Page 1 - Activitatea_1901_01_04
P. 1
Anul I. O răştie, 31 Ianuarie n. 1901. Nr. 4.
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/a de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şi străin ătate:
Manuscripte nu se Înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 1 6 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR ŞI PROPRIETAR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n u L a u r i a n B e r c i a n
Activ-pasiv. între împregiurările de faţă, ar fi posi nici pe departe nu se poate asămăna La situaţiunea noastră.
bilă realisarea acestei autonomii? Fac cu resistenţa pasivă a Boemilor ori
torii legislaţiunii, casa de jos, casa de a Ungurilor, pentru-că atât Boemii cât
In vremile de demult locuitorii acestei
sus şi Regele deasupra, ştim că astăzi şi Ungurii au ştiut, că fără conlucrarea
Lucru ciudat s’a întâmplat în Bă ţări binecuvântate cu cele mai alese bunătăţi
nici nu vreau să audă de separarea, lor maşinăria statului nu poate func
nat. autonomia Transilvaniei şi vor mai trece ţiona regulat, şi apoi ei s’au basat pe naturale, au fost bântuiţi de foarte cumplite
răutăţi. Ni-o spune aceasta istoria, şi fiindcă
S’a înfiinţat un jurnal român cu
încă poate zeci şi zeci de ani, până legi sancţionate, pe drepturi seculare ni-o spune ea, credem şi trebue să creadă
devisa pasivităţii prin câţiva tinerei. când această întrebare va fi pusă pe istorice, pe al căror temei u s’au luptat fiecine.
De unde? şi de când sunt pasivi Adevărul istoric, că Românii sunt aici
tapet în cercurile politice, ba chiar să pentru recâştigarea drepturilor confiş-
Românii din Bănat? priveşte astăzi de o utopie acest punct cate. La asemenea trecut şi la aseme pe acest pământ mai de demult decât Ungurii,
Noi aşa ştim, că dela ivirea ideii cum şi acel adevăr asemenea istoric, că Un
de progiam al Românilor din Transil nea legi, drepturi istorice, durere, Ro
nefericite a pasivităţii, Românii din pro vania, deci, după noi, nu poţi fugi după mânii abia să pot provoca, căci acele gurii şi Românii de când soartea i-a aşezat
prie Ungaria nici în viaţa comunală, pe unul şi acelaşi loc, au trăit laolaltă bine
un car, care nu te aşteaptă şi nu vrea drepturi şi privilegii, despre cari vor sau rău, — permite adevărătatea conclusiunii,
nici în cea comitatensă, nici la alege
să te primească. Acest punct de pro besc unii istorici, că ni-le-ar fi dat pri că toate cumplitele răutăţi, despre care istoria
rea deputaţilor în parlament n’au fost vorbeşte, au venit nu numai asupra Ungurilor,
gramă, dacă şi este el serios, deocam mul rege al Ungariei, sfântul Ştefan,
pasivi, căci pe întregul teren constitu ci şi asupra Românilor. De bună-seamă, că
dată trebue pus în cuiu pentru timpuri nu le putem arăta, nu le cunoaştem,
ţional la toate afacerile publico-politice în vremea aceea jefuirile şi pustiirile sălbati
mai favorabile. A suleva această ches prin urmare acelea nici nu le vom pu
au luat parte activă, şi au ales depu tiune şi a o pune în lucrare, cu scop tea realisa. cilor Tătari le-au suferit şi Românii, întocmai
taţi în toate cercurile electorale, din ca Ungurii. Agerimea ferului şi focul pustiitor
de a să împlini visul de aur al Româ Ar fi deci timpul suprem să nu al Turcilor păgâni a produs jale, amar şi ne
tre cari câţiva Români sunt chiar de nilor Ardeleni, cine alţii sunt chemaţi ? umblăm după potcoave de cai morţi fericire atât între Români, cât şi între Unguri;
putaţi şi astăzi. Aceasta este o faptă decât deputaţii români, cari prin poli şi să nu pretindem lucruri, a căror rea- lanţurile de rob au zuruit nu numai pe mâ-
netăgăduită. tica activă s’ar strecura ca prin ure lisare, în timpuri normale, nici când nile şi picioarele Ungurilor, ci şi pe ale Ro
Şi acum întrebăm ce scop urmă mânilor, şi ceata ienicerilor au înmulţit-o nu
chile acului în parlamentul actual. Afa nu să vor câştiga, de unde urmează,
reşte noul ziar din Lugoj ? numai copiii de Ungur, ci şi cei de Român.
cerea autonomiei transilvane nu să că numai succesive şi prin lupte inten
Voeşte a lupta cu toată energia poate tracta cu efect în redacţia din Conclusiunea aceasta, basată pe adevă
pentru drepturile Românilor pe terenul strada Poplăcii şi nici în aceea, a celor sive putem spera la realisarea completă ruri istorice mă face să afirm, că Românii şi
a programului nostru, ai cărui aderenţi Ungurii în vremurile grele de demult, au fost
vieţii publice? înregimentaţi la trupa dlui Rusu Şirianu. şi noi suntem cu trup şi suflet. fraţi de suferinţe.
Şi dacă aceasta sâ afirmă serios:
Credem, că nici veterana »Gazeta« nu Apoi chiar să se câştige autono Au fost Românii cu Ungurii fraţi şi de
întrebăm, ce va s£ zică atunci pasivi arme, şi de fapte eroice şi virtuoase. Din cele
va afla alt for competent, deşi mai pă mia Ardealului: fără parlament, fără
tatea? ori poate lupta nu cere activi multe pe care tot istoria ni-le spune în astă
trunsă de acest ideal, ca matroana zia minister în vremile de astăzi, unde
tate ? ori voesc ei a lupta în pasivi privinţă, amintesc, că glorioşii străbuni ai glo
risticei noastre, alta nu există. pretutindenea, afară de Rusia şi Turcia, rioasei Case habsburgice, fiindcă în armatele
tate? Un non sens ar fi acesta.
Dar’ apoi Românii din Transilva funcţionează parlamentele, n’ar putea lor au fost şi Români, au scuturat domina-
Activitatea şi pasivitatea sunt două nia, se ţin ei doară strict de programa exista; şi atuncea Ardelenii ar fi ei ţiunea turcească nu numai cu ajutorul Ungu
lucruri atât de contrare, ca întocmai pasivităţii? Nici vorbă! Aici ear’ fap de ei în luptă vecinică, pentru dobân rilor, ci şi cu al Românilor.
focul şi apa, lumina şi întunerecul, bo tele dovedesc, că nici un cerc electo direa rolului de conducere, şi cu pri Dacă Românii şi Ungurii în trecut au
găţia şi sărăcia, onorabilitatea şi mise- ral din Transilvania n’a rămas fără de vire la inteliginţâ şi la avere chiar Ro fost fraţi de suferinţe, cum şi de eroism şi
rabilitatea, cultura şi barbarismul în putat în dieta Ungariei, nu există cerc mânii ar păţi-o, poate, mai rău. de fapte virtuoase, cuvine-să ca şi acum,
una şi aceeaşi clipă. electoral în toată Transilvania printre şi mai ales acum când Ungurii cu glas departe
răsunător să laudă, că în patria noastră co
Nu aflăm deci nici un înţeles, nici Români, unde să nu fie luat parte la Dacă pasiviştii s’ar fi pus numai mună se lucrează în spiritul dreptăţii, egali
o logică în programa cea mai nouă a alegeri mulţi ori puţini Români! Uni exclusiv pe terenul „egalei îndreptăţiri“ tăţii şi frăţietăţii, — Ungurii şi Românii să
Românilor bănăţeni. cul cerc românesc de odinioară, aşa în programa politică: pe basa aceasta fie fraţi, şi încă t r a ţ i pe depl in.
Da, este adevăr, că pasivitatea Ro numit al Romosului, pe la anul 1875—6, negreşit ar fi ajuns un resultat cu mult Sunt ei oare fraţi pe deplin în această
mai favorabil, activitatea lor ar fi fost
mânilor în Transilvania s’a decretat, a ales deputaţi în trei rînduri, cu man eră a frăţietăţii? Bal răspund eu, fiindcă Un
pentru toţi Românii din Ungaria şi dat pasiv, adecă de a nu lua parte în cu mult mai rodnică; chiar şi legea gurii nu le dau Românilor drepturile ce Ie
Transilvania, dar’ întrebăm: s’au ţinut dietă, şi a trânti pe toţi aceia, cari cu electorală, cea mai grea lovitură pen compet în virtutea jertfelor de bani şi de sânge,
pe cari şi ei ie pun pe altarul patriei comune,
ori nu Românii din Ungaria proprie bani să nisuiau a corupe alegătorii. tru Românii din Transilvania, s’ar fi întocmai ca Ungurii.
de programa pasivităţii? Nu, şi eară Despre aceste alegeri, adevărat pasive, schimbat poate de atuncia, şi s’ar fi De ce nu le dau?
nu, căci faptele netăgăduite la toate vom informa pe noii aderenţi ai pasi făcut egală cu cea din Ungaria sau Nu noi suntem datori a răspunde la
alegerile desminţesc pasivitatea. vităţii înregimentaţi, cari pe timpul cel puţin ar fi fost pusă la ordinea zi această întrebare, ci ei, Ungurii. Noi am fi da
Este în aceasta consecuenţă ? reson acela, poate, că nici pe băncile şcoa- lei în parlamentul Ungariei. tori a le reflecta, dacă vor răspunde, şi acum
suntem datori a le spune cu deosebire cele-ce
politic ? lelor nu erau încă. Dar’ şi aceasta cere muncă şi luptă urmează.
Noi ştim foarte bine, ce sunt du Este faptă necontestată, că chiar serioasă, ear’ nu pasivitate, ceea-ce la Ungurii, zicând că poporul nostru ar fi
noi, cu alt cuvent însemnează: lenevire,
rerile Ardelenilor. Acele însă nu sunt şi astăzi, când majoritatea Ardelenilor îndestulit cu starea de lucruri în care se află,
şi ale Românilor din Ungaria. (dacă e majoritate, ceea-ce nu s’a con nelucrare, amorţirea puterilor. şi că nu ar cârti nimic dacă nu ar fi indivizi
Interesele Bănăţenilor nu pretind statat) joară pentru pasivitate, are doi Părerea noastră e: că dacă Un cari să-’l agiteze cu scop, ca prin agitaţiune
autonomia Transilvaniei, din contră: deputaţi români în parlamentul Unga gurii ar fi pus un premiu de o sumă să-'şi câştige pâne şi renume, — g r e ş e s c
gr ozav de tare, fiindcă şi cel mai de rând
dorinţa generală e: ca să fim toţi Ro riei, ear’ în sesiunea viitoare vor avea colosală pentru inventarea modului ce
Român poate vedea, precum şi vede, că limba
mânii una în eluptarea drepturilor noas poate 4—5! Despre Ugocsa s’a putut lui mai bun şi practic, cum să fie de- lui, respective a întreg poporului român aflător
tre prin — acţiune, prin lucrare, dar’ zice cândva, că »non corenat« acel co lăturaţi şi păgubiţi Românii în toate sub stăpânire ungurească, nicăiri şi nici-odată
nu să ne împârţim în atâtea părţi câte mitat, n’a ales deputaţi la dieta Unga acţiunile publico-politice ale statului, nu-’i băgat în seamă; vede că decum în slujbe
provincii sunt locuite de Români. Chiar riei, dar’ nu l’a luat nimenea în samă acest premiu trebuia să-’l capete acel de dai Doamne, dară chiar şi în biata slujbă
interesul cel mai vital politic al Româ şi dieta a lucrat mai departe fără nici Român, care primul a inventat o ast de boactăr la drumul de fer, Românii sunt
puşi numai ca de scoatere de ochi; vede si
nilor din Ungaria proprie, cere dela ei o împedecare, acum cu mai mult drept fel de pasivitate, precum o vedem, du ştie, că ce păţesc şi cum trăesc puţinii, sau
ca împreună cu Ardelenii să fie una să poate zice, că Românul »non coro- rere, la Români!
corect vorbind, la număr disparenţii Români
în lucrare. nat«, parlamentul lucră mai departe Cine n’are ochi, nu vede, cine puşi în slujbe. Toate acestea, cum şi altele
Dar’ chiar şi în acel cas, dacă spre cea mai mare — păgubire a Ro n’are urechi, nu aude, cine n’are de multe asemenea acestora le vede, cum zic,
Românii din Ardeal voesc cu ori-ce mânilor, căci chiar ei lipsesc acolo — gete, nu pipăe pagubele cele mari şi şi cel mai de rând Român, fără să fie agi
preţ, a-’şi elupta autonomia lor, între afară de doi. ireparabile, ce ni-le-a causat — pasivitatea, t a t de ci neva, şi fiindcă le vede, asemenea
fără să fie agitat de cineva, se simte nedreptăţit şi
băm: mai este între noi vre-un băr Pasivitatea Românilor, chiar dacă
netndestulit în ţară, la apărarea şi susţinerea că
bat serios, care să creadă, că astăzi, ar fi fost strict urmată pretutîndenea,
reia şi el contribue cu banul şi sângele său.
