Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_372
P. 6

Ziarul 1HU N EDOREANULU1

                  Vineri, 24 decembrie 2010




        „C U LTU R A  P O P U L A R Ă  C U P R IN D E  E S E N Ţ A  Şl V IA ŢA  U N EI C O M U N IT Ă Ţ I”                                        Calendarul
                                                                                                                                                  tradiţional ţărănesc
        SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI                                                                                                                  27 decembrie - 2 ianuarie




        Şl NAŞTEREA DOMNULUI



        Sărbătoarea Crăciunului a fost identificată la origine ca fiind celebrarea Anului Nou păgân; Crăciun era un                              ■  Luni, 27 decembrie
        zeu solar, de sorginte indo-europeană, cunoscut în teritoriile geto-dace, identificat cu zeul roman Saturn şi                            „Este a treia zi de Crăciun şi
                                                                                                                                                 nu se lucrâ-n gospodărie”.
        cu zeul iranian Mithra
        Prof. Marcel Lapteş -  etnolog   faţa lui Dumnezeu este iertat, iar                                                                      ■  Marţi, 28 decembrie
        • • • ...   ..~            Crăciunoaiei i se lipesc mâinile la                                                                           „In unele sate se ţâne „Îngro­
              nul Nou a fost sărbăto­  loc printr-o minune a Sfintei Ma-                                                                         parea Crăciunului”, când
        A     rit odată cu Crăciunul,   ria. Această întâmplare contro­                                                                          anu’ vechi să duce şi să
                                   versată,  a  răsplătirii  răului  cu
              timp de un mileniu, de
                                                                                                                                                 apropie ăl nou”.
              către creştini la 25 de­
                                   binele de către divinitatea su­
              cembrie,  foarte  aproape  de                                                                                                      ■ Miercuri, 29 decembrie
                                   premă, ar putea fi explicată prin
        solstiţiul de iarnă în largi teri­  faptul că, la începutul creştinis­                                                                   „Azi e zaua celor 14.000 de
        torii: la Roma până în sec. XIII-   mului, Crăciun era un zeu mito­                                                                      prunci ucişi de Irod şi să ţâne
        lea, în Franţa până Ia 1564, iar   logic puternic venerat de popu­
        în  Rusia  până  la  venirea  la   laţia  autohtonă  în  Calendarul                                                                      pântru sănătatea copiilor în
        domnie  a  ţarului  Petru  cel   Popular  Oral  proaspăt  creşti­                                                                        anu’ ce vine”.
        Mare.  La  noi,  în  Principatele   nată, încât trebuia să i se creeze                                                                   ■  Joi, 30 decembrie
        Române, Anul Nou s-a serbat   şi o personalitate tot atât de pu­                                                                         „li bine să repari porţile ca să
        odată  cu  Crăciunul  până  la   ternică, creştină, în cadrul Naş­                                                                       se deschidă bine când vin
        sfârşitul sec. XlX-lea.    terii lui Iisus, astfel Moş Crăciun                                                                           colindătorii”.
          în sistemul complex al sincre­  devine "primul creştin" şi "Sfân­
        tismului cultural al Crăciunului s-   tul ăl mai bătrân a lui Dumnezeu".                                                                 ■ Vineri, 31 decembrie
        au observat de-a lungul timpului   Toate acestea sunt atestate de
        două caracteristici: precreştină şi   "obiceiurile rituale şi practicile                                                                 „In noaptea de Anul Nou se
        creştină, susţinute de numeroase   magice prin care se reactualizea­                                                                     deschide cerul de trei ori, iar
        practici magico-religioase supra­  ză şi se creează simbolic lumea                                                                       înăuntru se vede o lumină
        puse şi interferate, dublă sărbă­  nouă, în primul rând prin naşte­                                                                      foarte mare şi Dumnezeu stă
        toare a Noului An Agrar şi Marea   rea şi  moarte anuală a Crăciu­                                                                       la masă cu Sfinţii uitându-se
        Naştere, ambele la 25 decembrie.  nului ce grupează două perioade   Cercetarea în teren efectuată   28 decembrie, îngroparea Cră­  In munţi pustii   la noi”.
          Cert este că peste stratul ar­  simetrice: perioada nefastă din­  de noi în mai multe localităţi ru­  ciunului. în satele hunedorene,   Unde cocoş nu cântă
        haic s-a aşezat temeinic şi cere­  tre Ignat (tăiatul porcului) şi mie­  rale, a scos la iveală aspecte cu   cu mici modificări, scenariul este   Pasăre nu glăsuieşte   ■  Sâmbătă, 1 ianuarie
        monios  totodată,  sărbătoarea   zul nopţii de Crăciun şi perioada   totul inedite, de apreciabilă ve­  prezent şi astăzi aproape neal­  C ă  acolo-i  locu'  ...”  (informator   „De Sfântul Vasile, care-i
        Crăciunului, a Naşterii Domnului   fastă dintre miezul nopţii de Anul   chime, care se practicau intens   terat. în fiecare localitate se res­  Ileana Lupea, din satul Crişan)   fratele Crăciunului, se
        cu întregul cortegiu religios ale   Nou  cu  practici  de  curăţare  a   aproape  de  timpurile  noastre.   pectă  fără  nici-o  abatere  pre­  în ziua de Crăciun, finii mer­  chefuieşte, că Sfântu-i holtei
        Naşterii şi Bobotezului, fixat la 6   spaţiului  de  forţele malefice şi   Cea mai mare parte din acestea   scripţia de a nu se lucra. încă din   geau  la  naşi  cu  daruri,  unde,   şi face petreceri mari".
        ianuarie, lăsând, conform texte­  alungarea  spiritelor  morţilor"   se păstrează şi astăzi nealterate,   ajunul  sărbătorii,  gospodarii   printre alte alimente, se ducea şi
        lor biblice, naşterea lui Iisus în 25   (după Ion Ghinoiu).  cu  toate  că  moara  timpului  a   strângeau  toate  uneltele  şi  le   "colacul  naşului",  în  timpurile   ■  Dum inici, 2 ianuarie
        decembrie, un ciclu de 365 de zile                     măcinat o parte din ele.   puneau în şure peste care era o   noastre un cozonac umplut cu   „Să face „colacii de Sf.
        ale naşterii şi renaşterii lumii.  Povestea biblică, în                           legătură mică de otavă împletită   nuci.  în  satele  de  pe  Platoul   Vasile ”, să sfinţeşte la biserică
                                   tradiţia populară           O sărbătoare a bucuriei    în  formă  de  cruce,  la  uneltele   Luncanilor, la Ursici, Prihodişte   şi să dau de pomană la tăţi
        Crăciun, divinitate şi om     Iată cum este descrisă Naşte­  La Crăciun se sfârşesc cele 40   agricole în special - plug, grapă şi   şi Târsa, colacul era uns cu miere   ce se cheamă Vasile”.
          în teritoriul străbunilor noştri   rea Domnului, în lumea scrierilor   de zile de prohibiţie fizică şi spi -  semănătoare, pentru ca recolta   de albine pentru ca finii  "să le
        geto-daci, suprapunerea sărbă­  biblice: "Când s-a apropiat losif   rituală, mai multe şi mai severe   viitoare să fie ferită de dăunători.  arate cât de mult îi iubesc", se   (Din „Calendaru*
        torilor creştine peste cele pre­  de cetate, s-au împlinit zilele ca   decât la alte sărbători. Acum în­  "Cât ţineu zilele de Crăciun,   mai dădea o pereche de cârnaţi   săteanului pe anul comun
        creştine,  ale  civilizaţiei  antice   să nască Mireasa cea neispitită   tregul  sistem  de  interdicţii  şi   ascundeam  în  lăzile de  zestre,   din carne de porc "ca să fie graşi   1918”, Sibiu şi „Comoara
        greco-romane şi parţial orientale   de nuntă şi căuta casă de odihnă   obligaţii ritualice impuse postu -  furca de tors, fusele, sucalele şi   şi rumeni la faţă în hăl an".  satelor”, an IV, 1926)
        a  născut  un  amestec  cultural   în care ar putea avea loc lesni­  lui va înceta, lăsând câmp liber   ce mai era de ţăsut şi cusut să nu   Se mai zice în alte sate că în
        specific în spaţiul european cu   cios să nască. Dar n-au găsit gaz­  desfăşurării pe alocuri  "a unui   le vadă dracu' şi să se smintească   zilele de Crăciun "că-i bine să faci   nului ca să nască apoi uşor, iar în
        elemente  interferenţe din  am­  dă din pricina mulţimei poporu­  comportament anarhic şi orgias­  lucru’ apoi, să facem lucru rău",   bai,e da' numai pe păr că în tot   noaptea de Crăciun "să aprindă
        bele straturi. Astfel a apărut în   lui care venise să se înscrie, căci   tic, dar nu mai puţin ritual, care   ne zicea mătuşa Elena, din Dum­  anu' n-ai ave' mătreaţă şi părul o   lumini la icoana Maicii Domnului
        spiritualitatea populară un per­  se umpluse nu numai gazda cea   este îngăduit", cum observa et­  brava de Jos, comuna Ribiţa.  fi lucios şi frumos", după spusele   ca să facă prunc fain şi zdravăn",
        sonaj, Crăciunul, cu aspect du­  de obşte, ci şi din toată cetatea.   nologul Andrei Oişteanu). Acest        babei  Leana  din satul  Peştera,   povestea  Baba  Lina,  din  satul
        blu, divinitate a puterii magico-   Deci s-au întors în peştera aceea.   aspect  complex  al  Crăciunului  D escântece şi ritualuri  Ţara Haţegului. în satele de mun­  Stănija.  Fiind apropiat de noul
        ritualice, proprii eroilor mitolo­  Iar peştera aceea slujea ca grajd   apare în satele noastre ca o ex­  Zilele Crăciunului erau favo­  te, ciobanii mai bătrâni făceau un   an, de Crăciun se făceau previ­
        giei româneşti şi om simplu a-   de dobitoace, unde Prea Curata   plozie de bucurie şi dragoste de   rabile unor practici  magice  de   ritual magic special numit de ei   ziuni  meteorologice  legate  de
        vând calităţile şi defectele urna -  şi Prea Binecuvântata Fecioară,   viaţă. Cele trei zile de sărbători   vindecare la unele animale din   "masa oilor"; în alte sate, "legatul   starea  vremii  în  anotimpul  de
        ne. Astfel, Crăciunul apare în re­  în miezul nopţii rugându-se lui   reprezintă un scenariu spectacu­  gospodărie, în special vacile care   lupilor" pentru apărarea oilor şi   iarnă cu prelungiri până în vară:
        prezentarea populară drept "un   Dumnezeu  cu  fierbânţeală  şi   los,  magico-religios,  ce  se  de-   dădeau lapte, pentru că se cre­  vitelor de animalele sălbatice. Ri­  "dacă la Crăciun e cald, încă se
        moş  bătrân  cu  barba  albă  ca   totul fiind cu mintea la Dumne­  rulază gradat în vatra satului: an­  dea că în noaptea Crăciunului se   tual ul începea în seara de Cră­  pot ţine uşile deschise, la Paşti va
        omătul" şi are un frate mai mic -    zeu arzând de dorinţa şi de dra­  ticiparea  Crăciunului  (Tăiatul   deschidea cerul şi animalele vor­  ciun şi se termina la Sânvăsâi, de   fi frig; dacă în prima zi de Crăciun
        Moş Ajun, care este de fapt un   gostea Lui a născut fără durere   porcului şi prepararea alimente­  beau între ele. Astfel, se păstra   Anul Nou; se punea într-un colţ   va  fi vreme senină,  frig şi ger,
        "cioban bătrân şi sfătos",  unul   pe Domnul nostru Iisus Hristos"   lor rituale), apoi practicile pro-   de la Ignat un vas nespălat, cu   al grajdului un colac făcut din   atuncea vara va fi bună; de bate
        din oamenii de vază din satul tra­  ("Vieţile Sfinţilor", voi. IV, Bucu­  priu-zise: deschiderea mormin­  urme de sânge şi grăsime de la   tărâţe de grâu înconjurat de un   vânt în a doua zi de Crăciun, vara
        diţional, este bogat are o "casă   reşti, 1904).      telor, ospătarea morţilor, stinge­  porcul tăiat; a treia zi de Crăciun   "drot" (sârmă -  n.n.). în ziua de   va fi ploioasă şi "vânturoasă"; de
        mare cu multe acareturi'. Mai în­  Multe dintre aceste aspecte   rea şi aprinderea focurilor şi lu­  se mergea la grajduri cu grăsimea   Anul Nou, colacul se tăia felii  şi   la Crăciun la Anul Nou se hotă-
        tâi, este ostil evenimentului Naş­  ale Crăciunului le vom întâlni în   minilor  rituale  de  Crăciun  (cu   şi  sângele  din  vas,  se  ungeau   se împărţea la animale, iar "dro­  reşte soarta anului; cum e atunci,
        terii  şi-şi  pedepseşte  nevasta,   satele hunedorene în manifes­  toate  aspectele  gastronomice,   coamele vitelor apoi ugerul, spu-   tul" se agăţa de un cui la uşă să   aşa e întreg anul; în a treia zi de
        Crăciunoaia, care a ajutat-o pe   tările complexe ale colindatului   ludice şi orale), deschiderea ce­  nându-se o incantaţie, tip des­  ferească vitele şi oile de lupi (in­  Crăciun de ninge, atunci va fi rod
        Maica Domnului să nască (îi taie   şi alte obiceiuri specifice precum:   rului, arderea comorilor, alunga­  cântec, pentru preîntâmpinarea   formator Petru Băluşe, comuna   bun”.
        chiar mâinile), dar pentru faptul   Căluşerul, Colindatul cu dubele,   rea spiritelor rele, previziuni me­  bolilor aduse de spiritele rele şi   Pui).  în  dimineaţa  de  Crăciun,
        că se căieşte pentru relele sale în  Irozii, Cerbul, Piţărăii, Stelaşii etc.  teorologice, iar, în a patra zi, pe  pentru sporirea laptelui:  primul care intra în casă trebuia  Cercul vieţii
                                                                                            „Mearsă  Florica  pe-o  cale,  pe-o   să fie un bărbat ca în anul ce vine   Ciclul sărbătorilor de iarnă nu
                                                                                          cărare                     să aducă sănătate  şi  belşug în   se închide cu cele trei zile de Cră­
                                                                                            Se-ntâlni cu dracu-n cale.  casă. în satele de pe Valea Mu­  ciun. Se mai păstrează în datini şi
                                                                                            Şi-o pociră, şi-o diochiară   reşului există astăzi credinţa "că-   credinţe practica "îngropării Cră­
                                                                                            Şi-o pătrunsără până-n cap,  i mare primejdie când se stânge   ciunului", prezentă în actualitate
                                                                                            Pâ-n inimă               candela aprinsă de Crăciun, a-   în doar câteva sate. "îngroparea"
                                                                                            Pâ-n mai                 tuncea sigur moare cineva din   este de fapt al anului vechi agrar,
                                                                                            Pâ-n picioare            familie", iar "în aste zile nu se dă   ce  are  o  vechime  apreciabilă,
                                                                                            Pâ-n foaie               nimic din casă, ca să nu se îm­  surprins în Calendarul Popular în
                                                                                            Pâ-n splină              prăştie nimic din gospodărie", ne   triada vieţii, moartea, îngroparea
                                                                                            Pâ-n uger!               zicea  baba  Salomie,  din  Dum-   şi renaşterea naturii, alături de
                                                                                            Intoarce-te  Florică pe-o  cale,  pe   brăviţa. Femeile însărcinate din   un element central al calenda­
                                                                                          cărare                     satele Ţării Zarandului erau sfă­  rului creştin, învierea Domnului,
                                                                                            Pocitaru să piară        tuite de moaşe să nu mănânce   două paliere fundamentale din
                                                                                           .  In codri suri          carne de porc în  zilele Crăciu-  viaţa ţăranului român.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11