Page 1 - Activitatea_1901_02_08
P. 1
Anul I. Orăştie, 28 Februarie n. 1901. Nr. 8.
Redacţia: Administraţia:
S tra d a B e r i ului N r. 2. S tr a d a B e riu lu i N r. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/1 de a n J
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuicripte nu se Înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancajc nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Trei întrebări. juste ale noastre, avend cunoştinţele şi Privitor la resultatele faptice par pentru-că ce altă naţiune aplică simplaminte
O naţiune, acest lucru nu-1 poate face,
pregătirea de lipsă, ca să păşească ca lamentare, nu suntem nici noi optimişti,
principiul de nobis sine nobis, — faţă de ea.
apărător veritabil în lupta parlamen nu sperăm nici noi, că guvernanţii ţerii
Aşa ni-se întâmplă nouă de atâta timp
tară, se presentează în mijlocul popo s’ar grăbi a ne împlini toate pretensiu încoace.
ii. rului, şi îşi deschide inima în faţa lui, nile noastre, fie acelea cât de drepte, Să nu ne amăgim dară cu buna nă
toate simţemintele, toate cunoştinţele sale şi fie purcederea bărbaţilor noştri cât dejde, că »omul beat» acuşi are să dee în
Da, toţi cari suntem sinceri şi ne
le transplantează în inimile poporului, de energică. groapă.
place a vorbi dreptate, trebue să re
îl luminează, că ce drepturi îi compet, Avem însă o armă foarte puter Despre aceea, că guvernul ne-ar chema
cunoaştem, că la noi n a existat nici cu ceva seriositate în parlament, noi n’avem
cari sunt pretensiunile noastre naţio nică, şi aceasta e: — devisa pronun
când, şi nu există nici azi, pasivitate cunoştinţă.
nale, bisericeşti şi culturale, pentru cari ţată a guvernului actual: legea, drep
demnă de un popor. Din contră noi credem, că atunci are
are sfânta datorinţâ să plece in lupta tul şi dreptatea.
Ştim cu toţii, că poporul părăsit dreptate dl Dr. V. Branisce, când presupune
parlamentară. Resultatul luptei purtate cu ast la alt loc al ziarului seu preţuit, c & guvernul
de, în proporţiune, puţina inteliginţă, ba
Cine ar avea îndrăsneala a con fe l de arme trebue să urmeze. se va îngriji ca— astfel de .guri sparte», adecă
adese-ori şi cu câte-un preot în frunte,
testa, că astfel de păşiri, prin toate cer Şi dacă nu vom avea alt resultat, oameni de inimă şi energici să nu intre în
alerga la alegeri, ou sutele! parlament, ceea-ce e identic cu aceea, că gu
curile electorale române, n'ar fi o decât numai moralul şi viul simţ na
Musică ţigănească, tricolorul ma vernului nu poate să-i convină o activitate re-
şcoală politică eminentă pentru popo ţional al poporului nostru, putem fi în-
ghiar, sbierăturile poporenilor români destuliţi, că am câştigat totul! solutâ naţională, mai cu seamă nu dacă ac
rul nostru? tivitatea va fi şi obiectivă.
sunt tot atâtea dovezi şi semne ecla
Vorbirile prin cari candidaţii de Apoi nu eventualele v o r b e , ci fap
tante şi tot de-odată şi foarte dure
inimă şi-ar desfăşura programul, ar tele guvernului manifestează dorinţa a d e
roase, ale mult lăudatei pasivităţi — Conferenţâ secretă naţională?!
deschide ochii poporului, să vadă, ure văr at ă.
neexistente. Despre o astfel de conferenţă vorbeşte »Bu- Nouă altcum ne-ar părea bine dacă
chile să audă, şi mai pe sus inimile să d a p e s t i H i r l a p » într’o corespondenţă din
Afirmăm în modul cel mai hotă- guvernul ar fi p e n t r u activitatea noastră
simtă, apoi mintea să-’şi cunoască drep Sibiiu, afirmând că acea conferenţă ar fi ho-
rît, că poporul nostru, sub era pasivi naţională, că la alegeri bărbaţii noştri n’ar avea
turile. tărît, că Românii, o mare parte, să păşască
tăţii a fost dat pradă machinaţiunilor, să se lupte cu atâtea greutăţi, dar’ ne temem
Putefi-vă închipui o astfel de şcoală în activitate, cu program liberal, a d e c ă g u că în privinţa aceasta pasiviştii şi guvernul
cumpărătorilor de suflete a candidaţi v e r n a m e n t a l (?l)
fără activitate parlamentară? au a c e l a ş i scop, însă d i f e r i t e motive.
lor străini. Noi nu credem, că ar fi posibilă o ast
N u ! de mii de ori nul
Inteliginţă în dolce far niente, sub fel de conferinţă şi o astfel de hotărîre, care
In şcoala aceasta se manifestează ar ignora cu desăvîrşire toate pretensiunile
pretextul binevenit al pasivităţii, n’a
deosebirea colosală între pasivitate şi noastre, cari cu tot dreptul le formăm şi pen
luat parte la luptele electorale, popo- tru cari toţi Românii, fie activişti ori pasi- De-ale băncilor noastre.
activitate.
.rul în lipsă de conducători şi desluşi- vişti, trebue să lupte din toate răsputerile.
Pasivitatea pentru aceea a demo-
tori politici, se arunca ca oile rătăcite
ralisat poporul nostru, ori să vorbim şi
dintr’o crîşmă în alta, era o marfă în Dăm loc corespondenţei primite,
mai precis, prin aceea a contribuit la
mânile corteşilor, între cari se afla ici- Orăştie, la Febr. n. iq o i. de oare-ce sanarea neajunsurilor e in
demoralisarea poporului, pentru-că a
colea şi Români. Mult stimatul organ » D r a p e l u l « cu teres comun. Deocamdată nu comentăm
făcut imposibilă o astfel de şcoală procedura d-lui Dr. Teodor Mihali, ci
Aceste sunt fapte, cari nu le poate respectabilă obiectivitate discută chestiunea
politică. unei eventuale treceri a Românilor în activi aşteptăm eventualele lămuriri.
contesta nimenea.
Candidaţii străini, din sinul adver tate electorală, şi declară că e s t e e x c h i s ă
întrebăm acum noi, că oare o astfel Deş, la 16/11 1901.
sarilor noştri politici doar nu vor fi p o s i b i l i t a t e a .
de pasivitate (I?) nu este ironia unei tac După convingerea noastră, basa din care
dat creştere naţională română poporu Onorată Redacţiune 1
tice politice, a aşa numitei resistenţe porneşte d! Dr, V. Branisce, st. director al
lui nostru ?!
pasive ? acelui ziar, este greşită. Cu bucurie am văzut că organul .A cti
Am răspuns dară aci şi mult sti In nr. 8 îşi exprimă temerea dl Dr. V. vitatea» să ocupă în mod mai intensiv cu
Nu este aceasta o procedură de-
matului organ „ Drapelul", că prin pasi Branisce, că concedând că unii Români de inimă unii râmi principali ai vieţii noastre naţio
moralisâtoare pentru părăsitul nostru
vitate cum s’a demoralisat poporul, şi s’ar strecura în parlament, aceia după-ce s'ar nale, cum este comerciul şi economia naţio
popor ? convinge că vorbesc în pustiu, şi-ar d e p u n e nală, ale căror organe o formează In cea mai
totodată recunoaştem, că sistemul imo
Unde găsim în această groaznică c u g r e a ţ ă m a n d a t e l e , şi resultatul ar fi: mare parte institutele noastre economice fi
ral încă a contribuit mult la demora nanciare sau băncile.
procedură, şcoală politică pentru iubi o n o u ă d e c r e t a r e a p a s i v i t ă ţ i i .
lizare, aceasta ţnsă esţe cu un motiv Este adevărat, că deputaţii noştri, ade Este adevărat, că şi până acuma s’au
tul nostru popor, care să-i deschidă
mai mult pentru noi, că prin o astfel vărat ai noştri, ar avea un lucru greu în ocupat unele din ziarele noastre cu afacerile
ochii, să-i arete interesele, drepturile
de şcoală să paralisăm din toate răs dietă. băncilor, însă numai atunci când a fost vorbă
lui, să-l lumineze, că cei cari îi cerşesc
puterile mituirile şi alte uneltiri ale Şi tocmai pentru aceea trebue să tri despre părţile cele bune, sau mai bine zis des
voturile, cari îi cumpără încrederea cu mitem acolo bărbaţi cari au t ă r i a de lipsă, pre a a d u c e e l o g i i , sau a f a c e r e
sistemului, şi atunci dacă nu în ciclul
bani, nu represintă interesele lui, nu ca să niţ despereze pentiu-că vorbesc în pustiu. c l a m ă u n o r p e r s o a n e , ear’ scăderile ce
priţţ), eja cjupjl dou£-trei (istfiel de ale
represintă justele noastre pretensiuni în Avem noi câţi-va bărbaţi de aceştia, există la institutele noastre respective la con
geri cu toţii vom simţi o satisfacţie, ba u n u l e t o c m a i şi dl Dr. V. B r a n i s c e . ducătorii lor, s’au retăcut în mod dăunos sub
parlamentul ţerii ? care să-l lumineze,
o fericire nespusă, văzând piedestalul Apoi e o rătăcire a crede, că ar vorbi deosebite pretexte, vezi Doamne, .interese mai
că fiecare alegător român votând pen
moral la care s’a ridicat scumpul nos în pustiu, dacă nu i-ar asculta parlamentul şi înalte, «ba chiar politice ş. a. Fiind Insă insti
tru astfel de candidaţi, păcâtueşte con tru popor! guvernul, i-ar asculta cele 3 milioane de po- tutele noastre de bani averea comună a po
tra românismului, păcâtueşte şi contra poreni, şi în inimile acestora vorbele lor ar porului românesc atât din punct de vedere
E un adevăr firesc, psichologic, şi
conştiinţei sale, pentru-că votul lui e o avea un răsunet atât de puternic, încât pre naţional cât şi material, ni-să impune in mod
nu o fantomă optimistă(, că prip o
minciună văditul cum am arătat la alt loc, deputaţii noştri ar imperativ, ca incorectităţile şi abusurile exis
astfel de activitate poporul trebue să fi mândri de resultatul strălucit moral. tente să le sbiciuim cu scop vădit, ca relele
Unde şi de cine să fie poporul se ridice la înălţimea chemării sale, Să nu ne ferim dar’ de greutăţi, că să se coreagă până când încă nu e prea târziu;
nostru desluşit despre toate aceste, dar’ nu numai prin şcoala alegerilor, luptă fără de greutăţi nu este. deci trebue să atragem atenţiunea celor inte
dacă noi inteliginţă ne retragem dela ci din zi în zi prin discursurile depu Dând poporului nostru creştere politică resaţi şi în primul loc a acţionarilor, ca să
câmpul sgomotos, ba câte-odaiă şi peri taţilor sei trimişi în parlament, al căror şi desvoltându-i moralul, caşurile păcătoase, fie orientaţi asupra acelor scăderi respective
ca cele din Bucovina, vor fi tot mai rare, şi abuzuri ce să comit în numele lor din partea
culos al alegerilor dietale ? spirit prin ziarele noastre şi străine, va
cu timpul trebue să dispară, la nai poate unqr clicaşi ce stau în fruntea acestor insti
Frecările electorale, dacă sunt can
pătrunde prin toate unghiurile unde mai curând decât în Bucovina, pentru că sunt tute. După-cum am cetit în .Activitatea»,
didaţi adevăraţi de-ai poporului, sunt bate inimă românească. mpi mari anomaliile, foaia din Sibiiu »R. E.« a descris şi apreciat
o şcoală excelentă politică pentru po- Şcoala politică ţţar’ n a r f i spora Naţiunile după părerea noastră nu se foarte corect şi bine legătura dintre acţionarii
ppţj pentru-ce ? dică, mărginită numai la actele de ale pot asămăna cu «omul beat», ba nici cu un direcţiunii şi comitet, din care descriere s’a
individ, care nu-’i beat. putut convinge ori-care acţionar, că nu ac
fc un lucru foarte clar. geri, ci ar fi continuu susţinută prin
In viaţa p r i v a t ă nu stăm de vorbă, ţionarii sunt dispunători peste averea lor, ci
Candidatul simţind toate durerile activitatea parlamentară a deputaţilor
cu omul care nu ne convine, şi prin aceasta unii conducători, cari în cele mai multe ca-
noastre, cunoscând toate plângerile noştri. n u p e r d e m nimica. siţri servesc interese contrare acţionarilor, ră-
