Page 10 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_373
P. 10

Ziarul  HUNEDOREANULUI                                                                        Satu hunedorean
                     Marti, 28 decembrie 2010
                          ■
                         •















































          După trei zile ale sărbătorii Crăciunului,  la 28 decembrie, în unele sate mai izolate din arealele folclorice hunedorene, se
          păstrează obiceiul "îngropării lui Crăciun", în timpurile mai vechi, până în ultimele decenii ale secolului al XX-lea

          Prof. Marcel Lapteş -  Etnolog   când  îi  timpu’.  Zăcea  buna:                                                                           0  altă  practică  magică,  mai
          • • •        ....          lemnu'  ce-o  rămas  în  sobă  din                                                                           rar  păstrată  în  satele  hune­
          în g r o p a r e a  Crăciunului este  noaptea  lui  Crăciun să-l  strân­                                                                dorene,  era  aceea  a  "calenda­
                                     gem şi să-l îngropăm în  livadă,
          I  neri cu scenariu de parodie   s-avem poame bune la anu'”.                                                                            meteorologică  a  viitorului  an,
                                                                                                                                                  rului  de  ceapă",  de  previziune
             un  obicei  al  cetelor  de  ti­
                                       Avem.de-a face aici cu înţe­
             "a  morţii  Crăciunului"  a-
                                                                                                                                                  un  "obicei  drag  bătrânilor  ne­
             vând o străvechime apreciabilă  legerea  oarecum  simbolică  a                                                                       răbdători să afle dacă anul care
          în  lumea  arhaică  păstrată  şi   "timpului  bătrân"  care  trece  şi                                                                  începe  va  fi  ploios  sau  ba  -
          astăzi în Transilvania, mai ales   butucul de Crăciun,  ce se pune                                                                      ploaia  curată  şi  venită  la  timp
          în unele localităţi de pe Someş.  în vatră  în  această  seară,  mis-                                                                   însemnând  pentru  ţărani  bel­
            Divinitatea  care  se  naşte  şi   tuindu-se treptat, ambele ca tre­                                                                  şugul  şi  bunăstarea  casei  lor”
          moare simbolic în cele trei  zile   ceri într-un ciclu nou de viaţă.                                                                    (inf.  Liviu  Lăzărescu  -   Mărti»
          ale Crăciunului pare  să-şi aibă                                                                                                        neşti).
          originea  în  sărbătorile  Noului  Anul Nou, sub semnul                                                                                    Prima  zi a  anului  face  parte
          An Dacic cu rădăcini în Dyonisia   Sfântului Vasile                                                                                     din  categoria  manifestărilor
          -  cele câmpeneşti. Totul se des­  Sărbătoarea Anului  Nou la  1                                                                        magico-religioase  augurale  ce
          făşura  retro,  în  atmosfera  pe­  ianuarie  nu  a  avut  o  audienţă                                                                  au  la  bază  primejdiile  "magiei
          riodică a înmormântării  tradi­  prea mare în satele tradiţionale                                                                       de prima zi", încât practicile de
          ţionale;  se  cântau  "verşuri  de   de la noi, decât relativ târziu şi                                                                 propiţiere în care ţăranii încer­
          mort",  se  făceau  "iertările"  şi   sub influenţa factorilor de mo­                                                                   cau  să-şi  constituie  singuri  un
          apoi  avea  loc înhumarea  sim­  dernizare a satului, fiind accep­                                                                      destin  norocos  în  anul  viiti
          bolică în maniera  unui specta­  tată aproape de timpurile noas­                                                                        cuprindeau  un  spaţiu  larg,  în­
          col de teatru folcloric.   tre cu denumirea de Revelion.                                                                                treg satul cu gospodăriile sale.
                                       Anul  Nou,  ca  reper  calen­  tos)  se deschidea  cerul  de trei   mârlanilor,  nopţii  de  Revelion   Fiind  la cumpăna între  "tim­  Acest  număr mare  de  prac­
          Simbolistica obiceiului    daristic tradiţional, era de fapt   ori,  repede,  una  după  alta  şi  e   nu  i  s-a  acordat  o  importanţă   pul  bătrân'  şi cel nou, tinerele   tici magico-religioase ce se pe­
            în satele hunedorene obice­  scenariul  unui timp agrar, mu­  'văzut  numai  de  cei  cu  mare   prea  mare  'când  şi  când,  în   din  comunitatea  sătească  îşi   treceau  în această zi se făceau
          iul  are  o  conotaţie  ştearsă,  o   tat de la 25 decembrie, actualul   credinţă în Dumnezeu", ne spu -  satele  noastre se  auzeau  copii   căutau  prin  semne  matrimo­  sub  auspiciile  Sfântului  Vasile
          aducere  aminte  difuză,  venită   Crăciun, la 1 ianuarie având cam   nea  baba  Floarea  din  Voia,   cu Pluguşorul care aminteau de   niale  ursitul,  aflarea viitorului   cel Mare, mare personalitate în
          prin meandrele "timpului vechi'.   aceleaşi tradiţii şi obiceiuri doar   comuna Balşa.  terminarea calendarului pentru   soţ. în satele noastre obiceiul se   calendarul  creştin.  Practicile
          Din mai  multe localităţi  cerce­  că ele se petreceau sub semnul   Oricum au existat şi în noap­  anul  în  curs",  (inf.  Dumitru   numea "sânvăsâi” amintind nu­  agrare la început de an, în spe­
          tate  de noi,  am depistat o sin­  unui Sfânt de mare prestigiu din   tea Anului Nou multe "obiceiuri   Gălăţean — jieţ).  mele Sfântului Vasile şi consta   cial "Pluguşorul" şi "Semănatul",
          gură  informaţie  în  acest  sens,   calendarul creştin,  Sfântul Va­  păgâne', cel mai important fiind   însă  obiceiul  uratului,  cu   printr-o  ceremonie  magică  în   anunţau germinaţia şi fertilita­
          de fapt un segment al practicii   sile cel Mare, Arhiepiscopul Ce-   ceremonialul îngropării Anului   ramura verde de brad, cuprinde   care  fetele  de  măritat  îşi  ghi­  tea în Anul Nou a holdelor, anti -
          folclorice.  Iată  ce  ne  spunea   zareei  din  Capadocia,  care dă­  Vechi;  ajunul  Sfântului  Vasile   în Ţara Zarandului o arie destul   ceau viitorul soţ.  cipând  de  fapt  complexitatea
          baba Sânziana din satul Cioclo -  dea suficientă consistenţă unor   era  marcat  de  practici  cu  "ca­  de largă. în satele comunei Ri-   în  linii  generale,  scenariul,   lucrărilor agrare, de la arat-se -
          vina  de  pe  Platoul  Luncanilor:   sărbători  pătrunse  anevoie  în   racter oracular agricol, prema -   biţa, copii sub 10 ani umblau din   locul şi recuzita erau cam peste   mănat,  la  coacerea  recoltei  şi
          "păi Crăciunu' nu-i ca înmormân­  conştiinţa tradiţională.  rital, meteorologic, culminând   casă în casă purtând o ramură   tot aceleaşi: flăcăii  şi  fetele, de   apoi  la seceriş,  treieriş şi dusul
          tarea  uomului,  îi  Sfânta  Sărbă­  Liviu Lăzărescu, din comuna   cu  cele  de  a  doua  zi,  puse sub   împodobită  cu  beteală  şi  pan­  vârste apropiate,  se adunau la   la moară. Este de fapt încă un an
          toare a Domnului Nost': să trece   Mărtineşti,  Ţinutul  Orăştiei,   semnul magic al "primei zile a a-   glici  colorate,  cu  o  steluţă  în   casa unora dintre ei. în camera   de  muncă  al  ţăranului  aflat în
          sângură  în  calendari  şi  pleacă  motiva firesc conţinutul obice­  nului" (apud Antoneta Olteanu).  vârf supranumită şi "Toiagul cu   cu  ferestrele  acoperite  se aşe­  mijlocul magiei fertilităţii.
                                     iului de Anul Nou: "la noi, la Tă-   Aceste  obiceiuri,  cumulate   clopoţei",  având  menirea  de  a   zau  pe  masă  9 - 1 2   blide  (far­
                                     măşasa, în vremurile mai vechi,   cu alte acţiuni magice de  invo­  alunga  spiritele  rele,  boala  şi   furii) cu fundul în sus, care fie­
                                     lumea nu ştia de Revelion  ... în   caţii  şi  oraţii  (ex.  Pluguşorul),   farmecele făcute oamenilor.   care  acoperea  câte  un  obiect
                                     seara  precedentă,  vârsnicii  se   aveau  menirea să  atragă  ferti­  Ajunşi la uşa gazdei strigau:   considerat  simbolic:  oglindă,
                                     adunau, povesteau, se omeneau   litatea şi bogăţia pe ogoarele ce   „Gazdă mândră şi frumoasă   pieptene,  busuioc,  ştiulete  de
                                     ca în seara de Crăciun, iar gos -  urmau a fi semănate.  Slobozi Anul Nou în casă,  porumb,  spin,  bani,  pâine, mici
                                     podinele fierbeau oalele cu pe -                         Anul Nou cu bucurie      instrumente  de  lucru  (cuţit,
                                     rişoare (sarmale -  n.n.) pe ploa-   Obiceiul uratului din   dorim ca să vă fie"  cute, foarfece).
                                     tărul  (sobă -  n.n.) bine încins.   casă în casă                 (inf. Monica Duşan)  Fetele  îşi  alegeau  câte  un
                                     La miezul nopţii, se trăgea clo -   în zonele noastre folclorice,                 blid  şi  în  funcţie  de  ce  găseau
                                     potul  la  biserică,  iar  sătenii   obiceiul  Pluguşorului  nu  s-a   Ceremonii magice   sub  el,  descopereau  prin  ana­
                                     ieşeau  din  casă  şi  pocneau  şi   păstrat  "Copiii  satului  nostru   de Sânvăsâi  logie cu obiectele, defectele sau
                                     puşcau să alunge diavolii, să nu   primiseră după război un obicei   în  Ajunul  Anului  Nou,  peste   calităţile viitorilor soţi. Obiceiul
                                     fure Anul Nou".             nou venit din Moldova,  umbla­  tot în satele noastre femeile se   descris se practică în deosebi în
                                                                 tul  cu  Pluguşorul  şi  însoţit  de   ocupau cu diverse practici magi-   Ţinutul Pădurenilor (laolaltă cu
                                     Ajunul, prilej de practici   buhai  (cuvânt  ucrainean,  ani­  co-religioase având caracter o-   sânvăsierea   animalelor   şi
                                     magice                      malului respectiv spunândui-se   racular- premarital (vergelul fe­  schimbatul   porţilor),   Zona
                                       Ajunul Anului Nou era numit   la  noi  taur),  ne  zice  Liviu  Lă­  telor mari, gogea, sânvăsâiul), a-   Orăştiei,  la  Mărtineşti  şi  Bo-
                                     şi  Crăciunul  Mic.  în  această   zărescu din Mărtineşti, arătând   gricol (pluguşorul, ramura verde   şorod,  în  Platoul  Luncanilor,
                                     noapte ca şi  la Crăciunul  Mare   că în  prezent obiceiul  se prac­  de  brad),  meteorologic  (calen­  Valea  Mureşului  şi  sporadic în
                                     (Naşterea Domnului  lisus Hris -  tică  sporadic.  în  Ţinutul  Mo-  darul de ceapă, crenguţa de măr).  Ţara Zarandului.
   5   6   7   8   9   10   11   12