestări
prezente masiv în cadrul sărbă - bine să pui mâna pe coasă, să- în satele de pe Valea Streîului, petreceau ritualuri de tip oracu­ "atacaţi" în anul viitor, de era simbolice noul an agrar, "anul
torii, cu rădăcini arhaice şi cu cure, furcă sau topor "că ţi-o fi bun, merii vor fi încărcaţi (inf. tânăr", din marele circuit al
multe ajustări creştine. drag să lucri tăt anu'" spuneau ei. Sonia Mânja).
Moş Ajun şi Moş Crăciun sunt în Ajunul Crăciunului nu-i
doi moşi care se aseamănă unul bine să mănânci că nu vei avea
cu altul ca doi fraţi gemeni, ca noroc şi belşug la vite spuneau
două picături de apă; sunt bă­ sătenii din satele de pe Valea
trâni cu bărbile albe până la Geoagiului. La Ticera în Ţara Za -
pământ, amândoi buni şi darnici, rândului, ne povestea Ioan Pâr-
scoţând din traiste nuci, pere, va, era obiceiul ca de Moş Ajun să
mere, covrigi, colaci, bomboane, ieşi întâiu dis de dimineaţă cu
încât mentalul modern aproape trei surcele în mână şi în faţa
îl confundă, ca fiind una şi aceiaşi porţii să zici: Bună dimineaţa la
persoană. Ajun / Că-i mai bună a Iu’ Cră-
Dar în satele hunedorene, bă - ciunu’! / Sănătate, bogătate / Că-
trânii fac o distincţie clară între i mai bună decât toate / apoi cu
Ajun şi Crăciun. "La Ajun începe ele să aţâţi primul foc din zi.
sfânta sărbătoare a Naşterii, ne
spune moşul Gheorghe din Dum- Un timp al bucuriei
brăviţa, că atunce i-a dat Maicii în satele Ţării Haţegului cu li -