Page 1 - Activitatea_1901_01_01
P. 1

.11 i t  .  i
                                                                               S  I  fci I  <J
                                                                                                                                                                   Nr.  1.
         Anul  I                                                  O râştie,  5  Ianuarie  n.  1901.                                                         Administraţia:


      Manuscripte  nn  se  Înapoiază  —  Epistole ACTIVITATEA                                                                                        Strada  B eriului  Nr.  2.
              Redacţia:
      Strada  B eriului  Nr.  2.

                                                                                                                                                         Preţul de abonament:
      Toate  manuscriptele  ce  pri­
                                                                                                                                                     pe  an  8  cor.,  pe  1/3  de  an
      vesc  conţinutul  foii  sunt  a
                                                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
          se  adresa  redacţiei.
                                                                                                                                                           Pe  an  20  franci.
           nefrancate  nu se  primesc.                                                                                                               P entru  Rom ânia  şi  străinătate:
                                               foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Inserţiunile  se  acordează  conform
      Un  n u m i r  costă  16  bani.                                                                                                                      tarifului  obicinuit.



                EDITOR  ŞI  PROPRIETAR :                                                                                                          REDACTOR  RESPONSABIL ;
                                                                      A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.    §>1^355
          D r .  A u r e l  M u n t e a n u                                                                                                    L a u r i a n  B e r c i a n


                                                      Nu  oare-care  rancoare  de  a  face  multor  fonduri  de  avere;  lipsa  de  spri-  punctului  prim  al  programului  referitor
        Onor. Cetitori!                          pe  ziaristul,  ne-a  determinat  la  edarea  ginirea  intereselor  economice  şi  finan-  la  autonomia  Transilvaniei.
                                                 foii  noastre,  fără  greutăţile şi  primejdiile,  ţiare  a  poporului  nostru  din  partea  sta­  Acesta  dar’  ar  rămânea  să  fie  un
                                                 care  ne  încungiură  pe  noi  Românii  în  tului;  ignorarea  dreptului  de  întruniri;  punct  ideal  al programului, ca  atare însă,
                                                 vechea  şi  strămoşeasca  noastră  moşie  şi  mai  cu  seamă:  demoralisarea  politică  după  convingerea  noastră,  nu  este  în­
           Eşind  cu  acest  organ  în  publicitate,
                                                 ne-au  silit şi ne-au impus-o,  de  unde  ur­ a  poporului  nostru,  sunt  acele  urme,  destulitor.
      ni-se  impune  datorinţa,  se  precisâm  ţi­  mează,  că  scopul  principal  ce-’l  urmărim  cari  vestesc,  că  o  lungă  letargie  a  ză­  Presupunând,  anume,  că  am  putea
      nuta  noastră  în  toate  privinţele.      este  şi  va  fi,  a  face  totul  pentru justele  păcit  spiritele  noastre....     elupta  autonomia  Transilvaniei:  ar  ră­
           Referitor  la politica  naţională:  sun­
                                                 pretensiuni  ale  poporului  român  în  co­    Acest  tablou  înfiorător  ni-’l  pre-  mânea  isolaţi  de  noi  confraţii  de  peste
      tem  aderenţii  programului  naţional;  dar’
                                                 mună,  comitat  şi  ţară.                 sentează  experienţa,  despre  desastrele  dealuri,  am  fi  împărţiţi  în  două tabere,
      precum  vom  arăta  mai  la  vale,  în  arti­   Pe  terenul  administrativ  şi justi­ aproape  ireparabile  a  somnului  nostru  cei  din  Transilvania  cu  autonomie,  ear’
      colul  prim,  noi  nu  putem  considera    ţiar  încă  se  va  extinde  activitatea  îndelungat  şi  groaznic  de  liniştit   a  cei  din  Ungaria  lipsiţi  de  toate  drep­
      punctul  prim  al  programului  naţional   noastră,  deoare-ce  credem  a  lucra  în  pasivităţii !                             turile  autonomice,  lăsaţi  la  discreţiunea
      — referitor la  autonomia Transilvaniei —   interesul  publicului,  şi  mai  cu  seamă  al   Şi  acuma  ştim,  ceea ce  creatorii  puterii  statului.
      de  îndcstulitor.                          poporului  nostru,  dacă  îl  vom  informa  pasivităţii  ar  fi  putut  presimţi,  că  pasi­  Ar  fi  dar’  o  eventuală  realisare  a
            In  vieata noastră socială: vom corn-   despre  disposiţiunile  mai  importante  le­ vitatea  ne-a  adus  aproape  la  un  fali­ punctului  prim  actual,  un  câştig (?)
                  }
      bate cu  toată  tăria  simţului  de  dreptate,   gale,  şi  decisiunile  principiare  a  foru­ ment  naţional-politic.          foarte  ilusoriu,  căci  ne-ar  desbina  pe
      sistemul  de  clică;  vom  combate  fără   rilor  administrative  şi  justiţiare  mai      Noi  susţinem,  că  dacă  din  toate  noi fiii aceleiaşi naţiuni şi cetăţenii  acele­
       cruţare  toate  necorectităţile  ce  ni-ar   înalte.  —  Şi  în  această  direcţiune  vom  puterile  am fi purtat  luptă  politică,  dacă  iaşi  patrii,  făcându-ne  aproape  imposi­
      veni  la  cunoştinţă,  trăgându-’i  în  public   da  cu  plăcere  desluşiri  de  câte-ori  ni-  aveam  în  parlament  nu  10  ori  15,  ci  bili  a  conlucra  umăr  la  umăr  pentru
       la  răspundere  pe  toţi  acei  făptuitori,
                                                 s’ar  cere.                                numai  2— 3  ori  barem  un  representant  realisarea  drepturilor  noastre  legale  şi
      fie  Români  ori  neromâni,  cari păcătuesc     Vor  zice  poate  unii  oameni,  că  un  adevărat,  care  şi-ar  fi  ridicat  cuvântul  naturale.
      în  contra  justelor  interese  naţionale,  ori
                                                 ziar  săptămânal  cum  va  putea  satisface  totdeauna  faţă  de  toate  pornirile  în­   Dacă  voim  dar’  să  susţinem  un
       naţional-economice  ale  poporului  nostru.  la  atâtea  promisiuni?!  Aşa,  — răspun­ dreptate  contra  intereselor  noastre  na­ punct  ideal  în  programul  nostru  naţio­
            Va  sta  dară  la  disposiţie,  ziarul   dem  noi,  —  că  în  loc  de  calumniări  ţionale :                             nal,  acela  să  se  referească  la  o  auto­
       nostru,  tuturor  plânsorilor  îndreptăţite,
                                                 şi  personalităţi,  vom  scrie  numai  lu­      dacă  am  fi  făcut  noi  declaraţiunile  nomie  pentru  întreg  teritorul  locuit  în
       însă  vom  da  loc  şi  întimpinărilor  ve­  cruri  cari  vor  corăspunde promisiunilor  noastre  energice  politice  în  parlament  preponderanţă  de  Români.
       nite  dela  cei  bănuiţi  sau  atacaţi;  —   noastre,  şi  atunci  vom  avea  timp  şi  şi  nu  numai  în  conferenţele  confiden­  Toate  pretensiile  noastre,  şi  chiar
       deci  noi  nu  vom  aplica  sistemul  —  re­
                                                 spaţ  destul  ca  cu  ajutorul  bunului  Dum­ ţiale  şi  în  cercuri  private;       o  astfel  de  modificare  a punctului  prim
       volver  —  prin  care  s’ar  zădărnici  cla­
                                                 nezeu  să  stăm  cu  fruntea  deschisă  în      dacă  cu  toată  francheţa  şi  dem­ se  baseazâ  pe  dreptul  natural,  pe  is-
       sificarea  cestiunilor  aduse  în  publicitate.
                                                 faţa  publicului  nostru!                  nitatea  bărbătească  ne  puneam  faţă  ’n  vorul  tuturor  drepturilor;  şi  atunci  va
            Noi  nu  putem  considera  de  merit,                                           faţă  cu  adversarii  noştri  politici  şi  lup­ fi  patria  noastră  fericită,  atunci  va  fi
       ci  de  o  stântă  datorinţă,  ca  fiecare  Ro­           Redacţiunea  ziarului      tam.  cu  armele  dreptăţii  în  parlament  tare  şi  sănătoasă,  dacă  naţionalităţile
       mân,  care  se  bucură  de-o  bunăstare                                              în  fa ţa   lumii  —  era  imposibil  ca  gu­ şi  guvernul  vor  emula  întru  realisarea
                                                                     „Activitatea?*.
       materială,  să  conlucre  nu  numai  cu  gura,                                       vernele  şi  organele  lor sâ  nu  se  sfiească  adevăratei  egale  îndreptăţiri,  dacă  gu­
       ci  şi  cu  fapta  Ia  realisarea  scopurilor                                        de  opiniunea  publică  desamâgită  prin  vernul  şi compatrioţii maghiari  vor privi
       noastre  culturale  şi filantropice;  —  şi                                          acţiunea  noastră  parlamentară,  şi  faţă  cu  toată  încrederea  nisuinţele  noastre
       fiind  aşa,  în  tot  caşul  despre  care  vom   Somnul cel de moarte. de  desvâlirile  noastre  parlamentare  sâ  de  a  întări  această  patrie  prin  ferbin-
       fi  informaţi,  vom  lua  notiţă  nu  numai                                          continue  activitatea  lor  atât  de  jigni­ tea  noastră  dorinţă,  ca  toţi,  dar’  toţi
       despre  aceia,  cari  şi-au  împlinit  această                                       toare  —  fără  nici  o  genă!            fiii  patriei  să  se  simtă  aici  pe pământul
       datorinţă,  ci  şi  despre  aceia,  cari  au   Stimăm  argumentele acelor bărbaţi,        Trebue  sâ  părăsim  terenul  nelu­ străbun  fericiţi şi  îndestuliţi 1  Să pretindă
      rămas  în  restanţă  cu  împlinirea  datorin-   cari  din  sfântă  convingere  au  votat  pen­ crării,  e  ora  supremă  sâ  ne  deşteptăm  apoi  iubita  noastră  patrie  minuni  dela
      ţei;  şi  aceasta vom  face-o  mai  cu  seamă   tru  decretarea  resistenţei  pasive.  din  somnul  cel  de moarte,  şi dacă lunga  noi,  şi  le  vom  face  cu  toţii 1
      în  interesul  acestor  din  urmă,  că  dacă    Infalibilitatea  mijloacelor însă numai  letargie  ne-a  tîmpit  puterile,  trebue  cu
       doar’  din  nebăgare  de  seamă  au  greşit,   prin  o  experienţă  mai  îndelungată  se  voinţă  tare  sâ  le  potenţăm,  şi  păşind   '  -----------------------------—
       să-’şi  rectifice  greşeala;  să  nu  poată  fi   probează.                          cu  toată  resoluţia  în  luptă,  acolo  sâ ne
       cualificaţi  de  atari,  cari  n’au  simţ  de   Resistenţa  pasivă  încă  era  să  fie  validităm  în  parlament,  unde  din  zi  în   Adrese  de  aderenţă.
       datorinţă.                                un  mijloc,  era  să  fie  modul  realisării  zi  se  aude  devisa  guvernului:  lege,
            Pentru  astfel  de  colecte  stă  ziarul   programului  nostru  naţional.       drept  şi  dreptate 1  şi  noi  tocmai  cu
       nostru,  prea  fireşte,  gratuit  la  disposiţia   Fără  se  sporim  multe  vorbe,  în­ această  devisă  în  mână  sâ  pretindem şi    Stimate  Frate!
       publicului; ■—•  ba:  declarăm  aci  în  mod   trebăm,  că  oare  pasivitatea  care  punct  pentru  poporul  nostru  lege,  drept  şi   Iţi  gratulez  şi  doresc  succes  strălucit
       obligător,  că  acest  ziar  din  eventualul   al  programului  nostru  ’l-a  realisat,  în  dreptate 1                        şi  pe  terenul politic-naţional.  Timpurile fiind
                                                                                                                                      peste  măsură  grele,  ear’  causa  poporului ro­
      profit  curat,  va  da  ajutoare  anuale  la   decurs  de  jo   de  ani? —  Nici  unul!    Noi  nu  vrem  stat  separat  în  sta­ mân  părăsită,  încât  nu  ştim  încotro,  cum,
      copii  săraci  pentru  a  se  aplica  la  di­   Ori  doar’  au crescut prospectele prin  tul  nostru.                           unde  şi  cine  ne  representă,  foaia  intenţio­
      ferite  meserii,  şi  va  distribui  cărţi  po­  pasivitate,  că  acuşi  vor  eşi  zorile  unui   Noi  nu  gravităm  spre  străinătate.  nată  de  tine  numai  servicii  bune  poate  pre­
       trivite  printre  ţeranii  noştri  — gratuit,   viilor  mai  fericit,  decât  cum  au  fost   Noi dorim egalitate  şi  frăţietate sin­  sta  neamului.  înainte  cu  dibăcie  şi  noi  toţi
       despre  ce,  la  timpul  seu,  vom  da  soco­  deceniile  din  urmă  a  secolului  expirat? ceră;  recunoaştem  dreptul  conpatrioţilor   te  vom  ajuta  cătrâ  ţinta  dorită.
      teală  în  public                               N u !                                maghiari  să  se  consolideze  ca  Maghiari                             Murăşanul.
            In  ale  economiei  peste  tot,  ziarul   Dacă  pasivitatea  nu  poate  produce  pe  toate  terenele,  şi:
       nostru  va  publica  dela  colaboratori  de   ceva  resultate  cât  de  neconsiderabile,   aceasta  este  şi  ţinta  noastră:  ca
      specialitate  articoli  instructivi  şi  va  da   întrebăm,  că  oare  susţinut-a  cel  puţin  Români  voim  să  ne  asigurăm  indivi­  On.  Domn  Dr.  Aurel  Muntean,  advocat
      toate  desluşirile  ce  ni-s’ar  cere;  aşa  în­  status quo-ul din  timpurile decretării ei ? dualitatea  noastră  naţională,  ca  Români                 în  O r ă ş t i e.
       cât  în  privinţa  economică  încă  va  fi     Cu  sinceră  şi  adâncă  durere  tre-  să  ne  consolidăm  pe  toate  terenele,  să
      pe  deplin  îndestulitor  pentru  cerinţele   bue  să  mărturisim,  că  pasivitatea  nici  ne  desvoltăm  în  cultura  noastră  naţio­  Venindu-mi  la  cunoştinţă,  că  on.  d-ta,
      poporului  nostru.                         acestui  postulat,  mai  puţin  ca  minimal,  nală  română  şi  toate  acestea  cu  spri-   cu  începere  dela  1  Ianuarie  1901  voeşti  a
            O  lacem  aceasta  cu  plăcere  la  in­  n’a  putut  corăspunde!               ginirea  statului,  a  patriei  comune!  tot   edita  o  foaie  politică,  cu  ţinta  vădită,  de  a
      sistenţa  mai  multor  amici  de  principii.    E  bine,  apoi  o  ţinută  de  30  de ani  aşa  precum  sunt  spriginiţi  conpatrioţii   combate  pasivitatea,  ca  un ce bolnav  în cor­
                                                                                                                                      pul  nostru  naţional  român  din  Ungaria  şi
           Ne  vom  feri  cu  desăvârşire  de  trebue  că  a  lăsat  oareşi-cari  urme  în  maghiari.                                 Transilvania  şi  a  inaugura  o  activitate  poli­
      cultul  personal,  care  în  unele  centre  s’a  situaţiunea  politică  a  naţiunii  noastre?!  O  pretindem aceasta pe  basa drep­ tică  cinstită,  basată  pe  legile  positive  ale
      prea  obicinuit,  încât  forţele  de  viaţă     Da,  a  lăsat  urme,  ba  încă  ce  urme  tului  legii  şi  dreptăţii;  pentru-câ  guver­  ţerii,  cari  apoi  să  dee  teren  de  activitate  şi
                                                                                                                                      de  desvoltare  a multor  puteri de ale  noastre
      ale  multor  factori  conştii,  desinteresaţi  negre  de  întunecate,  prin  cari  numai  nul  tocmai  aşa  ştie  ca  şi  noi,  că  nici
                                                                                                                                      oprimate,  tîmpite  chiar  prin pasivitatea bine­
      şi  cinstiţi  să  nesocotesc,  ear’  reuşita  abia  trec  razele  nădăjduirii  într’un  vii­ conpatrioţii  maghiari  nu  aduc mai  multe
                                                                                                                                      venită,  spriginită  şi  alimentată  de  guvernele
      căuşelor  să  atribue,  în  mod  nedrept,  tor  mai  bun...                          jertfe  în  dare  de  sânge  şi  bani,  decât  ţerii,  pentru  îndeplinirea  —  nu  a  scopurilor
      numai  unor  persoane.  Acelora  le  zi­        Scoaterea  limbii  noastre  din justiţie,  în  proporţiune  dreaptă  noi  Românii.  şi  intereselor  juste  şi  generale  ale  ţerii,  ci a
      cem  odată  pentru  totdeauna,  că  tot  ce  din  toate  ramurile  administraţiei;  ma-   Justele noastre  pretensiuni sunt  pre-   intereselor  lor  meschine  particulare  şi  de
      s’a  făcut —  cu  deosebire  pe  teren  eco­ ghiarisarea  mai  multor institute  culturale  cisate  în  programul  nostru  naţional;  şi   partid,  ca  unul  cu  al  cărui principiu se iden­
                                                                                                                                      tifică  această  lucrare  —  o  bineventez  si  Vă
                                                                                                                                                                          >
      nomic  —  cu  concursul  tuturor  facto­ de  ale  noastre;  şcoalele  poporale  de  lupta  noastră  constituţională  să-’şi  în-   salut  din  toată  inima  pentru  această  idee
      rilor  s’a  săvârşit  şi  nu  este  nici  moral,  stat  în  comune curat româneşti cu  limba  coarde  toate  puterile,  ca  în  cadrul  ace­ sănătoasă,  promiţându-vă  tot  modestul  su-
      prin  urmare  nici  consult  a  suprima  bu­ de  propunere  exclusiv  maghiară;  de-  lui  program  să  exploateze  atâtea  avan-  curs  de  care  voiu  dispune,  atât  particular
      nele  intenţiuni  şi  puterea  lucrativă  a  lăturarea  totală  a  Românilor  din  func­ tagii  câte  numai  se  pot.           cât  si  în  cercul  amicilor  mei.
                                                                                                                                          >
      membrilor  din  care  este  compusă  cor-  ţiunile  mai  înalte  administrative;  schim­  împregiurările  actuale  nu  credem                 Un  învăţător  archidiecesan.
      poraţiunea  sau  societatea.               barea  de administrarea  autonomă  a  mai că  ar  promite  posibilitatea  realisării

               2 . 1         Biblioteca Judeţeană ASTRA
                              III II IIIIII  II
                                *P31403*
   1   2   3   4