Camelia
ARDELEAN


- scriitoare -

Membră a Asociaţiei Scriitorilor
din judeţul Hunedoara, din 2014.

Membră a Asociaţiei Culturale
"Casina Naţională" Deva, din 2016.

Membră a Asociației Oamenilor de Cultură și Artă Deva (ASOCA), din 2023.


     

   S-a născut în anul 1972, la Deva, și a început să scrie poezii înca din școala generală, când era pasionată de limba română, fiind evidențiată într-una din revistele de profil pentru elevi, de la acea vreme. Deși nu ia în serios scrisul la o vârstă atât de fragedă, mai târziu, după ce viața o poartă pe cărări ciudate, unele având tangența cu vechea ei pasiune, se reîntoarce la dragostea sa dintâi, poezia.
Se ocupă, mai multi ani, cu activitatea de redactor de editură și/sau cu cea de reporter la două cunoscute ziare din județul Hunedoara, perioada în care îi apar primele două volume personale, cu subiecte din domeniul naturist și ezoteric, apoi se stabilește în străinătate, din anul 2004, întrerupându-și orice legatură cu literatura. Revine în țară în anul 2014 și reincepe să scrie, debutând în poezie cu volumul Lacrimi de suflet.

   Pseudonim literar: Camelia Ardelean 
   Nume real (de căsătorie): Camelia-Maria Fischer;
   Părinți: Constantin și Marioara
   Școala: Liceul „Decebal” Deva (promoția 1990); Școala Postliceală Sanitar㠄Carol Davila” Călan (promoția 2010); Facultatea de Litere (Universitatea "Transilvania" Brașov) - promoția 2023.
   Debut în literatură: revista on-line Confluențe literare - ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / București și George Roca / Australia, nr. 1345/2014, poezia „La revedere sau adio?”
   Debut în volum: Cartea terapeuților, reportaje/interviuri, Editura Vultur ZM, Deva, 2002; debut în beletristică - Lacrimi de suflet, poeme, Editura Emma, Orăștie, 2014.
   Debut publicistic: ziarul Lumina (cotidian devenit ulterior Acțiunea HD), anul IV, nr. 136 (213), miercuri, 1 septembrie 1999, Deva, director Mircea Moloț.
   Colaborări în domeniul publicistic:
ziarul Lumina (Acțiunea HD), Deva, director Mircea Moloț; ziarul Hunedoreanul (cotidian editat de grupul Media PRO), Deva, director Alexandru Câmpean (ambele s-au desființat între timp).
   Volume personale:

       
       
      Lacrimi de suflet, poeme, Editura Emma, Orastie, 2014.
      Ingenuitate, poeme, Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015.
      Pasiune, poeme, Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015.
      In oglinda sufletului meu, poeme, Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015.
      Suflete de ceara, poeme, Editura Armonii Culturale, Adjud (Vrancea), 2016.
      Destine, proza, Editura Armonii Culturale, Adjud (Vrancea), 2016.
      Ecouri din tenebre, poeme, Editura Armonii Culturale, Adjud (Vrancea), 2018.
      La margine de curcubeu, Editura Armonii Culturale, Adjud (Vrancea), 2018.
      Urme de condei (cronici literare, eseuri, editoriale), Editura Armonii Culturale, Adjud (Vrancea), 2018.
      Urme de condei II, cronici literare, Editura Rafet, Ramnicu Sarat (Buzau), 2019.
      Anotimpurile cuvantului, antologie de autor, poeme, Editura StudIS, Iasi, 2019.
      In dialog cu Ionel Necula, interviu (coautor), Editura StudIS, Iasi, 2019.

     

Flacăra cuvintelor, poeme (coautor), Amanda Edit, Sinaia, 2021.
      Inimi de porțelan, poeme, Editura StudIS, Iasi, 2022.
Urme de condei III, cronici literare, editoriale, reportaje, Editura StudIS, Iasi, 2022.
Baghete de sticlă, poeme (coautor), Editura StudIS, Iasi, 2023.
 

   Traduceri:

     

în limba franceză: Pasărea nopții de Nicolae Crepcia, haiku, ediție bilingvă română-franceză, Editura CronoLogia, Sibiu, 2023.


   Ediții prefațate sau postfațate:

     

Nelu Preda, Poeme pentru tine, Editura Izvorul Cuvântului, Buftea, 2017;

     

Eugenia Mihu, Curcubeu de suflet, Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2017;

     

Marioara Ardelean, Copilul din inima mea, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018;

     

Dora Pascu, Cadril pe cărbuni, Editura PIM, Iași, 2018;

     

Mirela Ianuș Dinga, Zbuciumul amnarelor, Editura eCreator, Baia-Mare, 2019;

      Eugenia Mihu, Crâmpeie de lumină, Editura PIM, Iași, 2019;
     

Katherine D. Mag, Iubirea din vremi, Editura eCreator, Baia-Mare, 2019;

      Ionel Necula și Camelia Ardelean, În dialog cu Ionel Necula, Editura StudIS, Iași, 2019;
      Marcela Constantinescu, Viața merge mai departe, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2019;
      Dora Pascu, A cincea stație, Editura PIM, Iași, 2020;
      Gabriela Verban, Așteptând exodul cuvintelor, Editura Verbaniana, Craiova, 2020;
      Gligor Hașa, Risipit în toate..., ediție postumă, Editura StudIS, Iași, 2020;
      Dumitru Horlaci, Străinul din oglindă, Editura ANAMAROL, București, 2020;
      Virgil Iovița, Aforisme, cugetări, gânduri…, Editura Emia, Deva, 2021.
      Cristina Florina Țăndău, Frânturi de Suflet, StudIS, Iași, 2023.

   (Alte) recenzii la volumele altor autori:

    Gligor Hașa, De dor și dragoste de țară, Editura Gligor Hașa, Deva, 2017;
    Daniel Marian, Revelații. Resuscitări. Regrete., Editura eCreator, Baia Mare, 2018;
    Stejărel Ionescu, Poemul meu neterminat din jilțul poeziei, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2016; Izvorul de lut, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2017; Numele meu e..., Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2017; Întoarcerea la origini, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2017;
    Ileana Lucia Floran, Déjà vu, Editura Emma, Orăștie, 2014; Holy simplicity (Sfânta simplitate), Editura Emma, Orăștie, 2017;
    Dora Pascu, Alte vise, alte doruri, Editura PIM, Iași, 2016;
    Nicolae Scheianu, Pietre din potop, Editura Vinea, București, 2016;
    Mirela Ianuș Dinga, Arabescuri, Editura eCreator, Baia Mare, 2018;
    Steluța Crăciun, Uși de hârtie, Editura Timpul, Iași, 2018;
    Ana Podaru, Fluturi în infern (Butterflies in Inferno), ediție bilingvă (româno-engleză), Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015;
    Eugenia Mihu, Curcubeu de suflet, Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2017;
    Dumitru Tâlvescu, Prosperia, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018;
    Marcela Constantinescu, Destăinuiri, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018;
    Gligor Hașa, Eroice și florale, Editura Gligor Hașa, Deva, 2018;
    Vasilisia Lazăr, Anotimpul întoarcerilor, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016;
    Dumitru Dumitrescu, Sonetele firii, Editura Emma, Florești (jud. Cluj), 2017;
    Ionel Necula, Erotismul lui Cioran, Editura StudIS, Iași, 2018;
    Ion Roșioru, Clopotul din Dojoji, Editura Virtual, 2013;
    Geo Galetaru, Iarna cireșelor amare, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017;
    Mirela Ianuș Dinga, Arpegii, Editura Detectiv literar, București, 2018;
    Constantin Stancu, Breaking news pentru absenți, Editura PIM, Iași, 2018;
    Miron Țic, Visul din iarbă, Editura Amanda Edit, București, 2019;
    Nicolae Crepcia, Mierlă sângerându-mi pe umăr, Editura CronoLogia, Sibiu, 2018;
    Ileana-Cornelia Neaga, Impresii alandala – în rânduri șchioape, Editura PIM, Iași, 2017;
    Valeriu Valegvi, Eva printre degete, Editura Detectiv literar, București, 2018;
    George Văidean, Diminețile mele, Editura Cenaclul de la Păltiniș, Sibiu, 2018;
    Gabriela Mimi Boroianu, Nostalgiile cuvintelor, Editura StudIS, Iași, 2018;
    Elisabeta Bogățan, Iubirile, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018;
    Emilia Stroe-Țena, Destin românesc, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018; volum reeditat la Editura eCreator, Baia-Mare, 2019;
    Viorel Surdoiu, Omiliile toamnei, Editura Eikon, București, 2019;
    Daniel Marian, Primejdiile de la iubirile-ncoace, apărut în regie proprie, 2019;
    Gligor Hașa,  Să mor de dor..., Editura Gligor Hașa, Deva, 2019;
    Constantin Marafet, Febra pietrelor cărunte, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2019;
    Florea Constantinescu, Cu fața spre Steaua Polară, Editura Eurostampa, Timișoara, 2019;
    Dumitru Buțoi, Poeme înlăcrimate, Editura UZP România, București, 2018;
    Manuela Cerasela Jerlăianu, Întâlniri pe crucea vieții, Editura Betta, București, 2019;
    Tudor Cicu, Nu ești în povestea aceasta, Editura Editgraph, Buzău, 2020.
    Ionel Necula, Eseuri cioraniene, Editura PIM, Iași, 2023.
   

Ion Popescu-Brădiceni, Rob la poezie, Editura PIM, Iași, 2020;

   

Nicolae Crepcia, În rănile luminii, Editura Emia, Deva, 2020;

    Elvira-Aurica Tomuș, Evoluție trecut-prezent, Editura Accent Media, Deva, 2023;
   

Mirela Cocheci, Concertul fluturilor, Casa de Editur㠄Exclusiv”, Petroșani;

   

Ileana-Cornelia Neaga, Pazîtură ca la buna, Editura PIM, Iași, 2024.  


   Antologii (volume colective):

    Călătorie în regatul cuvintelorr, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014 - participă cu zece poezii la volumul antologic (p. 24-35);
    Nostalgii de toamnă, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014 - participă cu zece poezii la volumul antologic (p. 12-23);
    Magia sarbatorilor de iarna, Editura Editgraph, Buzău, 2015 - participă cu nouă poezii la volumul antologic (p. 55-62);
    Toamna asta ploua cu lacrimi, antologie de poezie și proză, realizată de Grupul Editorial Virtual "Negru pe Alb", în memoria victimelor de la Clubul Colectiv, Iași, 2016 - participă cu patru poezii și o proză la volumul antologic (p. 97-117);
    Femeie omniprezentă - Mulier ubique, carte de gânduri dedicate eternului feminin (antologie), ediție aparută și ingrijită sub egida administrației rețelei "Cronopedia", Brașov, 2016 - participă cu trei poezii la volumul antologic (p. 41-48);
    Cântecul creației, - antologie literar-artistică dedicată feminității, ediție aparută și îngrijită sub egida administrației rețelei "Negru pe Alb", Brașov, 2016 - participă cu nouă poezii la volumul antologic (p. 82-94);
    Constelația metaforei, aparută sub egida Asociației Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice (A.S.P.R.A.), Editura InfoRapArt, Galați, 2016 - participă cu 12 poezii la volumul antologic (p. 15-25);
    Actori printre astre, Editura Armonii Culturale, Adjud (Vrancea), 2016 - participă cu 11 poezii la volumul antologic (p. 13-23);
    Personalități române și faptele lor 1950-2016, Editura StudIS, Iași, 2016 (p. 409-430);
    Poeți hunedoreni, Editura Gens Latina, Alba Iulia, 2016 (p. 51-78);
    Antologia literară "Contraste Culturale, Editura Contraste Culturale, Giurgiu, 2017 (p. 80-83);
    Antologia "Limba noastră cea română - Starpress 2017", Editura Olimpias, Galați, 2017 (p. 76-78);
    Atlasul cu diezi (Antologia "Însemne Culturale" 2017), coordonatori Vasilisia Lazăr-Gradinariu și Ion Lazar da Coza, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2017 - participă cu șapte poezii și o proză la volumul antologic (p. 41-50);
    Antologia prieteniei - vol. II, Editura Izvorul Cuvântului, Buftea, jud. Ilfov, 2017 - participă cu două poezii la volumul antologic (pag. 17-18);
    Antologie - Poetica, Cenaclul Poetic Schenk, Editura Dionysos, Boppard, Germania, 2018 - participă cu nouă poezii la volumul antologic (pag. 125-130);
    Antologia scriitorilor români contemporani din intreaga lume - Starpress 2018 (bilingva: romano-engleză), coordonator Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2018 - participă cu patru poezii la volumul antologic (pag. 88-92);
    Lacrima dragostei, Editura eCreator, Baia Mare, 2018 - participă cu șase poezii la volumul antologic (pag. 30-34);
    Poeți în arenă - Antologia Ediției I a Concursului Național de Poezie "Radu Cârneci", Editura Betta, București, 2018 - participă cu șapte poezii la volumul antologic (pag. 17-22);
    Antologia literară "Eminesciana" 2017, fondată de graficianul Mihai Catruna, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018 - participă cu trei poezii la volumul antologic (pag. 22-25);
    Antologia prieteniei - vol.III, Editura Teocora, Buzău, 2018 - participă cu două poezii la volumul antologic (pag. 64-65);
    Caietele de literatură, critică și teoria artelor "Serile la Bradiceni" - vol. I, coordonator Ion Popescu-Brădiceni, Editura Pim, Iași, 2018 - participă cu 12 poezii la volumul antologic (pag. 253-256);
    Antologia "În memoriam: Ileana-Lucia Floran", Editura Emma, Orăștie, 2018 - participă cu două poezii și o cronică (pag. 24-32);
    În dialog cu inima - Interviuri cu scriitori români contemporani, vol. 4, realizator Gheorghe A. Stroia, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018 (pag. 29-49);
    Verba volant, scripta manent 2018 - antologie în limba italiană, realizată cu poeziile participante la concursul cu același nume, organizat de Editurile CentoVerba și Verbaniana, din Italia (pag. 5-6);
    Valsând printre anotimpuri, Editura Editgraph, Buzau, 2019 - antologie de poezie sub formă de calendar (pag. 10);
    Dor de Eminescu, nr. 2, anul II, 2019 - antologia site-ului Negru pe Alb, coordonator Lilioara Macovei (pag. 52-53);
    Ziditori în abstract, antologie de scrieri cronopediene, Biblioteca Cronopedia, coordonator Lenus Lungu, Editura StudIS, Iași, 2019;
    Mini-concursuri cronopediene, vol.I, Biblioteca Cronopedia, coordonator Lenus Lungu, Editura StudIS, Iași, 2019 (pag. 63-65);
    Pagine d'Oro della Poesia Italiana 2018, Casa Editrice CentoVerba, Cento FE, Italia, 2018 - participă cu poezia "Tenebre" tradusă în limba italiană, premiată cu premiul Juriului și Medalia de Aur la concursul cu același nume (pag. 15-17);
    Poemele unirii - antologie de poezie contemporană, Editura Waldpress, Timișoara, 2019;
    Caravana Culturii - Jurnal de călătorie (III), coordonator Marian Barascu, Editura KITCOM, Verguleasa (Olt), 2019 (pag. 234-237);
  Sub pavăza cuvântului - antologia Asociației Scriitorilor din Județul Hunedoara, Editura DANIMAR, Deva, 2019 (pag. 17-27).
  Scrittori sotto Riflettori, Editura CentoVerba, Italia, 2019 – antologia realizată în urma concursului cu același nume, organizat în Italia;
  La taifas cu oameni dragi sufletului meu, realizator Miron Țic, Editura Amanda Edit, București, 2020 (interviuri/corespondențe);
  Wort vergessen, antologie în limba germană cu poeți de la Cenaclul Schenk (FB), traducător și coordonator Christian W. Schenk, Editura Dionysos, Germania, 2020;
  Aripi de vise (Parole sulle ali dei sogni), antologie internațională, coordonator Lenuș Lungu, Editura StudIS, Iași, 2020;
  Roua din cuvinte, antologie cu poeți de la Cenaclul Schenk (FB), coordonator Christian W. Schenk, Editura Dionysos, Germania, 2020;
  Dicționar de reliefuri literare românești, vol. III, coordonator Mariana Moga, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020;
  Dicționar de scriitori postdecembriști, coordonator Ion Machidon, Editura "Amurg sentimental, București, 2021.
 

Eminescu, un vis în așteptare, coordonator Dumitru Buțoi, Timișoara, 2023;

 

Taina scrisului, vol. IV, coordonator George Roca, Editura ARACS, Sydney (Australia).


    Din anul 2014 are numeroase colaborari in domeniul literar:
      Colaborări la revistele: Confluențe Literare, Confluențe Lirice (devenită, ulterior, Dialoguri Culturale), Însemne Culturale, Negru pe Alb, Grai Românesc, Arhiva Literară, Taifas Literar, Poeții noștri, Rețeaua Literară, Scrie Liber, Lira 21, Poezii.biz, Cronopedia, Constelații Diamantine, Algoritm Literar, Cenaclul "Sunetul Muzicii", Versuri și Creații, Cenaclul literar "Noduri și Semne", Cenaclul poetic "Schenk", Cenaclul qPoem, Cenaclul "qProza", qpoem.com, Ferestre "Ante Portas", Literatura pentru toti, Glasul literelor, LiterNautica, Armonii Culturale, Intelepciune.ro, MeArteka (Albania), Literaturitate, Cenaclul "Prietenia", Grupul de Critica; Cenaclul "Poezie, cantec, artă și frumos", Revista "Parnas XXI", Castelul Cuvantului (Supliment literar dedicat poetului Mihai Eminescu, Zilei Culturii Nationale - 15 ianuarie 2018), Lunca Sufletului - bilingva (romano-italiana), Italia etc. - reviste sau cenacluri internaționale de creație literară și cultural-artistică în format electronic.
      A mai publicat în: ziarul Observatorul, Canada; revista Lumina Lina, SUA; ziarul Palia Expres, Orastie; Amprentele Sufletului - revista de cultură și artă, aparută la Editura Editgraph, Buzau; Gand Românesc - revista de cultură, stiință și artă, Alba Iulia; revista Daruiri Literare, Editura Emma, Orăștie; revista Ardealul literar, Editura Calauza, Deva; revista Apollon, Urziceni, jud. Ialomița; revista Portal-Maiastra, Tg. Jiu, jud. Gorj - sub egida USR; Nomen Artis - Dincolo de tăcere - Revista de cultură universală, Editura Amanda Edit, București; ziarul Graiul Maramureșului; revista Candela de Montreal, Canada; revista Bogdania, Focșani; revista Cronos - Penița de Aur, Constanța; revista Memoria Slovelor, Vâlcea; revista Sintagme literare, comuna Dudeștii Noi, jud. Timiș; revista Eminesciana, fondată de graficianul Mihai Catruna; revista Contraste Culturale, Giurgiu; Jurnalul de la Sacaramb, de Traian Dinorel Stanciulescu și Shanti Nilaya, Iași, 2017; Vatra Veche, Targu-Mureș; revista Poezia, Iași - revista de cultură poetica aparută sub egida USR; revista Discobolul, aparută sub egida USR, editată de Consiliul Județean Alba, Consiliul Municipal Alba Iulia și Centrul de Cultură "Augustin Bena"; Revista română de versuri și proză - periodic al Societății Scriitorilor Români, București; Nord Literar - sub egida USR (Maramureș); Spații Culturale, Râmnicu-Sărat (Buzau); Arena Literară, Editura Betta, București; Almanah Sintagme Literare 2018, comuna Dudeștii Noi, jud. Timiș; Neuma (Cluj) - sub egida USR; Oltart, Slatina (jud. Olt); Terragrifonis, Drobeta-Turnu Severin; Plumb (sub egida USR), Boema (sub egida USR), Tecuciul literar-artistic; ProSaeculum (sub egida USR); Apostrof (USR Cluj); Banchetul (sub egida USR); Steaua (sub egida USR); Poezia (sub egida USR); Semne - Emia (sub egida USR) etc.

    Premii (mai importante):
  • Premiul al III-lea la Concursul "Labirinturi autumnale", Ediția a II-a, al revistei "Insemne Culturale", Vrancea, secțiunea proză, cu proza intitulată "Ultima toamna", noiembrie 2015;
  • Premiul I la Concursul "Premiile Ars Poetica 2015", Călărași, secțiunea "Proza scurta", cu proza "Aproape dragoste";
  • Premiul al III-lea la Concursul "Premiile Ars Poetica 2015", Călărași, secțiunea "Poezie", cu o selecție de cinci poezii: Golgota de pe umeri; Pășește iarna...; Când pe stele...; (Ne)fericirea; Înserare;
  • Premiul Juriului la Concursul internațional de poezie "Călător prin stele", Ediția I, cu poezia intitulată "Prin stele cu gondola...", Onești, ianuarie 2016;
  • Premiul al III-lea la Concursul "Alb hoinar", Ediția a II-a, al revistei "Însemne Culturale", secțiunea proză, cu proza "O iarnă de coșmar", Vrancea, februarie 2016;
  • Premiul al II-lea la Concursul de rondeluri după o imagine propusă, organizat cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea cenaclului literar "Negru pe Alb", iulie 2016 ("Rondelul toamnelor târzii");
  • Premiul I la Concursul de texte literare cu tema liberă "Cream cu pana noastra minuni de feerie", secțiunea poezie, organizat cu ocazia aniversarii a cinci ani de la înființarea cenaclului literar "Negru pe Alb", iulie 2016 (poezia "Azi nu...");
  • Premiul al II-lea la Concursul de poezie "Anotimpul iubirii", organizat de Radio Vis de Taina, secțiunea "Poezia iubirii", cu poezia "Cand îmi deschei aripa...", august 2016;
  • Premiul I la Concursul de poezie "Anotimpul iubirii", organizat de Radio Vis de Taina, secțiunea "Poezia toamnei", cu poezia "Tablou de toamna", august 2016;
  • Mențiune specială la Festivalul Literar Internațional "Corona" ("Premio Letterario Internazionale Corona"), Ediția a II-a, Italia, 2016-2017, secțiunea "Poezie inedită cu tema liberă", cu poezia "În galaxia gândurilor vii";
  • Mențiune de onoare la Festivalul Literar Internațional "Corona" ("Premio Letterario Internazionale Corona"), Ediția a II-a, Italia, 2016-2017, secțiunea "Carte edita proza", cu volumul "Destine";
  • Mențiune la Concursul "Poezia iubirii în primăvara/Poezia primăverii în natură", organizat de Radio Vis de Taina, cu poezia dedicată primăverii ("Îmi bate-n geam o zână..."), mai 2017;
  • Mențiune la Concursul "Poezia iubirii în primăvara/Poezia primăverii în natură", organizat de Radio Vis de Taina, cu poezia dedicată iubirii ("Suntem doi acrobați..."), mai 2017;
  • Premiul al III-lea la Concursul internațional de poezie, epigramă, eseu și proza scurta "Memoria Slovelor", secțiunea poezie, Editia a III-a, 2017, cu poezia: "Pe gheața din tenebre…";
  • Locul al II-lea la Concursul cu tema impusă (Anotimpul iubirii rondel), organizat de Radio Poema, cu poezia "Rondelul anotimpului inventat", octombrie 2017;
  • Locul I la Concursul cu tema impusă (Iubirea - sonet), organizat de Radio Poema, cu poezia Sub scânteierea florii de gutui, octombrie 2017;
  • Mențiune specială la Concursul de poezie "Rezonante autumnale", organizat de Revista/Cenaclul literar Negru pe Alb, cu poezia "Noiembrie", octombrie 2017;
  • Mențiune de onoare la Festivalul Literar Internațional "Corona" ("Premio Letterario Internazionale Corona"), Ediția a III-a, Italia, 2017-2018, secțiunea "Carte edita poezie", cu volumul "Suflete de ceară";
  • Mențiune de onoare la Festivalul Literar Internațional "Corona" ("Premio Letterario Internazionale Corona"), Ediția a III-a, Italia, 2017-2018, secțiunea "Poezie inedită cu tema liberă", cu poezia "Când povești din carul noptii toarnă";
  • Premiul al II-lea la Concursul Național "Radu Cârneci", Ediția I, 2018, cu un grupaj de șapte poezii cu tema "Iubirea": "În trupul meu...", "Rondelul patimilor noastre", "Schaltiniena amintirii", "Iarba dintre stele", "Aș vrea să pleci din mine", "Cu tine, primăvara...", "Poemul meu...";
  • Premiul Revistei "Scrisul românesc" Craiova la Concursul național de creație literară și artă plastică "Lauda semințelor, celor de față și-n veci tuturor", Ediția a XXXVIII-a, inițiat în cadrul Festivalului Internațional "Lucian Blaga" Sebeș-Lancrăm 2018, secțiunea "Creație literar㠖 poezie adulți", cu un grupaj de cinci poezii: "Eu nu strivesc corola...", "Păstrăm idei...", "Iubirea...", "Izvorul de sub pleoape", "Pamântul...";
  • Premiul I la Concursul de poezie "Magia primăverii" 2018, organizat în cadrul Festivalului Primăverii, de Revista/Cenaclul literar "Negru pe Alb", cu poezia "Pe trepte de mătase...";
  • Premiul al II-lea la Concursul internațional "Memoria slovelor", Ediția a IV-a, 2018, Râmnicu Vâlcea, secțiunea "Poezie", cu un grupaj de patru poezii: "Mi-e frig...", "Se scurge Lumina...", "Torent", "M-aș face val...";
  • Premiul I la miniconcursul Cronopedia, Ediția a II-a, iulie, 2018, cu ronsetul "Scântei pe ramuri...", organizat de Cenaclul literar "Cronopedia";
  • Premiul al II-lea la Concursul Internațional "VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT", Ediția I, 2018, secțiunea "Poezie straină", organizat de două edituri din Italia (CentoVerba si Verbaniana), cu poezia "Mi-am tatuat pe suflet...", tradusă în limba italiană;
  • Premiul al III-lea la Concursul Sinfonie Poetiche e letterarie, Ediția a IV-a, 2018, secțiunea "Poezie straină", cu poezia "Atâtea primaveri...", tradusă în limba italiană;
  • Premiul special al Juriului și Medalia de Aur la concursul Premio letterario Internazionale "PAGINE D’ORO DELLA POESIA ITALIANA 2018", cu poezia în vers liber "Tenebre", tradusă în limba italiană de Geo Vasile;
  • Premiul Special al revistei "Apostrof" Cluj-Napoca la Concursul național de creație literară și artă plastică "Lauda semințelor, celor de față și-n veci tuturor", Ediția a XXXIX-a, inițiat în cadrul Festivalului Internațional "Lucian Blaga" Sebeș-Lancrăm 2019, secțiunea "Creație literar㠖 poezie adulți", cu un grupaj de cinci poezii: "Poeții...", "În ochiul meu...", "Încolțește marea...", "Ne-mpărtășeam din roua...", "De mult se vând himere...";
  • Premiul al II-lea la Festivalul Literar Internațional "Corona" ("Premio Letterario Internazionale Corona"), Ediția a IV-a, Italia, 2018-2019, secțiunea "Carte edita poezie", cu volumul "Ecouri din tenebre";
  • Premiul "Victor Frunza" la Festivalul Internațional de creație literară "Titel Constantinescu", Ediția a XII-a, Râmnicu Sărat, 2019, cu manuscrisul volumului de cronica literară "Urme de condei II" etc.
  • Premiul Special al Juriului (Premio Speciale della Giuria – con titolo di Eccellenza) la concursul Premio Letterario Internazionale "Scrittori sotto riflettori" – 2019, cu poezia "Cu noaptea în palmă", tradusă in limba italiană etc.
  • Premio della Casa Editrice CentoVerba e del Presidente della Giuria con titolo di Eccellenza (cu poezia Orașul tăcerii / La città del silenzio, tradusă în limba italiană), la concursul Premio Letterario Internazionale “Lo Splendore Del Talento – Scintille D’Arte” – 2020;
  • Premiul II, secțiunea „Poezie”, la concursul „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția 2021-2022, inițiat și organizat de Asociația Cultural-Umanitar㠄Luceafărul de Vest” Timișoara, coordonator Dumitru Buțoi etc.
  • Premiul „Migliore Musicalità”, secțiunea „Poezie”, cu poezia „Cuțite-n trunchiuri” – Festival dei due Mondi di Poesia e Narrativa „Gabriela Verban” (in memoriam), Italia, 2022;
  • Coppa Premio della Presidente Mirela Duma, secțiunea “Proză”, cu proza „O concediere răzbunat㔠– Festival dei due Mondi di Poesia e Narrativa „Gabriela Verban” (in memoriam), Italia, 2022;
  • Premiul I la Concursul Național de creație literar㠄Vara visurilor mele“, Ediția a XXII-a, 2024, organizat de revista „Amurg sentimental”, București.

   Recenzii aparute in: Confluente Literare; Confluente Lirice (Dialoguri Culturale); Negru pe Alb; Cronopedia; ziarul Observatorul, Canada; O bibliotecă pentru balansoarul meu, vol. 5, 7, 14, de Daniel Marian; revista Ardealul literar, apărută sub egida Editurii Călăuza, Deva, și a Asociației Scriitorilor din județul Hunedoara; revista Daruiri Literare, Editura Emma, Orăștie; Noua Provincia Corvina – almanah aniversar 2015 (director fondator Eugen Evu), apărut sub egida morala a USR; revista Portal-Maiastra (sub egida USR); Vox Libri – revista Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva; Cuvantul care zidește, de Maria Toma Damsa; revista Vatra Veche, Târgu Mureș; Din vlăstarul cuvintelor (cronici literare) – volum dedicat Centenarului Marii Uniri, de Maria Toma-Damsa; Plumb (sub egida USR); Sintagme Literare; Banchetul (sub egida USR); Poesis (sub egida USR); Hyperion (sub egida USR); Litere (sub egida USR); ProSaeculum (sub egida USR); Boema (sub egida USR); Discobolul (sub egida USR); Arges (sub egida USR); Portal-Maiastra (sub egida USR); Rapsodia (Sibiu) etc.

   Recenzii scrise de: Ion Pachia-Tatomirescu, Ion Rosioru, Ionel Necula, Ladislau Daradici, Gligor Hasa, Eugen Evu, Radu Igna, Constantin Stancu, Tudor Cicu, Miron Tic, Christian W. Schenk, Titi Damian, Maria-Daniela Panazan, Diana Dobrita Bîlea, Maria Toma Damsa, Raisa Boiangiu, Ion Urda, Adina Velcea, Petrisor Ciorobea, Ioan Vasiu, Daniel Marian, Daniel Luca, Ileana Lucia Floran,
Elisabeta Bogățan, Ion Popescu-Brădiceni,  Emilian Marcu, Petre Isachi, Baki Ymeri, Dumitru Dumitrescu, Silviu Guga, etc.

   Articole critice:

Ion Roșioru: „Camelia Ardelean (n. 1972) scrie poezie de când se știe, poate și pentru că s-a născut în familia scriitoarei de literatură pentru copii, Marioara Ardelean (n. 1950)… Bucuria și apetența de a cultiva versul de factură clasică, inclusiv poezia cu formă fixă, unde realizările sale dovedesc o virtuozitate mai mult decât onorabilă, sunt fără margini… Prin lexicul conceptualizat, amintind de lirica ermetică a lui Ion Barbu, ca și de îndrăznelile inovatoare ale veșnic tânărului Rimbaud, poeta își forjează un limbaj numai al ei… Neologismele ei vin din medicină, matematică, astronomie, mitologie, numismatică, meteorologie, marină, onomastică, sport, psihologie, artele culinare, internet etc., efectele fiind evidente când acești termeni de jargon științific și tehnologic apar pe post de rime rare… Multe din poemele Cameliei Ardelean au structura sonetelor liberalizate shakespeariene sau voiculesciene, cu distihuri finale de mare profunzime ideatică și frumusețe aforistică… Camelia Ardelean este o poetă cu multiple disponibilități, oricând capabilă să se exprime în diverse registre poetice, printre care cel parodic și pamfletar…”  (“Un festin lectural de zile mari” – revista Hyperion, sub egida USR, nr. 7-8-9 (303-304-305)/2019; revista Litere, sub egida USR, nr. 8-9 (233-234)/2019)

Ion Roșioru: “Camelia Ardelean este o împătimită a poeziei cu formă fixă, ceea ce răspunde nevoii poetei de a-și struni într-un fel vitalitatea debordantă și bogăția imagistică de tip baroc. Ea practică dezinvolt atât sonetul de sorginte italo-provensală, cât și pe cel de tip englezesc... Distihurile finale ale sonetelor de tip shakespearean sunt de o rară profunzime gnomică. Grija pentru rimele rare, nu o singură dată nume proprii din mitologia universală, duce la efecte sonore savuroase de neuitat și ar merita doar ele un studiu separat… Demne de toată atenția se dovedesc și rondelurile…” (“Poetul e o cușcă ambulant㔠– revista Plumb, sub egida USR, nr. 156-157, martie-aprilie/2020)

Gligor Hașa: “Camelia Ardelean e poet prin tot ce cuprinde afirmația noastră; ea versifică sentimente, atitudini și trăiri sublimate, spirituale sau carnale, cu ușurință, preface cuvintele în metafore revelatorii, realizează alcătuiri plastice de mirare, e stăpână pe toate atributele poeziei clasice, plus ritm, rimă, măsură, construcție strofică, melodicitate interioară… Alături de Nicolae Crepcea, Elisabeta Bogățan, Dumitru Dumitrescu, Constantin Stancu și cam atât, Camelia Ardelean reprezintă valul cu spumă de mare al poeziei hunedorene (și nu numai) de astăzi… Despre poezia ei s-au scris cronicuțe, în vreme ce merita analize. În poezia feministă și-a câștigat un binemeritat loc. Promite că va continua șirul perlant, alcătuit din nume ca Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu și câteva altele, cu același soclu.” (“Camelia Ardelean – Suflete de cear㔠– revista Vatra Veche, nr. 8/2017)

Gligor Hașa: “Ceea ce șochează și place e asocierea inedită de cuvinte, schimbarea sensului acestora sau conotarea lor... În totalitate, poemele creează impresia de „nemaiauzit” și „nemaispus”. Autoarea pare că vine din altă lume, de pe un tărâm hieratic bisericesc bizantin; se joacă de-a cuvintele, ca în anii copilăriei, dar ne și poartă prin locuri cu trăiri nirvanice... Performanțe de-a dreptul admirabile realizează poeta în privința versificației...”Șlefuitorul de diamante” – revista Vatra Veche, nr. 12/2017)

Gligor Hașa: „În câmpul arid al criticii și istoriei literare, Camelia Ardelean pășește îndrăzneț și promițător... este ea însăși o poetă înzestrată cu har și știință de carte, autoare a opt volume de poezie, în toată gama poeziei clasice și cu formă fixă (poeme narative, sonete, rondeluri, madrigaluri, schaltiniene, pantumuri, ronsete, fabule etc.), dar și în vers liber. Camelia stăpânește, ca puțini alții, un limbaj poetic blagiano-macedonskian și instrumentalul specific, de la Titu Maiorescu încoace: ritm, rimă, măsură, cadență, într-un mod care șochează și place, un limbaj împănat cu metafore, definiții poetice și licențe, încât cântă și încântă...

Autoarea s-a impus prin stăruință în lumea criticii literare și nu prin bunăvoința unor „interesați”, a câștigat premii onorante la concursuri și festivaluri din țară și din străinătate; se situează, prin calitatea lecturilor, într-o avangardă lăudabilă, care mai vine dintr-o Moldovă ce nu și-a pierdut busola, unde se scrie și se citește în spiritul tradiției marilor clasici.”Urme de condei II – o carte atipică, de Camelia Ardelean” – revista Banchetul, nr. 52-53-54/2020)

Gligor Hașa: „Poeziile în vers clasic, cultivate în mai toate volumele publicate, alcătuiesc salbe de mărgăritare. Poeta se întoarce în timp revolut, în ciuda celor foarte mulți alții, ferindu-ne de pericolul supra- și neorealismului, atingând marginea de curcubeu în sonete, rondeluri, madrigaluri, pantúmuri și haikuuri, alcătuite din simțăminte umane ca viața și moartea, lumina și întunericul, binele și răul, cerul și pământul, infailibilul și îndumnezeirea, cu alte puternice sentimente și trăiri.

Versul clasic, cultivat predilect de Camelia, cu o cantabilitate galactică, ne prezintă o poetă din preaplinul curcubeului, autoare de versuri edenice, cu efectul unor perfuzii frumos și intens trăite. O servește un “nu știu ce”, care este numai al ei: ușurința versificării, un bogat vocabular de cuvinte reavăne și rare, licențele poetice surprinzătoare, asocierile inedite de cuvinte a mirare…

În totului totul, se adeverește că autoarea este posesoarea unei bogate culturi și fericite îndemânări, dotată cu simț brâncușian, care se revarsă precum valurile la maree. Poezia ei place, încântă, incită, farmecă, uimește, celestează tainice stări și trăiri ale omenescului. E altceva, altcum inspirată, cu har scrisă. E poezie!...” (“La margine de curcubeu” – revista Banchetul, sub egida USR, nr. 37-38-39/2019) 

 Ion Pachia-Tatomirescu: „Fermecător lirism matur se oferă Distinsului Receptor în cel de-al unsprezecelea op al Cameliei Ardelean (La margine de curcubeu, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018)… Dacă s-ar organiza… un național-valah examen de Bacalaureat al Rondelului din cele două decenii ‒ primul și secundul ‒ ale mileniului al III-lea, firește, de către Ministerul Învățământului ‒ că Minister al Poeziei nu-i și la noi, ca în Japonia ‒ eu i-aș acorda Cameliei Ardelean nota maximă, zece („că de zece nu se trece“)“. („În marginea „rogvaiv-㔠a lirismului”, Confluențe literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 3704 din 20.02.2021)

Titi Damian: “Camelia Ardelean, odată cu acest volum…, își consolidează renumele în poezia românească, nu numai printr-o tehnică prozodică fără cusur, fie ea clasică ori modernă, cât mai ales prin problematica profundă care îngemănează teme eterne precum Timpul, Creația și Iubirea. Parafrazând un confrate, zborul său este unul sigur și înalt. O poetă cu al cărui nume ne vom mai întâlni în peisajul literar românesc, dovadă sigură că limba română, în miracolul ei, naște mereu poeți.” Camelia Ardelean: Ecouri din tenebre” – revista Boema, sub egida USR, nr. 123 – 5/2019)

Ionel Necula: “Ceea ce surprinde la Camelia Ardelean este prospețimea și spontaneitatea imaginilor, care, de multe ori, nu se consumă în empirie și nu dă seama doar de fenomenalitatea existării, nu rămâne în starea de decor, de ceea ce Blaga numea metaforă plasticizantă, ci urcă în sens și se întrupează în idee, într-un simțământ, într-o stare, ceea ce o face revelatorie…

O temă oarecum insolită, adusă în partitură lirică de Camelia Ardelean, este cea a filosofiei hinduse, cu tehnica resorbției în subiect și cu activarea unor practici yoga, cu mare trecere în lumea de pe Gange. Poeta vorbește despre practicile tantrice, despre pranayama, dar bănuiește că nu toți cititorii sunt familiarizați cu specificul acestei culturi și-și complinește demersul liric cu un dicționar explicativ al termenilor folosiți. E un semn că autoarea este bine așezată în tainele filosofiei sanscrite și, departe de a se rătăci prin divagații pretențioase, decupează din epistemologia ei doar ceea ce poate căpăta un tratament liric.

Nu știm al câtelea volum de versuri este acesta, dar cred că va constitui un moment de referință  în  evoluția viitoare a autoarei. O felicităm sincer pentru această carte, pe care o recomandăm călduros tuturor celor încercați de nevralgiile acestei lumi, ca pe o alternativă balsamică!” (“Camelia Ardelean – prospețime și spontaneitate” – revista Plumb, sub egida USR, nr.142/2019; revista Boema, sub egida USR, nr. 120 (2/2019)

Ionel Necula: “Despre Camelia Ardelean am aflat târziu și, vorba poetului, absolut din întâmplare. M-a surprins plăcut lejeritatea cu care găsește drumul spre esența unui fenomen literar și ușurința cu care sesizează spontaneitatea și ineditul imaginilor dintr-o poezie. Are, orice s-ar spune, aptitudini critice și-mi place să cred că va deveni o voce ascultată în peisajul nostru literar…

Cum autoarea este ea însăși poetă, actul critic se decontează, cu precădere, din seriozitatea lecturii, din abilitatea cu care decupează spontaneitatea și ineditul imaginilor întâlnite și din lejeritatea cu care ajunge la esență, la grăuntele de mărgăritar dintr-o partitură lirică… Îi urez autoarei un călduros bun venit în rândul criticilor și cred că vocea sa va fi una avizată în comentarea cărților de poezie!” (“Camelia Ardelean în ipostază de cronicar” – revista Plumb, sub egida USR, nr. 140/2018)

Ion Popescu-Brădiceni: “Camelia Ardelean... are încredere în forma fixă, probând, iată, cultura poetică. Abordează cu naiv curaj rondelul, sonetul, balada. I-a citit pe Heidegger, Păunescu, Macedonski, Arghezi, căci un cititor abilitat depistează modelele care-i transcend scriitura. Ei, și? Talentul îl are, știința pe text la fel, prozodia îi e fluidă, alcaloidă, iar neologismul survine benefic. Diversitatea “partiturilor” e un garant că se manifestă cu dezinvoltură în cel mai firesc regim transmodern(ist).” (“Tatuaje pe suflet“ – Caietele de Literatură, Critică și Teoria Artelor “Serile la Brădiceni“, vol. I, Editura PIM, Iași, 2018)

Elisabeta Bogățan: “Dovedind o remarcabilă maturitate artistică, Camelia Ardelean reușește să impună antologia de autor „Anotimpurile cuvântului” (Editura StudIS, Iași, 2019)  drept una din reușitele actuale ale poeziei cu formă fixă... Mesajul poetic este structurat mereu pe două planuri, cel personal și cel generalizator, cuprinzând, astfel, necesara deschidere către poezia majoră, către marile teme de meditație: viața, existența, omul, iubirea, poezia, poetul... Materia poetică devine la Camelia Ardelean meleabilă și imprevizibilă, astfel, în definirea poetului, de exemplu, ea amestecă pământescul și celestul cu dezinvoltură: „Poetul e o cușcă ambulantă / (Își ține-n lanțuri suflet și simțiri), / Culege, dintre gratii, amăgiri / Și-arareori lumină, printr-o fantă”... Bagajul lexical creează o feerie de cuvinte activate uimitor din diferite zone ale limbajului într-o utilizare puternic personalizată, care, adăugată maturității artistice cu care Camelia Ardelean își reverberează emoțiile poetice, neconstrânsă de canoanele poeziei cu formă fixă, sunt dovezi ale faptului că poeta are un cuvânt de spus în poezia română.” (“Camelia Ardelean și atracția clasicității”, Banchetul de vară, sub egida USR, nr. 55-56-57/2020, pag. 184-185)

Constantin Stancu: „Camelia Ardelean este o entuziastă, bucuria în fața unui poem smuls din ramura timpurilor este reală. Ea nu mimează poezia, se simte acasă între poeți... Deși ezită să-și asume o viziune coerentă asupra evenimentelor din viață, ea se joacă de-a poezia. Pășește pe urmele poeților consacrați, are răbdarea să lucreze asupra unei poezii până materia brută se limpezește.

În prima parte a volumului, preia o serie de teme și idei clasice din literatură. Le modelează după starea proprie, acceptă unele tușe moderne și postmoderne, realizează o poezie care îi aparține. Sonete, rondeluri, poezii în accepțiunea largă a termenului, toate sunt bine realizate... Ea realizează o poezie de romantică, echilibrată, bazându-se pe cuvintele înmugurite, acceptă jocul și riscul de a intra sub arcadele poeziei, așa cum s-a cristalizat în ochii receptorului mediu. Iubirea, anotimpurile, tragedia individului apăsat de singurătăți, natura în dinamica ei, vremurile aproximative, toate vin dintr-un entuziasm simplu și curat.” („Între solitudine și zbor” –  Portal-Măiastra – sub egida USR, nr. 1 (58)/2019, pag. 24)

Constantin Stancu: „Camelia Ardelean iubește poezia, muncește cu har și o dedicare specifică unui ceasornicar aplecat peste mecanismele timpului. Ea simte poezia ca pe un dat, apelează la diferitele forme și stiluri, preferând linia clasică solidă, care a străbătut literatura. Fiecare poem are un secret și poeta este deschisă pentru a-l traduce cititorului cu delicatețe și, uneori, cu umor. Este de remarcat răbdarea ei pentru a descoperi poezia din lava evenimentelor zilnice și a celor eterne. Poeta ne transmite ceva din muzica prezentă în orice stare prin rondel, sonet, pantum, schaltinienă, ronset, haiku. Formele fixe îi permit să exprime fericirea, natura în expansiune, trecerea omului pe aleea timpului, miracolul unui anotimp, realitatea unei lumi depărate, chipul omului ca dat, ca har, iubirea... În parodie/ pamflet descoperim o poetă deschisă, vioaie, care acceptă ludicul și umorul fin, capabil să atragă buna-credință și naivitatea bine temperată...” („M-ai făcut femeie din abis...” – revista Argeș, sub egida USR, nr. 11/2019, pag. 21)

Diana Dobrița Bâlea: „Muzicalitatea versurilor din prima parte, căreia nu i se poate reproșa decât faptul că, fiind atât de fluidă și de armonioasă, ar putea să acapareze cititorul în detrimentul unei mai bune concentrări asupra mesajului pe care îl are textul liric, este o dovadă de virtuozitate. Rima, ritmul, măsura impecabile asigură calitatea de „sonetto”, de „cântecel” sau, împreună cu versurile-refren, calitatea de „rondeau”, considerat la finele secolului al XV-lea o formă muzicală pe care francezii acelor timpuri au legat-o și de dans. Camelia Ardelean are însă abilitatea de a nu cădea ea însăși, scriind, în capcana cântecului sau a incantației. Nu neglijează conținutul semantic, ceea ce relevă faptul că stăpânește tehnica acestor două specii de poezie cu formă fixă. Ironia/autoironia fină sau frustă se împletește în mod riscant, dar reușit, îndeosebi în prima parte, cu un sentiment dens de melancolie, care impune discursului liric un ton specific…

O artă poetică scrisă în stilu-i trist-ironic oferă adevărata dimensiune a relației sale cu poezia, o relație chiar mai profundă decât una de rudenie…

De bună seamă, pentru a pătrunde în profunzimile poeziei pe care o scrie Camelia Ardelean trebuie să ținem cont de jocurile sale inteligente, de tâlcurile ascunse în spatele hazului de necaz sau al „tenebrelor”, de rostul adevărat al ironiei/autoironiei sau al secvențelor lirice critice ori defensive, de trimiterile culturale etc. Ni se revelează diverse remozaicări ale elementelor realului conform observațiilor, opțiunilor și aspirațiilor eului idividual (poetic) încorporat/înregimentat într-un eu colectiv, pentru că poeta știe ceea ce știa și scriitorul italian Albertino Mussato, și anume că poezia este o știință care vine din ceruri; fiind deci un dar divin, autoarea hunedoreancă nu pregetă să-l valorizeze în slujba semenilor.

Sonul rondelurilor și al sonetelor persistă o vreme în auz și după încheierea lecturii, ca un cântec din care se repetă singure anumite crâmpeie. Poeziile scrise în vers liber produc, de asemenea, emoție, uneori mai înaltă, uneori mai complexă, dar cred că asul din mâneca poetei Cameliei Ardelean îl reprezintă totuși poezia cu formă fixă. Aici se vede cel mai bine măiestria sa poetică.” (“Asul din mâneca poetei Camelia Ardelean” – revista Banchetul, sub egida USR, nr. 43-44-45/2019, pag. 208-209)

Maria Toma Damșa: “Poeta Camelia Ardelean, beneficiară a mai multor premii literare, se manifestă din nou cu poeme pline de miez și profund sensibile în volumul Suflete de ceară, apărut la Editura Armonii Culturale, din Adjud, județul Vrancea, în 2016. Asupra poemelor planează un benefic lirism, surprinzând: misterul zâmbetului melancolic; convertirea iubirii în dorință, în milă, regret, stingerea acesteia; elanurile pure ale sufletului; setea de cunoaștere, singurătatea, iluziile...

Poemele îmbracă haina „dulcelui stil clasic”, folosindu-se de catren, ritm variat, măsură fixă, rimă bogată (împerecheată, încrucișată sau îmbrățișată)...

Sentimentul existenței acceseaz㠖 prin eliminarea straturilor superficiale și a formelor individuale – zonele cele mai profunde, avându-și rădăcina într-o formă particulară de extaz. Resursele lirice ale subiectivității poetei indică o prospețime și o adâncime lăuntrică remarcabile. Camelia Ardelean a devenit liric㠓în urma unei afectări organice și totale”, nu în “determinante exterioare”, cum ar spune Emil Cioran.” („Afectări organice sau totale”: Suflete de cear㠖 revista Plumb – sub egida USR, nr. 143-144 – febr.-martie 2019, pag.16)

Tudor Cicu: „Camelia Ardelean scrie dintr-un labirint al simbolurilor, încercând cu pana sub stele poezia, cu plăcerea de a trăi printre întrebări și bucuria pe care ți-o poate da diversitatea genurilor poetice ce o modelează. Pentru a sugera conotații și semnificații necesare unor corespondențe și conexiuni în plan afectiv, poetei din Deva i se confirmă intuiția evocativă a poeziei postmoderniste, cu mâhnirile și amăgirile atmosferei citadine, între lumea exterioară a ființei și lumea interioară a sufletului, între realitate și oniric, cu unele accente ale unui joc liric. Lentila prin care privește ea lumea, în încercarea de a surprinde crâmpeie de viață, e focalizată să surprindă doar instantanee de tablou modernist... orice poem al ei este o stare a trăirilor, ca semnificație a bucuriei de a versifica în stil clasic: în rondel, sonet, ronset, pantúm, schaltinienă, fabulă, parodie ori haiku...

...Camelia Ardelean se arată cititorului ca o poetă a bucuriilor pasagere, rămasă în cheia unui orizont cu suișuri și coborâșuri, dar împăcată cu tristețile zilei care tocmai a trecut prin viața ei. Din nevoia de comunicare cu propriul eu, poate fi percepută ca o poetă care privește lumea prin bagheta magicianului, căutător și el de drumuri ascunse ochiului, pentru care visarea nu este utilizată doar ca monedă de schimb între realitate și irealitate, ca și la alții. Realismul și recrudescența ironismului relativizant au în poezia sa o traiectorie, pe plan liric, cu trimiteri livrești și incursiuni/introspecții în propriul eu. Natura cvasipesimistă a poeziei (din cap. IV – Vers clasic), cu suflu puternic pentru accentul liric al acesteia, macină ființa poetei capabile de un „optimism” interior ascuns, dar pornit să înfrunte această imagine dezolantă a unei perspective de „anotimpuri în infern”, reinventat în rondeluri, sonete ori ronset.” („Perspective ale unor anotimpuri în infern” – revista Litere, sub egida USR, nr. 4(229) – aprilie 2019, pag. 60-61)

 

             Ladislau Daradici: „În general, poemul e de nestăvilit, se rostogolește, se ramifică, sensurile inițiale dispar, derivate în noi semnificații. Uneori e dificil să deslușești sensul întregului, mai degrabă al structurilor, al secvențelor componente. Cert e că poeta izbutește să-și echivaleze ființa cu poemul. Camelia Ardelean sfârșește prin a deveni poem, îndelung lucrat, lăsând în urma-i istovire și durere. Nu punem în balanță rafinamentul acestei lirici, nici gradul de semnificativ. Poezia, dacă este onestă, e însuși omul. Ființa umană își ritmează devenirea sau declinul în vers, versul devenind inevitabil unitatea de măsură a existenței noastre. ” („Impas existențial și virtuozitate prozodic㔠– revista Discobolul, sub egida USR, nr. 259/2019)