Page 3 - Activitatea_1901_01_04

Nrul 4. ACTIVITATEA Pag. 3.

motivăm, greşeală atât din punct de vedere Aurel P. Ordean, Ioana Vasilcu, Ioan G. Va- streazâ contra banditului Sarafoff. Aceasta cior ca de 18 ani, slăbit de tot şi înspăimân­
naţional-politic, cât şi criminal-juridic. siu, Sofica Vasilcu, Petru Stroia, Vas. Dre- din causă câ foarte mulţi comercianţi tat. întrebat că ce e cu dînsul, a spus, că
A mai avut odată dl Dr. Muntean o gan şi Ioan Bucşa câte 1 cor., Opreana Ste­ tatăl seu deja de 4 ani de zile îl ţine legat
şi muncitori bulgari, cari au fost exilaţi
propunere, şi anume: când l’a osândit pe dl fănesc 1 cor., Paraschia Ţichil şi Ioan Nedel în cocină, silit fiind să mănânce şi să doarmă
din România, pier de foame prin ora­
Dr. V. Branisce, a scris unui domn care câte 80 fii., Ioana Dubleş, Maria Boţea, câte cu porcii. Contra tatălui s’a pornit cercetare,
sta »la spatele* «Dreptăţii», că trebue să se 60 fii., Avram A. Cătănici 62 fii., D. Vlaicu, şele şi satele bulgăreşti, neavând cu ce ca să se afle rausa acelui lucru şi a-şi primi
facă o manifestaţie imposantă, să se d e­ N. Armean, Alisie Teban câte 50 fii., Ioan să hrăni. pedeapsa pentru o faptă atât de barbară.
c l a r e vre-o 150—200 de bă r b a ţ i se­ A. Cătănici, Ioan T. Cătănici, V. Popesc, Printre popor se agită ideea, ca să
rioşi, In coloanele «Dreptăţii», că la toate Ioana I. Cătănici, Nic. Iunie, Ioan Lazar, I. se facă o petiţie la Suveran, în care
cele scrise de dl Dr. V. Branisce aderează din Opra, Ioana Petruşcă, Ioan Dobran, Avram — Bal românesc se va arangia Duminecă
să se ceară extrădarea lui Sarafoff jus­ în 10 Febr. n. 1901 în sala hotelului «La 3
toată inima sa etc. Toder I. Ilie, Avram Cătănici, Ioan Cranciova, Arabi» din Mercurea, în favorul şcoalei gr.-or.
Are însă dl Dr. A. Muntean o natură Gerasim Herţa, Avram Cătănici, Constantin tiţiei române, crezând câ astfel apoi vor din Ioc. începutul la 7 ore seara.
nefericită, că nu lucră sgomotos, şi nu-’şi pu­ Şandru, Avram Pleşa, George Lucaci, Ioan fi de nou bineveniţi Bulgarii în România. — In Baia-de-Criş încă se va arangia un
blică toate faptele prin ziare, de ast ă-dat ă Popesc, Ioan Vasiu câte 40 fii., Ioan G. Du­
bal în favorul bisericii gr.-cat., Duminecă la
fiind provocat, a fost silit să trădeze cele bleş, Petru Dubleş câte 30 fii., Nistor Dregan, 10 Febr. n. a. c.
amintite, ba scriindu-se despre el, că nu ar Ioan Ciopa, Chirilă Man, Dumitru Ciutrilă, N0UTĂTI
contribui pentru instituţiuni de ale noastre Maxim Vasiu, Nic. Dubleş, Avram Cătănici,
— In testamentul ce a lăsat Regina Vic­
(— nu «Drapelul» a scris) apoi poftim a Nic. Dubleş, P. Oltean, Nic. Mihailă, Avram
toria, ziarul «La Reforme» are ştirea, că Re­
întreba de Asociaţiune, Fondul de teatru Şereş, Vas. I. Nasta, Ileana Cândea, Tănăsia — Şcoalele din Braşov. Afacerea diver­
• Petru Maior», Masa studenţilor din Braşov, Vasiu, Sapta Armean, Sapta Teban, Ioana genţelor ivite la gimnasiul din Braşov s’a gina a rugat pe împăratul Wilhelm al Ger­
din Brad etc. şi se va dovedi, că în pro- Mihailă, Paraschia Nasta, Paraschia Crăciu­ resolvat, din partea Consistorului Archidiece- maniei să aplaneze conflictul anglo-bur.
porţ i une, f o a r t e puţini au făcut at ât a nesc, Avram Lăzăroi, Ioan Mihuţ, David Că- san, într’un mod deplin mulţumitor şi de­
cât a făcut dl Dr. A Muntean; n’a aparţinut răguţ, Maria Sandru, Ioan Crăciunesc, Nic. finitiv. Bine este, ca ori-şi-ce fel de zizanii, — Vestitul compositor italian, Gui-
insă nici când elicelor cu do ba mate. Vasiu, câte 20 fii. în multe caşuri vîrîte prin oameni nepre- seppe Ve r di a încetat din viaţă Sâmbăta
trecută.
cugetaţi, să-şi afle lecuirea bună. Aceasta se
poate obţinea numai atunci, când bărbaţi
A S T R A. destoinici şi fără interese mârşave proprii să — Societatea academică Junimea din
Revista externă.
angajează a sonda binele din rău şi întors. Cernăuţi, Invită la Balul ce se va arangia Sâm­
Comitetul despărţământului Orăştie, al Afacerea a produs mult sânge rău, mai cu bătă la 3 Febr. n. a. c. in localităţile socie­
tăţii filarmonice.
• Asociaţiunii pentru literatura română şi cul­ Regina Victoria a Angliei seamă că bine cunoscutul şi meritatul director,
tura poporului român* ţine de datorinţă a sa, dl Virgil Oniţiu, a dat un avânt îmbucură­
cea mai bâtrână dintre Domnitorii Eu­
impusă prin statute şi conclus, a publica pe ropei de astăzi, a răposat zilele acestea tor acelor şcoale, cari fac onoare elementului — Sudermann în româneşte. «Familia»
toţi aceia, cari cu prilegiul adunării generale, românesc. «Consistorul n’a primit dimisiu- scrie : D-nii II. Chendi şi C. Sandu, cari au
ţinută la Romoşel în 8 Nov. a. tr. au contri în castelul din Osborne. Doliul în An­ nea directorului, neaflându-o motivată, ci l’a tradus şi publicat în «Familia» piesa «Ioan
buit cu obolul lor pentru măreţul scop ce glia e foarte mare. La înmormântarea învitat a-’şi reocupa şi postul de director, Botezătorul», tragedie în 5 acte şi un preludiu
căci dela cel profesoral n’a resignat». Noi de Hermann Sudermann, au reprodus-o acuma
se urmăreşte. Aceştia sunt: ce i-se va face în 2 Februarie n. vor
Comuna politică Romoşel 200 cor., apoi lua poate în persoană sau prin repre- din parte-ne numai bucura ne putem la apla­ şi în broşură la Orăştie, în tipografia «Mi-
domnii: sentanţii lor, aproape toţi Domnitorii narea fericită şi dorim ca şi trădările mai nerva», care a presintat-o ca tipar, în formă
Avram Dubleş, înv., Nic. Roman, preot departe, puse în perspectivă, încă să fie sfîr- frumoasă şi plăcută. Cetitorii noştri, cari cu­
Europei! Se susţine că moartea ei a şite spre mulţumirea tuturora, cari au în nosc această lucrare valoroasă, pot s’o aibă
Petru Truca, notar, Petru Crăciunesc, econ.,
Avram Dubleş, econ., Avram Nasta a popi, urgentat-o răsboiul din Transvaal, la care vedere binele obştesc şi la care acele şcoli acuma în ediţie separată. Un exemplar costă
Vasile Crâoiunesc, Petru Stefănesc, Adam ea de loc nu s’a învoit, ci a cedat nu­ în măsură mare sunt părtaşe. 2 cor. plus 5 cr. porto, şi se află de vânzare
la «Minerva».
Basarab, înv., toţi din Romoşel, câte 10 cor. mai opiniunii publice engleze.
Nic. Mihailă, propr. din Vinerea şi Nicolau Pe tron îi va urma feciorul său, — Necrolog. Octavia Bariţiu şi soţul Dr.
Dubleş, notar din Romos, şi George Bogdă- — Cât bea Parisul ? După scrisele unei
Eduard al VII, care e deja în vîrstă de Alexiu Bogdan, ca fiică şi ginere, în numele
nescu, propr. Orăştie, câte 10 cor., Dr. R. lor şi a număroşilor consângeni cu inima foi parisiene, Parisul consumă anual 5.610.958
60 de ani şi are doi copii.
Dobo, medic în Orăştie 10 cor., Isidor Sodor frântă de durere aduc la cunoştinţă, că mult hectolitri vin, 305.944 hect. alcohol şi 480.323
preot, Toma Ciutrila, văd. Maria Mihailă, câte iubitul lor părinte Oct avi u Bariţiu, pro­ hect. bere. Afară de likOr-urile cele mai bune.
5 cor., Cornel Popesc, înv. în Orăştie 4 cor., Râsboiul în Africa fesor în pensiune la gimnasiul iundaţional Parisul consumă încă alte 7,000.000 hect. de
Nic. Voina, înv. Vaidei, loan Botean, preot continuă a atrage luarea aminte asupra din Năsăud, după un morb scurt şi greu alte fluidităţi.
Binţinţ, câte 4 cor., Ioan Vaidean, preot în
sa a oamenilor politici, mai ales a celor şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creato­
Romos şi Nic. Opra, econ. în Romoşel câte rului, Joi în 24 Ianuarie st. n., 1901, la 6 — Şcoalele din Sătmar în urma boalelor
3 cor., George Cătănici, Vasile Nasta, Avram din Anglia, cari credeau câ acela n’o să ore seara, în al 68-lea an al etăţii. Osemin­ contagioase ce bântue între copiii de-acolo,
Cătănici, Vasile Mihailesc, V. Nasta 1. Petru, dureze mâi mult de 3—4 luni. Dar’ eată
tele scumpului decedat s’au aşezat spre re­ au fost închise pe 2 săptămâni.
Vas. Nasta a Docilii, Teodosie Ţichil, Ioan că a trecut deja 15 luni, şi sfîrşitul lui
pausul etern în cimiterul gr.-cat. din Năsăud
G. Dubleş, Coman şi Ana Nasta, Nicolae Ji- tot nu se ştie. Ba e temere, că chiar Duminecă, în 27 Ianuarie st. n., ia 3 ore
dav, Iosit Tilicea, George Mâriuţ, câte 2 cor., — O moştenire de 3 28 milioane franoi.
pacă Burii ar fi învinşi, ceea-ce din lup­ p. m. Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria binecu­ Consulatul englez din Filipopol, caută de un
Avram Burte 4 cor., Avram Zacharie 1. Nic. tele ce se dau acum între Buri şi En­ vântată!
Ioana Dubleş, Maria Dubleş, Avram Buldea, timp încoace după moştenitorii unei averi nu
glezi nu se poate ajunge, năcazul cel mai puţin de 328 milioane franci, rămaşi de
Nic. Marcu, Demian Uritu, N. G. Nasta, A. — Dl V. A. Urechiă în pensiune. Prin un anumit Mandradijev.
I. Zacharie, Nic. Marian, Ioan I. Ciutrilă, P. mai mare ar urma după încetarea răs- noul budget, dela 1 Aprilie se va suprima ca­
Toader, Vas. Crăciunesc jun., Ioan Cătănie, boiului. Mulţi cred, că noul rege al An­ tedra dlui V. A. Urechiă, dela facultatea de
— Mărci poştale nouă. Ministrul ung. de
1. Nic., Nic. Filip, George Michailă, Nicolae gliei, Eduard VII, va pune capăt răs- litere din Bucureşti. Dl Urechiă îşi exprimase
Ianes S., Maria Mihailă, Paraschia Stefănesc, dorinţa de a se retrage pe acea.zi în pen­ corn. va mai pune în circulaţie, afară de măr­
boiului, dar’ tonul în care scriu foile cile în valoare de coroane de până acum si
Ioan I. Toader, Avr. N. Michailă, Vas. Cră­ siune.
engleze despre răsboiu dovedesc, că nici mărci de câte 20 şi 30 bani şi de câte 2 şi
ciunesc, Simion Vîsa, Nic. Pleşa, P. Nasta, 5 coroane. Mărcile de câte 5 coroane, cari
Aug. de Viotte, Ioan G. Stef, Ioan Pleşug, acesta nu se va mulţumi până nu va — Deschiderea graniţelor. Ministerul ro­
înfrânge pe Buri. mân de externe a primit o telegramă din servesc cu deosebire pentru francarea pache­
de-alungul drumului aşteptând ceasuri întregi telor şi mandatelor de valoare mai mare, se
Viena, prin care să anunţă, că guvernul aus­ vor putea căpăta numai la oficiile poştale ad­
până ce vede un nor de praf şi pe poştaş
Atentat asupra Reginei-regente a Spaniei. triac a dat autorisaţie societăţii «Productive» ministrate de erar. Mărcile poştale de câte 3
venind in goana calului. Aleargă spre el cu să impoarte 3000 de rîmători din România.
După-cum se telegrafează din Ma­ cor., ce de present sunt în circulaţie, cu ziua
inima plină de speranţă şi cu ochii ei îl în­ Alţi doi representanţi ai altor societăţi sunt
treabă nerăbdător. drid, asupra reginei-regente a Spaniei de 31 Martie 1901 vor fi cassate. După acel
în tratative cu marii producători români pen­ termin, cei cari vor avea astfel de mărci, le
— «Nimic, lele Sandă», răspunde trist s’a făcut un atentat cu revolverul în mo­ tru un alt export de 10.000 rîmători.
poştaşul, şi pleacă murmurând: mentul, când regina cu copiii săi făceau vor putea schimba, dacă mărcile sunt întregi
şi netolosite, la oficiile poştale până la 30
— «Eată ce va să zică să înstrăinezi o plimbare cu luntriţa pe lacul parcului. — Cununie. Dl Dr. Ştefan Rozvâny, adv. Iunie 1901.
copilul dela vatra lui; e perdut în veci L..
Glonţul însă n’a nimerit. în'Arad şi d-şoara Felicia Beleş îşi vor serba
Lelea Safta dădâ un oftat lung, lung şi sfâ­
cununia în 15 Febr. n. a. c. în biserica rom. — „Long-Tom" în Londra. Vestitul tun
şietor de tris. »Ear’ nimic 1» Apoi întră în
gr.-or. din Arad. — Felicitările noastre. ai vitejilor Buri, gloriosul Long-Tom a amu­
casă, luă portretul lui şi scăldându-’l în lacrimi, Statele-Unite şi Anglia.
ţit pentru vecie, nu mai varsă foc de moarte
îl sărută mereu bocind :
Din multe părţi ale Statelor-Unite asupra inimicului. Englezii drept trofeu de
— «George, puiul mamii, de ce nu-mi — Noul rege Eduard VII. al Angliei a
nu numai că nu s’au trimis adrese de glorie, l-au dus la Londra, unde va fi aşe­
scrii, de ce mă omori ? numit pe împăratul Wilhelm mareşal al ar­
condolenţă ministerului englez, din in­ matei engleze. zat în museul relicviilor de răsboiu. In faţa
Şi aşa îşi duce viaţa de un timp încoace:
nici nu mănâncă cum trebue, nici nu doarme. cidentul morţii Reginei Victoria, dar’ se Ladysmith-ului bubuind vestia gloria şi în­
Noaptea când închide ochii obosiţi de atâta fac chiar demonstraţiuni contra Angliei. — In urma conscripţiunii din urmă s’a vingerile Burilor, ear’ astăzi a ajuns signal
constatat, că Budapesta are astăzi 729.383 de glorie pentru Englezi.
plâns, de aţipise puţin tresare trezită de vre-un Aceasta în urma răsboiului cu Burii.
locuitori, dintre cari 16.000 sunt soldaţi,
vis rău; ba vede pe George al ei căzând în- Primarul oraşului New-York a zis, că el
tr’o prăpastie adâncă, ba lungit jos şi scăldat faţă de anul 1890, când au fost 506.000; în — Timpul prin Orăştie e foarte schimbâcios.
n’a condolat nici pe generalul Joubert,
în sânge — şi în fel de fel de chipuri groaz­ timp de zece ani numărul locuitorilor a cres­ De câteva zile aci plouă, aci ninge şi ear’
cu care a prânzit la o masă şi l-a res­ cut aşadar’ cu 223.383. plouă, ear’ noaptea înghiaţă. Apele au început
nice de o face să se cutremure şi să nu mai
poată durmi toată noaptea. Atunci se scoală pectat, decât să condoleze pe Regina. a creşte şi e temere că vor inunda.
şi cade în genunchi în faţa Maicei Domnului. — Un cas înfiorător a descoperit comi-
Cu mânile împreunate, cu ochii rugători, plini Bulgarii contra lui Sarafoff. siunea pentru conscripţia poporaţiunii într’un — Mulţumită publică ce aţi trimis eri, din
de lacrimi, ridicaţi spre icoană, şopteşte o ru­ Din Bulgaria vin ştiri, dacă acele oraş din Steiermark. Isprăvind comisia cu causa îmbulzelii de material nu s’a putut pu­
găciune: «Doamne redă-mi-11» cei din casă, s’a dus la cocina de porci. blica. In nrul proxim se va publica la tot
sunt adevărate, că în foarte multe oraşe
(Va urma). Care nu-i fu însă spaima, când văzu între caşul.
şi sate ale ţerii poporaţiunea demon- cei doi porci ce se aflau acolo, şi pe un fe­